ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1082/2013

Asupra

recursului penal de față, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 13 februarie 2012 sub nr.

1226/314/2012, contestatorul D.C. a solicitat anularea somației emisă la data de

25 ianuarie 2012 în dosarul nr. 596/39/2012 al Curții de Apel Suceava.

Prin sentința penală nr. 333 din data

de 11 iunie 2012, în temeiul art. 39

rap. la

art. 418

alin. (1)

C. proc. pen. s-a

admis excepția necompetenței materiale a

Judecătoriei Suceava, iar în

temeiul art. 42 C. proc. pen. s-a declinat

competența

de soluționare a contestației la executare în favoarea Curții de Apel

Suceava.

La termenul din

26 octombrie 2012, contestatorul a arătat că la dosar nu a

fost atașat întregul dosar nr. 596/39/2012,

înțelegând totodată să formuleze cerere de recuzare împotriva judecătorului și

a procurorului.

Având în vedere că petentul contestator

nu a indicat cazul de incompatibilitate pentru fiecare persoană în parte și

temeiurile de fapt la momentul recuzării, instanța, în baza art. 51 alin. (3) C.

proc. pen., a respins cererea de recuzare, ca inadmisibilă.

Pe fondul cauzei, instanța a respins

solicitarea contestatorului privind atașarea altor cauze, ce nu au avut

legătură cu cauza, a acordat cuvântul în dezbateri și pentru a da posibilitatea

acestuia să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 31

octombrie 2012.

Împotriva acestei încheieri a declarat

recurs contestatorul D.C., susținând aceleași motive invocate la instanța de

fond.

Examinând încheierea atacată în raport

de actele și lucrările dosarului, înalta Curte constată că recursul este

inadmisibil.

Potrivit

dispozițiilor art. 52 alin. (6) C. proc. pen., încheierea prin care s-a

admis sau s-a respins abținerea, ca și

aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei căi de atac.

Întrucât prevederile art. 52 alin. (7)

din același cod, care reglementau calea

de

atac a recursului împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de

recuzare

au fost abrogate prin O.U.G.

nr. 55/2004, aceasta nu mai poate fi atacată separat cu

recurs, dar

poate fi atacată odată cu sentința sau decizia recurată, astfel cum prevăd dispozițiile

art. 385 alin. (2) C. proc. pen.

Prin urmare,

recursul declarat de contestatorul D.C. este

inadmisibil și urmează a fi respins în baza art. 385 pct.

1 lit. a) C. proc. pen.

În baza art. 192

alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de contestatorul D.C. împotriva încheierii din 26 octombrie 2012

pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori

în dosarul

nr. 1226/314/2012.

Obligă recurentul contestator la plata

sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 28

martie 2013.