ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5624/2010

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

La data de 08 martie 2010,

contestatoarea P.C.M., prin mandatar O.I., a solicitat, pe calea contestației

în anulare, în contradictoriu cu intimata SC A.V. SA, anularea deciziilor nr.

6471 din 10 iunie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 1038/1/2009; decizia nr. 141

din 15 ianuarie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 6038/1/2009, ambele pronunțate

de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și a deciziei civile nr. 46 din

29 ianuarie 2010 pronunțate în Dosarul nr. 442/45/2009 pronunțată de Curtea de

Apel Iași, și a încheierii de ședință din 12 februarie 2010 pronunțată tot de

Curtea de Apel Iași.

În motivarea

cererii se arată că în speța supusă analizei sunt incidente dispozițiile art.

317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în sensul că recurenta P.C.M. și procurator

O.I., nu au fost citate pentru termenul din 27 mai 2009 și nici nu le-au fost

comunicate actele procedurale respectiv întâmpinarea depusă de intimată.

Se mai arată,

de asemenea, referitor la decizia pronunțată de Curtea de Apel Iași că nu s-a

respectat termenul de 15 zile conform art. 301

4

, având în vedere și

faptul că decizia recurată a fost comunicată „târziu” și anume pe data de 17

februarie 2009, iar recursul a fost înregistrat la 03 februarie 2009.

Referitor la deciziile

contestate pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție se mai arată că recursul

nu a fost corect soluționat fiind interpretat greșit actul dedus judecății.

Celelalte critici

vizează Tribunalul Iași și Curtea de Apel Iași. În vederea soluționării contestației

în anulare s-a dispus atașarea dosarelor înregistrate la Înalta Curte de Casație

și Justiție în care s-au pronunțat deciziile a căror anulare se solicită, respectiv

Dosarul nr. 6038/1/2009 în care s-a pronunțat decizia nr. 141 din 15 ianuarie 2010

și Dosarul nr. 1038/1/2009 în care s-a pronunțat decizia nr. 6471 din 10 iunie 2009.

Analizând actele

și lucrările dosarului, Înalta Curte va respinge contestația în anulare pentru cele

ce succed:

Contestația în

anulare este o cale de atac de retractare și poate fi admisă numai în condițiile

expres prevăzute de lege.

În conformitate

cu prevederile art. 317 C. proc. civ., hotărârile irevocabile pot fi atacate cu

contestație în anulare, atunci când procedura de chemare în judecată a părții, pentru

ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii,

sau când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine

publică privitoare la competență.

În cauza pendinte,

contestatoarea solicită anularea deciziilor pronunțate în recurs de Înalta

Curte de Casație și Justiție, invocând incidența dispozițiilor art. 317 C.

proc. civ., sus expus, pe motiv că cererile s-au soluționat pe fond, deși procedura

de chemare a petentei P.C.M. și a procurator O.I. nu a fost îndeplinită potrivit

cu cerințele legii.

În ceea ce privește

decizia nr. 141 din 15 ianuarie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 6038/2009 atașat,

contestatoarea invocă motivul neregularității procedurale, pentru ziua în care s-a

judecat pricina, respectiv 15 ianuarie 2010, însă se constată nefondate susținerile

contestatoarei prin procurator, având în vedere că din practicaua deciziei contestate

rezultă că pentru ziua când s-a judecat pricina, procurator O.I., a fost prezentă,

punând concluzii pe fondul cauzei.

Așadar, procedura

de citare a părților pentru ziua când s-a judecat pricina a fost legal îndeplinită,

părțile fiind prezente la acest termen.

Referitor la decizia

nr. 6471 din 10 iunie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 1038/1/2009, de asemenea contestată,

criticile sunt tot nefondate, având în vedere că pentru ziua când s-a judecat pricina,

10 iunie 2009, a fost prezentă atât P.C.M., cât și procurator O.I.

Se mai aduc critici

privitor la deciziile contestate pronunțate de instanța supremă, în sensul că recursul

nu a fost corect soluționat, fiind interpretat greșit actul dedus judecății.

Nici aceste critici

nu pot fi primite, întrucât vizează fondul cauzei, iar așa cum s-a arătat mai sus,

contestația în anulare este o cale extraordinară de atac și este admisibilă numai

pentru motivele sus-arătate, iar aceste critici nu se circumscriu condițiilor de

admisibilitate ale contestației în anulare.

Așadar, față de

cele sus reținute și nefiind incidente dispozițiile art. 317 C. proc. civ., temei

de drept invocat și de contestatoare, Înalta Curte va respinge contestația în anulare

ce vizează deciziile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

În ceea ce privește

decizia nr. 46 din 29 ianuarie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 442/45/2009 de Curtea

de Apel Iași, față de dispozițiile art. 319 alin. (1) C. proc. civ. în sensul că

contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă, Înalta Curte va

trimite dosarul la Curtea de Apel Iași având în vedere că decizia contestată a fost

pronunțată de această instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația

în anulare formulată de către contestatoarea P.C.M. împotriva deciziei civile

nr. 6471 din 10 iunie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a deciziei

civile nr. 141 din 15 ianuarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Trimite dosarul

la Curtea de Apel Iași pentru soluționarea contestației în anulare împotriva deciziei

civile nr. 46 din 29 ianuarie 2010 a Curții de Apel Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 28 octombrie 2010.