ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1633/2012

Asupra

recursurilor de față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 16 martie

2012 Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondată cererea de revizuire

formulată de petentul D.C. în temeiul art. 51 alin. (3) și art. 51 alin. (2) C.

proc. pen. având în vedere că nu s-a invocat în concret nici un caz de

incompatibilitate dintre cele prevăzute de lege cu privire la membrii

completului de judecată.

Împotriva

dispoziției de respingere ca nefondată a cererii de recuzare petenții D.C. și

D.M. au formulat recurs, solicitând Înaltei Curți casarea încheierii și în

rejudecare admiterea cererilor de recuzare.

Examinând

recursurile formulate, având în vedere prevederile

art. 52 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte reține că Curtea de Apel

Suceava

la termenul din 16 martie 2012 a fost investită cu judecarea cererii de

recuzare formulată de petentul D.C., care și-a

manifestat nemulțumirea față de un judecător, făcând o serie de

afirmații

cu privire la rezervele pe care le are în legătură cu o

judecată obiectivă, a constatat că nu s-a indicat vreun caz de

incompatibilitate a membrilor completului de judecată, context în care cererea

de recuzare a fost respinsă ca fiind nefondată.

Recursurile

formulate la acest moment procesual împotriva

dispoziției

de respingere a cererilor de recuzare sunt inadmisibile pentru

următoarele

argumente:

Dispozițiile

art. 52 alin. (6) C. proc. pen. prevăd că

încheierea

prin care s-a admis sau s-a respins abținerea ca și aceea prin

care s-a

admis recuzarea nu sunt supuse nici unei căi de atac.

Încheierea

prin care s-a respins recuzarea era supusă inițial unui recurs separat însă

prin O.U.G. nr. 55/2004 a fost abrogat textul care prevedea un asemenea recurs,

respectiv dispozițiile art. 52 alin. (7) C. proc. pen., astfel încât devin

aplicabile dispozițiile generale ale art. 385 alin. (2) C. proc. pen., potrivit

cărora această încheiere poate fi atacată cu recurs odată cu hotărârea dată

asupra fondului.

Prin urmare,

în raport de momentul procesual actual, Înalta Curte apreciază inadmisibile

recursurile formulate cu referire la recursurile astfel cum au fost exercitate

împotriva încheierii curții de apel nu și la

recursul

prevăzut de art. 385

1

alin. (2) C. proc. pen.

În conformitate cu art. 385

15

pct. 1

lit. a) C. proc. pen., Înalta

Curte respinge ca inadmisibile recursurile

declarate de petiționarii

D.C. și D.M.

împotriva încheierii din 16 martie

2012 a

Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

recurenții petenții sunt

obligați la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibile, recursurile declarate de petiționarii

D.C. și D.M.

împotriva

încheierii din 16 martie

2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și

pentru cauze cu minori.

Obligă recurenții petiționari la plata sumei de câte

100 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 16 mai 2012.