ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 191/2013

Asupra contestației în anulare constată următoarele: Prin decizia nr. 3524 din 18 mai 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de S.I. împotriva deciziei nr. 989 din 8 februarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. S-a reținut, din verificarea celor două decizii indicate ca fiind contradictorii, că nu sunt îndeplinite cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., respectiv nu este întrunită tripla identitate impusă de norma procedurală, obiectul și cauza celor două litigii fiind diferită. Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare S.I., întemeiată pe prevederile art. 317 C. proc.

civ., arătând că a luat cunoștință de soluția pronunțată, urmând a depune motivele după redactarea deciziei, fapt care nu s-a întâmplat până în prezent. Analizând contestația în anulare, Înalta Curte constată că aceasta nu poate fi primită, în considerarea argumentelor ce succed. Potrivit art. 317 C. proc. civ., indicat de contestatoare ca temei de drept al cererii sale, „h otărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: 1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; 2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

Cu toate acestea, contestația poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond”. În înțelesul textului de lege menționat, care reglementează contestația în anulare, se constată că această cale extraordinară de atac poate fi primită numai în situația îndeplinirii cerințelor expres determinate. Or, în cauză, prin decizia nr. 3524 din 18 mai 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de S.I. împotriva deciziei nr. 989 din 8 februarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.

Verificând regularitatea sesizării, Înalta Curte reține că demersul judiciar nu poate fi primit, în cauză contestatoarea indicând numai temeiul de drept pe care și-a întemeiat cererea, respectiv prevederile art. 317 C. proc. civ., fără însă a arăta, în concret, motivele pe care se întemeiază. Pentru aceste considerente, contestația în anulare astfel formulată, prin care nu se pot identifica motivele prevăzute de textul de lege în baza căruia a fost exercitată calea extraordinară de atac, urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de S.I. împotriva deciziei nr. 3524 din 18 mai 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2013.