ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 309/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea introdusă la Tribunalul Gorj, secția civilă și înregistrată sub nr. 7891/95/2009, Z.A. a formulat cerere de revizuire a sentinței civile nr. 546 din 10 octombrie 2005 a Tribunalului Gorj, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimații E.C. și P.C. Slivilești, să se dispună schimbarea sentinței revizuite și respingerea acțiunii formulată de reclamantul E.C. Prin sentința civilă nr. 371 din 3 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul cu nr. 4834/95/2010, s-a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenta Z.A. Împotriva sentinței a declarat apel revizuenta Z.A., solicitând schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii de revizuire astfel cum a fost formulată.

În motivarea apelului apelanta a susținut că în mod greșit a fost respinsă cererea cu motivarea că actul depus la dosar nu a fost determinant în pronunțarea sentinței civile nr. 546/2005. A menționat că este prejudiciată prin faptul că în baza sentinței a fost emisă dispoziția nr. 79/2006 prin care atât terenul apelantei cât și terenul altor persoane a fost retrocedat numitului E.C- în mod nelegal. A apreciat că nu este posibil ca o nedreptate totală și evidentă „să rămână în picioare” doar pentru niște motive formale. Prin decizia civilă nr. 84 din 09 februarie 2011, Curtea de Apel Craiova, secția civilă, a respins apelul declarat de revizuenta Z.A. Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de apel a reținut, în esență, că în mod corect a reținut tribunalul că înscrisul de care s-a prevalat apelanta revizuentă nu era relevant și nici măcar util în soluționarea litigiului în care a fost pronunțată sentința a cărei revizuire s-a cerut.

Chiar dacă instanța ar fi cunoscut faptul că înscrisul respectiv este fals acest aspect nu putea duce la soluționarea în alt mod a cauzei, față de obiectul concret al litigiului respectiv (în care numitul E.C. reclama instanței de judecată faptul că unitatea deținătoare în sensul Legii nr. 10/2001 respectiv P.C. Slivilești nu a soluționat notificarea pe care acesta a formulat-o în baza Legii nr. 10/2001 solicitând să fie obligată intimata să soluționeze această notificare). În raport de obiectul concret menționat mai sus al litigiului declanșat de numitul E.C., care a fost soluționat prin sentința civilă nr. 546/2005 a Tribunalului Gorj a cărei revizuire a solicitat-o apelanta, singurele aspecte relevante în soluționarea acelui litigiu erau dacă petentul respectiv a formulat notificare și dacă aceasta a fost soluționată sau nu de către unitatea deținătoare sesizată.

Totodată, modul în care ulterior a fost soluționată notificarea de către unitatea deținătoare nu a prezentat relevanță în cauza de față. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, revizuenta Z.A., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ. La data de 23 ianuarie 2012, Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate, în raport de dispozițiile art. 302 1 alin. (1) lit. c) și art. 306 alin. (3) teza finală C. proc. civ. Recursul este nul pentru următoarele considerente : Potrivit textului procedural mai sus evocat, „recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs". Conform art. 302 1 alin. (1) C. proc.

civ., cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității, mențiunile enumerate la lit. a) - d) din conținutul articolului sus menționat, care au caracter obligatoriu. Ca atare, în drept, recursul este o cale extraordinară de atac, iar soarta sa depinde în primul rând de modul cum sunt formulate motivele de recurs, căci numai motivul formulat în scris și numai în măsura în care a fost formulat poate fi cercetat de Înalta Curte de Casație și Justiție. În situația în care recursul este nemotivat ori atunci când criticile formulate nu pot fi încadrate în vreunul din motivele de casare, recursul este lovit de nulitate. Or, în speță, revizuenta Z.A. s-a rezumat a prezenta nemulțumiri cu caracter personal, fără a formula, în concret, vreo critică de nelegalitate la adresa hotărârii recurate și fără a indica prin cererea formulată în scris motivele de recurs pe care le înțelege să-li sprijine pretențiile.

Întrucât motivele de recurs, conform textelor procedurale indicate, nu au fost cuprinse în cererea de declarare a recursului și nici nu au fost depuse la dosar, înlăuntrul termenului edictat de legiuitor, de 15 zile de la data comunicării hotărârii atacate și având în vedere faptul că nu au fost identificate motive de ordine publică, recursul este nul. Cum recursul nu a fost motivat, în termenul legal, ca urmare a incidenței dispozițiilor imperative prevăzute de art. 302 1 alin. (l) lit. c), art. 303 alin. (1) și art. 306 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de revizuenta Z.A. împotriva deciziei nr. 84 din 9 februarie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 ianuarie 2012.