ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7436/2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7436/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față,

constată următoarele:

Prin cererea formulată

la 09 februarie 2010, înregistrată sub nr. 316/267/2010, revizuienta Comisia Locală

de fond funciar A., județul Gorj a solicitat, în contradictoriu cu intimații B.E.,

D.V., P.F., M.D., T.P.E., D.M., T.I., P.T., P.E., M.R. și B.I., revizuirea sentinței

civile nr. 2062/2007 pronunțate de Judecătoria Novaci în Dosarul nr. 2803/267/2006.

În motivarea cererii,

revizuienta a arătat că dispozitivul sentinței ce se cere a fi revizuită nu poate

fi adus la îndeplinire, întrucât raportul de expertiză conține neconcordanțe între

schițele întocmite de către expert și partea scrisă din raport în ceea ce privește

suprafețele, vecinătățile și orientarea schițelor. De asemenea, nu sunt localizate

terenurile din punct de vedere al numărului de tarla și parcelă, ceea ce face imposibilă

punerea în executare a dispozitivului hotărârii.

În cauză, au fost citați,

în calitate de intervenienți, N.C., M.D., C.M.V., E.M.V., B.I. și N.R.T.

Prin sentința civilă

nr. 423 din 14 martie 2011, Judecătoria Novaci a respinsă cererea de revizuire,

reținând că revizuienta Comisia locală de fond funciar de pe lângă Primăria comunei

A., județul Gorj, a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 2062/2007, pronunțate

de Judecătoria Novaci, definitivă prin decizia Tribunalului Gorj nr. 389 din 19

februarie 2008, că motivul de revizuire invocat constă în modificarea raportului

de expertiză efectuat în cauză, ce nu se încadrează în niciunul din cele prevăzute

de art. 322 C. proc. civ. (de altfel, revizuienta a avut posibilitatea ca în cursul

judecării Dosarului nr. 2803/267/2006 să formuleze eventuale obiecțiuni la raportul

de expertiză).

Pe de altă parte, calculând

intervalul de timp, între data rămânerii definitive a hotărârii și data promovării

prezentei cereri, respectiv 09 februarie 2010, s-a constatat că aceasta nu este

promovată în termenul prevăzut de art. 324 C. proc. civ.

Tribunalul Gorj, prin

decizia civilă nr. 1432 din 02 iunie 2011, a admis recursurile declarate de revizuienta

Comisia Locală de fond funciar A., județul Gorj și intervenienții E.M.V., N.R.T.,

N.C. și M.D., a casat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecarea cererilor

de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 1, 2, 3 și 5 C. proc.

civ. la aceeași instanță și a cererii de revizuire întemeiată pe prevederile

art. 322 pct. 7 C. proc. civ. la Curtea de Apel Craiova, instanță competentă material.

Tribunalul a constatat

că, prin cererea aflată în dosarul de fond, s-a solicitat introducerea în cauză

și a lui N.C. și M.D., ulterior, fiind formulată o cerere de intervenție în interesul

Comisiei locale de către C.M.V., E.M.V. și N.R.T.; totodată, conform cererilor,

intervenienții N.C. și M.D. au indicat temeiurile cererii de revizuire - art. 322

pct. 1, 2, 3, 5 și 7 C. proc. civ. Prin precizarea de la dosar, revizuienta Comisia

Locală de fond funciar A., județul Gorj a invocat și faptul că există hotărâri judecătorești

anterioare potrivnice, cu referire la sentința civilă nr. 229/2004 a Tribunalului

Gorj, rămasă definită prin decizia Curții de Apel Craiova nr. 628/2005 și irevocabilă

prin decizia nr. 7254/2009 a I.C.C.J.

Or, în cuprinsul sentinței

civile nr. 423 din 14 martie 2011 nu se face referire directă la temeiurile de drept

invocate de către revizuientă și intervenienți, mai mult, instanța nici nu s-a pronunțat

asupra cererilor de intervenție formulate în cauză, cereri pe care nu le-a analizat

sub aspectul admisibilității de principiu. Ca atare, este evidentă necercetarea

cererilor de revizuire în raport de temeiurile juridice invocate în mod expres,

fiind necesar a fi fost caracterizate, cu precădere, sub aspectul admisibilității,

și cererile de intervenție, luându-se în considerare deosebirile existente între

cele în interes propriu și cele accesorii și caracterul de cale extraordinară de

atac a revizuirii, care, de principiu, se soluționează între același părți care

au participat la judecarea cauzei soluționată prin hotărârea judecătorească împotriva

căreia s-a formulat cerere de revizuire.

În ceea ce privește cererea

de revizuire reglementată de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., s-a constatat că alin.

(2) al art. 323 C. proc. civ. prevede că aceasta se va îndrepta la instanța mai

mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice

(sunt vizate, astfel, instanțele care au soluționat fondul cauzei).

În cauza dedusă judecății

s-a invocat contradictorialitatea în raport de sentința civilă nr. 229 din 3

septembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Gorj, hotărâre prin care a fost admisă

în parte contestația formată de reclamantul P.T.G. împotriva pârâților Primăria

A., a fost anulată în parte dispoziția din 22 ianuarie 2004 pentru suprafața de

teren de 250 m.p., în sensul că s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin

echivalent și a fost respinsă contestația față de pârâții N.C., M.D., C.I., S.M.

și S.A.; ulterior, prin decizia civilă nr. 628/2005 a Curții de Apel Craiova a fost

admis apelul declarat de Primăria A. și Primarul comunei A., a fost schimbată în

tot sentința de mai sus, în sensul respingerii contestației formulată de P.T.G.,

a fost respins apelul declarat de P.T.G. împotriva aceleiași sentințe. Prin decizia

nr. 7254/2009 a I.C.C.J. a fost constatat perimat recursul declarat de P.T.G., continuat

de moștenitori .

Avându-se în vedere că

în raport de pârâții N.C. și M.D., intervenienți în prezenta cauză, prin sentința

civilă nr. 229/2004 s-a soluționat contestația în sensul respingerii, soluție implicit

menținută de instanța de apel, Tribunalul a apreciat că în discuție contradictorialitatea

se raportează la sentința tribunalului și nu la decizia curții de apel, astfel că

cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. intră

în competența Curții de Apel Craiova.

Dosarul a fost înregistrat

la Curtea de Apel Craiova sub nr. 1318/54/2011.

Prin decizia civilă

nr. 1297 din 05 noiembrie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția a I civilă și pentru

cauze cu minori și de familie a respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire,

reținând că în mod corect Tribunalul Gorj a considerat că s-a invocat temeiul juridic

al art. 322 pct. 7 C. proc. civ. în raport de sentința civilă nr. 229 din 3

septembrie 2004 a aceleiași instanțe și nu de decizia civilă nr. 628/2005 a Curții

de Apel Craiova, întrucât prin această sentință, în raport de pârâții N.C. și M.D.,

intervenienți de față, s-a soluționat contestația în sensul respingerii, soluție

ce implicit a fost menținută de instanța de apel. Prin urmare, instanța competentă

este Curtea de Apel Craiova.

Curtea a mai constatat

că în cauză hotărârile nu s-au pronunțat în aceeași pricină, neexistând tripla identitate

de elemente, părți, obiect și cauză.

Astfel, în Dosarul

nr. 476/2004, în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 229/2004, obiectul acțiunii

l-a format contestarea dispoziției nr. 74/2004, emise în temeiul Legii nr. 10/2001,

părți fiind P.T.G., Primăria comunei A., Primarul comunei A., N.C., M.D., C.I.,

S.M. și S.A., în timp ce în Dosarul nr. 2803/267/2006, soluționat prin sentința

civilă nr. 2062/2007, obiectul acțiunii l-a constituit anularea titlului de proprietate

și a actelor premergătoare emise în temeiul Legii nr. 18/1991, părțile fiind P.G.,

P.D., B.E., D.M., P.F., Comisia comunală de fond funciar A. și Comisia Județeană

Gorj de fond funciar.

Prin urmare, nu au fost

întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Împotriva acestei hotărâri

au declarat recurs intervenienții M.D. și N.C., solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei și reținerea cauzei pentru rejudecare, instanța competentă fiind,

potrivit art. 323 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție.

Au invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea criticilor,

recurenții au arătat că au calitatea de intervenienți, aspect ce rezultă și din

ultimul alineat al considerentele deciziei recurate.

De asemenea, în speță,

trebuie avută în vedere decizia Curții de Apel Craiova nr. 628/2005, iar nu sentința

civilă nr. 229/2004 pronunțată de Tribunalului Gorj, astfel că, din punct de vedere

material, competența de soluționare a cererii de revizuire revine Înaltei Curți

de Casație și Justiție, instanța mai mare în grad celei care a pronunțat hotărârea.

Recurenții au mai susținut

că decizia este nelegală și pentru faptul că au fost respinse toate cererile de

revizuire având ca temei juridic dispozițiile art. 322 pct. 1, 2, 3 și 5 C.

proc. civ.; în plus, Curtea de Apel Craiova și-a încălcat competența, nefăcând vorbire

în dispozitivul hotărârii de menținerea restului dispozițiilor deciziei Tribunalului

Gorj nr. 1432/2011 referitoare la competența materială a Judecătoriei Novaci privind

cererile de revizuire întemeiate pe prevederile de mai sus.

Recursul a fost înregistrat

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, iar, prin încheierea

din 14 mai 2012, cauza a fost trimisă spre competentă soluționare Secției I civilă,

unde s-a format Dosarul nr. 1318/54/2011*.

Analizând recursul formulat,

în raport de criticile menționate, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat

pentru următoarele considerente:

În susținerea recursului,

recurenții invocă calitatea de intervenienți în cauza pendinte, însă, în opinia

Înaltei Curți, acest aspect nu a fost contestat în faza procesuală anterioară.

Astfel, prin decizia civilă

nr. 1297 din 05 octombrie 2011, Curtea de Apel Craiova a reținut neîndeplinirea

condițiilor pentru admiterea cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile

art. 322 pct. 7 C. proc. civ., respectiv inexistența triplei identități de obiect,

părți și cauză, fără a se pronunța în legătură cu admisibilitatea cererilor de intervenție,

chestiune ce nu a fost criticată de părțile interesate ulterior pronunțării hotărârii

menționate.

În ceea ce privește cererea

recurenților de analiză a contradictorialității existente între decizia civilă

nr. 628/2005 a Curții de Apel Craiova (în loc de sentința civilă nr. 229/2004 pronunțată

de Tribunalul Gorj) și sentința civilă nr. 2062/2007 pronunțată de Judecătoria Novaci,

Înalta Curte observă că revizuienta Comisia Locală de Fond Funciar A., județul Gorj,

prin precizarea depusă în Dosarul nr. 316/267/2010 al Judecătoriei Novaci, a susținut

că dispozitivul hotărârii ce se cere a fi revizuită nu poate fi pus în executare

și este contrar celor dispuse prin sentința civilă nr. 229/2004 pronunțată de Tribunalul

Gorj, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 628/2005 a Curții de Apel Craiova.

Pe de altă parte, revizuienții,

prin cererea formulată la 04 octombrie 2010 (Dosar nr. 316/267/2010 al Judecătoriei

Novaci), au solicitat revizuirea sentinței civile nr. 2062/2007, arătând că aceasta

este anterioară deciziei civile nr. 628 din 25 februarie 2005 a Curții de Apel Craiova.

Ulterior, prin decizia

civilă nr. 1432/2011 pronunțată de Tribunalul Gorj s-a reținut, în mod irevocabil,

că în cauza dedusă judecății s-a invocat temeiul juridic al art. 322 pct. 7 C.

proc. civ. în raport de sentința civilă nr. 229/2004 pronunțată de Tribunalul Gorj,

precum și faptul că, în discuție, „contradictorialitatea sentinței civile nr. 2026/2007

invocată de revizuienți se raportează la sentința tribunalului și nu la decizia

curții de apel”, astfel că cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile citate

„intră în competența Curții de Apel Craiova, ca instanță superioară celor două instanțe

care au pronunțat hotărârile judecătorești apreciate de revizuientă și intervenienți

ca fiind potrivnice”.

În acest context, Curtea

de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 1297/2011, în prezent recurată, a constatat,

față de considerentele deciziei de casare, că nu poate fi făcută o analiză a cererii

de revizuire în raport de existența deciziei nr. 628/2005 a Curții de Apel Craiova,

prin care, de altfel, s-a menținut, implicit, soluția de respingere a contestației

dată prin sentința civilă nr. 229/2004, așa încât, conform art. 323 alin. (2) C.

proc. civ., este competentă să soluționeze cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile

art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În aceste condiții, Înalta

Curte reține că limitele învestirii instanței de judecată au fost trasate prin decizia

civilă nr. 1432/2011 pronunțată de Tribunalul Gorj, irevocabilă, iar, în măsura

în care prin această hotărâre s-a dispus trimiterea cauzei pentru judecarea cererii

de revizuire întemeiată pe pct. 7 al art. 322 C. proc. civ., sunt aplicabile prevederile

art. 315 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că „în caz de casare, hotărârile instanței

de recurs asupra problemelor de drept dezlegate … sunt obligatorii pentru judecătorii

fondului”.

Așadar, în caz de casare

cu trimitere, instanța care urmează să rejudece trebuie să procedeze numai în sensul

și în limitele stabilite prin hotărârea instanței de casare, pentru rest cauza intrând

în puterea lucrului judecat.

Pe de altă parte, modalitatea

în care Tribunalul Gorj a dezlegat problema legată de soluționarea cererii de revizuire

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu a făcut obiect de critică,

într-un eventual recurs, recurenții de față având posibilitatea ca, în condițiile

art. 328 alin. (2) C. proc. civ., să conteste măsura dispusă.

Față de aceste considerente,

în mod corect s-a apreciat că instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire

întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este Curtea de Apel Craiova,

conform art. 323 alin. (2) C. proc. civ., astfel încât nu se poate reține aplicarea

greșită a legii, în condițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Înalta Curte constată,

de asemenea, că instanța competentă material să soluționeze cererea de revizuire

de față nu avea obligația de a face o cenzură a soluțiilor pronunțate în legătură

cu cererile de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 1, 2, 3 și 5 C.

proc. civ., nefiind învestită în mod legal în acest sens, după cum nici nu trebuia

să se refere, în hotărârea dată, la mențiunile din dispozitivul deciziei nr. 1432/2011

a Tribunalului Gorj privitoare la competența Judecătoriei Novaci față de aceleași

cereri de revizuire.

De altfel, aspectul sesizat

de recurenți nu implică lipsa de temei legal a hotărârii recurate, pentru a face

aplicarea prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Pentru toate aceste argumente

și în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de intervenienții M.D. și N.C. împotriva deciziei nr. 1297 din

5 octombrie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori

și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 5 decembrie 2012.