ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2368/2012

Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 30 martie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 1138/39/2011 al Curții de Apel Suceava, secția penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de recuzare a domnului judecător G.I.A. formulată de petentul D.C. A fost respinsă, ca nefondată, cererea de recuzare a domnului judecător H.L.M. și a doamnei procuror T.D., formulată de același petent. A fost dijunsă cererea de recuzare a domnilor judecători A.T.L., A.V., D.I.C., B.O. și A.D., formulată de același petent și a fost trimisă spre soluționare completului învestit cu judecarea cauzei. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele: Prin cererea formulată la data de 30 martie 2012, petentul D.C.

a solicitat recuzarea domnului judecător H.L.M. și a doamnei procuror T.D., a domnilor judecători G.I.A., A.T.L., A.V., D.I.C., B.O. și A.D. A arătat că domnul judecător H.L.M. (s-a pronunțat în Dosar nr. 766/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava). Un alt motiv de recuzare ar fi acela că domnul judecător H.L.M. este coleg cu magistrații din cadrul instanțelor din Suceava, arătând că există o relație de colegialitate între aceștia și că aceștia au judecat defectuos cauzele sale. Potrivit art. 47 alin. (2) C. proc. pen. nu poate participa la judecarea cauzei judecătorul care și-a exprimat anterior părerea cu privire la soluția care ar putea fi dată în acea cauză. Pentru a opera acest caz de incompatibilitate în ceea ce-l privește pe domnul judecător H.L.M., părerea exprimată trebuie să se refere la soluția care ar putea fi dată în acea cauză, ceea ce înseamnă admiterea sau respingerea contestației la executare, aspect ce nu este dat în speța de față.

Apoi simpla formulare a unei plângeri penale împotriva unui magistrat nu poate duce în mod automat la admiterea unei cereri de recuzare, cu atât mai mult cu cât chiar petentul susține că plângerea nu a fost soluționată. De asemenea, motivele invocate de petent cu privire la faptul că domnul judecător H.L.M. este coleg cu toți judecătorii din cadrul instanțelor din Suceava, nu se pot circumscrie nici cazului de incompatibilitate prev. de art. 48 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., nefiind dovedite împrejurările din care apare interesul în soluționarea cauzei într-un anume fel. Cât privește cererea de recuzare a doamnei procuror T.D., se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 51 alin. (2) C. proc.

pen. Potrivit alin. (2) al art. 51 C. proc. pen., "Recuzarea se formulează oral sau în scris, cu arătarea pentru fiecare persoană în parte a cazului de incompatibilitate invocat și a tuturor temeiurilor de fapt cunoscute la momentul recuzării. Cererea de recuzare poate privi numai pe acei judecători care compun completul de judecată". Alin. (3) al aceluiași articol prevede că "Nerespectarea condițiilor prevăzute în alin. (2) sau recuzarea aceleiași persoane pentru același caz de incompatibilitate și pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formulării unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsă atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se constată de completul în fața căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat". Cu privire la cererea de recuzare a domnului judecător G.I.A.

se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 51 alin. (2) C. proc. pen., magistratul indicat nefăcând parte din compunerea completului de judecată a cauzei care formează obiectul Dosarului nr. 1138/39/2011. Încheierea penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către petenții D.C. și D.N. Examinând hotărârea atacată, Înalta Curte constată că recursurile declarate de petenții D.C. și D.N. sunt inadmisibile, pentru următoarele considerente: În conformitate cu dispozițiile art. 129 din Constituția României, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac în condițiile legii. Potrivit prevederilor art. 385 1 alin (1) lit. e) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate, ca instanțe de apel, de curți de apel și curtea Militară de Apel.

În speță, recurenții-petenți au formulat recurs împotriva unei încheierii pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția penală, în soluționarea cererii de recuzare a judecătorilor G.I.A., H.L. și a doamnei procuror T.D., formulată de D.C., încheiere care nu este supusă nici unei căi de atac, fiind definitivă. Față de cele reținute, Curtea va respinge ca inadmisibile recursurile formulate de petenții D.C. și D.N. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții-petenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibile, recursurile formulate de petenții D.C. și D.N. împotriva încheierii din 30 martie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 1138/39/2011 al Curții De Apel Suceava, secția penală. Obligă recurenții la plata sumei de câte 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iulie 2012. Procesat de GGC - AA