ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3448/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3448/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Deliberând asupra recursului de față; Prin decizia nr. 957 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, la data de 4 decembrie 2007 în Dosarul nr. 15/110/2004 a fost admisă excepția și constatat perimat recursul declarat de pârâții C.D., C.L., L.V.G. și B.P. împotriva sentinței civile nr. 282 din 5 octombrie 2006 pronunțată de Tribunalul Bacău, în contradictoriu cu intimata-reclamantă SC S.W. SRL Livezi - prin lichidator SC I.E.I.P.U.R.L. SRL Bacău și intimata-intervenientă în nume propriu Agenția Județeană pentru ocuparea Forței de Muncă Bacău. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin încheierea pronunțată la data de 27 februarie 2007 în Dosarul nr. 15/110/2004 s-a dispus în temeiul art. 242 pct. 2 C. proc.
civ. suspendarea judecării recursurilor declarate de recurenții C.D., C.L., L.V.G. și B.P., iar la 10 septembrie 2007 intimata lichidator SC I.E.I.P.U.R.L. SRL Bacău a solicitat să se constate perimarea recursurilor, în temeiul art. 248 C. proc. civ. motivând că au trecut 6 luni de la data pronunțării încheierii de suspendare. Împotriva deciziei civile 957 din 4 decembrie 2007 pârâtul L.G. a formulat contestație în anulare motivată de faptul că pentru termenul din 22 februarie 2007 când s-a suspendat cauza în temeiul art. 242 pct. 2 C. proc. civ., procedura de citare cu el, nu a fost legal îndeplinită. Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 207 din 11 martie 2008 a respins ca nefondată contestația în anulare promovată de contestatorul L.V.G.
cu motivarea în esență că, obiectul cauzei fiind legea falimentului, dovada realizării procedurii de citare s-a făcut, așa cum prevede legea, în forma electronică a buletinului insolvenței și contestatorul a fost parte a procedurii deoarece s-a solicitat răspunderea administratorului statutar, astfel că este nefondată susținerea sa, în sensul că nefiind parte în procedura insolvenței nu trebuia citat conform prevederilor speciale. Cu petiția înregistrată la data de 5 decembrie 2007 pârâtul L.V.G. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 957 din 4 decembrie 2007, prin care i-a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2000 privind procedura insolvenței și a fost constatată perimarea recursului declarat de pârâți.
Prin motivele de recurs invocate recurentul a arătat că a ridicat în fața instanței de recurs investită cu soluționarea cererilor de respingere pe rol și constatarea perimării, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006 privind insolvența, cu motivarea că aceste dispoziții aduc o gravă atingere accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, drepturi fundamentale consacrate prin art. 21 din Constituția României precum și prin art. 6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Astfel arată recurentul, citarea fostului administrator statutar al unei societăți falite prin procedura buletinului insolvenței, nu este de natură a asigura certitudinea realizării dreptului la accesul liber la justiție întrucât o persoană fizică fără pregătire de specialitate în domeniul procedurii speciale a insolvenței, nu are posibilitatea reală și certă să afle despre desfășurarea unui proces care îl privește ca particular. Pârâtul L.V.G. a mai arătat că apreciază ca nelegală soluția instanței de respingere ca nemotivată a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006, care prevăd ca citarea unui participant la procedura insolvenței să se realizeze doar prin buletinul insolvenței realizate în formă electronică.
Pentru motivele invocate, recurentul a solicitat admiterea recursului, desființarea hotărârii și trimiterea cauzei instanței de recurs pentru sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate invocată. Recursul declarat de pârât este inadmisibil. Potrivit dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului. Având în vedere aceste dispoziții, rezultă că hotărârea prin care s-a constat perimat recursul pârâților, fiind o hotărâre irevocabilă, nu mai poate fi atacată cu recurs.
În cea ce privește, critica formulată de către pârât cu privire la faptul că în practicarea deciziei atacate în mod nelegal i s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, Înalta Curte constată că nu este fondată având în vedere că judecata recursului era suspendată de peste 6 luni, iar instanța de recurs nu putea decât să se pronunțe asupra excepției perimării. În consecință, recursul declarat de pârât va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul L.V.G. împotriva încheierii din 4 decembrie 2007 și a deciziei civile nr. 957 din 4 decembrie 2007 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 19 noiembrie 2008.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.