ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1204/2010

Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 201/F din 06 noiembrie 2009, Curtea de Apel Galați, secția penală, a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta R.S. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 273/P/2009 din 30 iunie 2009 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați față de intimatul I.S. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 249, art. 289 și art. 291 C. pen., menținând rezoluția atacată. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut în fapt că petenta R.S., la data de 23 aprilie 2009, a formulat plângere penală împotriva subcomisarului de poliție I.S., din cadrul Secției nr. x Poliție Galați, pentru săvârșirea infracțiunilor de neglijență în serviciu, prevăzută de art. 249 C. pen., fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen.

și uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen. A susținut petenta în plângerea penală formulată că a fost cercetată într-un dosar penal, fiind trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 2316/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, iar ulterior condamnată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 1 alin. (1) C. pen., iar în dosarul respectiv, referatul de terminare a urmăririi penale a fost întocmit de intimat, care a consemnat în actul respectiv o mențiune nereală și anume că "învinuita R. nu recunoaște că a sustras bani din gestiune". Petiționara a apreciat că intimatul ar fi comis infracțiunile imputate în condițiile în care din conținutul declarațiilor respective nu rezultă acest fapt.

În urma actelor premergătoare efectuate în cauză s-a concluzionat că subcomisarul I.S. nu a comis vreo faptă penală cu ocazia instrumentării Dosarului nr. 2316/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de acesta, în temeiul art. 10 lit. b) C. proc. pen. Rezoluția a fost atacată cu plângere de către petiționară, în temeiul art. 278 C. proc. pen., plângere care i-a fost respinsă ca nefondată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați. Nemulțumită de soluție, petenta s-a adresat instanței în condițiile art. 278 1 C. proc. pen., susținând că "nu a existat împrejurare pe care s-a întemeiat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul I.S." și a solicitat desființarea rezoluțiilor și judecarea pe fond a cauzei de către Curtea de Apel Galați.

Instanța învestită cu soluționarea plângerii a constatat, în esență, că actele premergătoare efectuate în cauză nu au confirmat susținerile petentei, respectiv nu a rezultat că intimatul, cu ocazia instrumentării dosarului în care petenta a avut calitatea de inculpată, și-ar fi încălcat din culpă vreo îndatorire de serviciu, cauzând prin aceasta o vătămare importantă a intereselor legale ale petentei și nici că ar fi falsificat un înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, înscris pe care să-l fi folosit în vederea producerii unor consecințe juridice, deși ar fi cunoscut că este fals. A motivat instanța că mențiunea făcută de către intimat în cuprinsul referatului de terminare a urmăririi penale în Dosarul nr. 2316/P/2004, în sensul că învinuita R.S.

nu a recunoscut că ar fi sustras bani din gestiune în loc să consemneze că aceasta a refuzat să dea declarații asupra acuzației care i s-a adus, nu poate conduce prin ea însăși la concluzia că intimatul ar fi comis faptele imputate. Împotriva sentinței penale pronunțată de Curtea de Apel Galați a declarat recurs petenta, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără însă a-și motiva cererea. Înalta Curte, examinând hotărârea atacată, respectiv actele și lucrările din dosar, în condițiile impuse de dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul declarat de către petiționară este nefondat. În condițiile în care din actele premergătoare efectuate în cauză nu a rezultat că intimatul I.S.

ar fi comis vreo faptă prevăzută de legea penală cu ocazia instrumentării Dosarului penal nr. 2316/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă față de acesta apare ca fiind corectă. Mențiunea făcută de intimat în cuprinsul referatului de terminare a urmăririi penale pe care l-a întocmit în dosarul penal menționat, în care a consemnat că învinuita R.S. nu a recunoscut sustragerea banilor din gestiune, nu a fost o mențiune de natură să producă o vătămare petiționarei și nici aptă să producă consecințe juridice, cât timp trimiterea în judecată a învinuitei s-a făcut de către procuror pe baza probelor administrate în cauză, iar mențiunea respectivă a reprezentat o apreciere a intimatului față de refuzul petentei (învinuită în respectiva cauză) de a da declarații cu privire la infracțiunea de delapidare reținută în sarcina sa.

Așa fiind, hotărârea primei instanțe, prin care rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror față de intimat a fost menținută ca o consecință a respingerii plângerii formulate de petiționară, este legală și temeinică, astfel că recursul declarat împotriva acestei hotărâri apare ca nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara R.S. împotriva Sentinței penale nr. 201/F din 6 noiembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală. Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 martie 2010.