ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 668/2011

Prin

încheierea din 15 februarie 2011 Curtea de Apel București, secția I penală, a

respins, printre altele, ca inadmisibile, cererile de recuzare formulate de

apelanții intimați I.M. și M.S., în temeiul dispozițiilor art. 51 alin. (3) –

art. 51 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că nu s-a invocat în concret

niciun caz de incompatibilitate dintre cele prevăzute de lege, cu privire la

membrii completului de judecată, făcându-se referire doar la situația

particulară a unor alți judecători.

S-a mai arătat în motivarea instanței de apel că simpla

referire a apelanților la situația particulară a unor alți judecători despre

care se pretinde că ar fi fost chemați la D.N.A. în vederea audierii și cărora li s-ar fi interceptat convorbirile telefonice, nu satisfac condițiile

legale de admisibilitate a cererilor de recuzare pronunțate în cauză.

Împotriva

dispoziției de respingere, ca inadmisibilă, a cererilor de recuzare inculpații I.M.

și M.S. au formulat recurs, solicitând Înaltei Curți casarea încheierii și în

rejudecare, admiterea cererilor de recuzare.

Examinând

recursurile formulate și având în vedere prevederile art. 52 alin. (6) C. proc.

pen., Înalta Curte reține:

Curtea

de Apel București, secția I penală, constituită în instanță de apel, având pe

rol la termenul din 15 februarie 2011 soluționarea apelurilor declarate de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. și de

inculpații I.M., M.S., F.S. și B.L. împotriva sentinței penale nr. 649/F din 28

septembrie 2010 a Tribunalului București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 40305/3/2008

a fost investită de către apelanții inculpați I.M. și M.S. cu cereri de

recuzare a completului de judecată.

Deși

apelanții și-au manifestat nemulțumirea față de unii judecători și au făcut o

serie de afirmații cu privire la rezervele pe care le au în legătură cu o

judecată obiectivă, aceștia nu au indicat vreun caz de incompatibilitate a

membrilor completului de judecată, context în care cererile lor de recuzare au

fost respinse ca inadmisibile.

Recursurile

formulate, la acest moment procesual, împotriva dispoziției de respingere a

cererilor de recuzare sunt inadmisibile pentru următoarele argumente:

Dispozițiile

art. 52 alin. (6) C. proc. pen. prevăd că încheierea prin care s-a admis sau

s-a respins abținerea, ca și aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt

supuse niciunei căi de atac.

Încheierea prin care s-a respins recuzarea era supusă

inițial unui recurs separat, însă prin O.U.G. nr. 55/2004 a fost abrogat textul

care prevedea un asemenea recurs, respectiv dispozițiile art. 52 alin. (7) C.

proc. pen., astfel încât devin aplicabile dispozițiile generale ale art. 385

alin (2) C. proc. pen., potrivit cărora această încheiere poate fi atacată cu

recurs odată cu hotărârea dată asupra fondului cauzei.

Prin urmare, în raport de momentul procesual actual, Înalta

Curte apreciază inadmisibile recursurile formulate, cu referire la recursurile

astfel cum au fost exercitate, adică separat, împotriva încheierii Curții de

Apel, nu și la recursul prevăzut în art. 385

1

alin. (2) C. proc.

pen.

În conformitate cu art. 385

15

pct. 1 lit. a) C.

proc. pen. Înalta Curte va respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de

inculpații I.M. și M.S. împotriva încheierii din 15 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurenții

inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare în favoarea

statului, ce să includă și onorariul avocat oficiu desemnat pentru fiecare

dintre inculpați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de

inculpații I.M. și M.S. împotriva încheierii din 15 februarie 2011 a Curții de Apel București, secția I-a penală, pronunțată în dosarul nr. 40305/3/2008( 3116/2010).

Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 200 lei

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei,

reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu, se vor avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

21 februarie 2011.