ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 619/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul S.N. a contestat hotărârea nr. 4800/R din 31 august 2011 emisă de Casa Județeană de Pensii Iași, afirmând că îndeplinește toate condițiile pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000. Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția de tardivitate a acțiunii. 2. Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 91 din 9 martie 2012, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a respins contestația formulată de reclamantul S.N., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Iași - Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000, ca tardivă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000 împotriva hotărârii emisă de Casa Județeană de Pensii, persoana interesată poate face contestație la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicare, conform legii contenciosului administrativ.

Reclamantul nu a respectat acest termen în condițiile în care hotărârea i-a fost comunicată la data de 20 septembrie 2011, iar contestația a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la data de 13 decembrie 2011 (trimisă, conform plicului, la 09 decembrie 2011). Termenul de 30 de zile prevăzut expres în Legea nr. 189/2000 curge de la data comunicării hotărârii, fiind lipsit de relevanță faptul că petentul a înțeles să mai adreseze o petiție Casei Județene de Pensii, la care i s-a răspuns prin adresa din 09 noiembrie 2011, atât timp cât legea specială nu prevede obligativitatea unei proceduri prealabile, ci contestarea direct la instanța de contencios administrativ a hotărârii emisă conform Legii nr. 189/2000.

3. Recursul Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul, reiterând în cuprinsul cererii susținerile prezentate la judecarea în fond a cauzei. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, cât și sub toate aspectele, Înalta Curte constată că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304 sau art. 304 1 C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii. Astfel, potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 189/2000, împotriva hotărârii emisă de Casa Județeană de Pensii, „persoana interesată poate face contestație la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicare, conform legii contenciosului administrativ”.

Așa cum corect s-a reținut, hotărârea nr. 4800/R din 31 august 2011 emisă de Casa Județeană de Pensii Iași a fost comunicată petentului la data de 20 septembrie 2011, astfel cum rezultă din confirmarea de primire depusă la dosar, împotriva acesteia petentul formulând contestație la instanța de contencios administrativ, contestație pe care a expediat-o prin poștă la data de 09 decembrie 2011, astfel cum rezultă din ștampila poștei aplicată pe plic. Întrucât termenul de 30 de zile curge de la data comunicării hotărârii, instanța de control judiciar reține că soluția pronunțată de judecătorul fondului reflectă, așadar, interpretarea și aplicarea corectă a prevederii legale incidente, anterior menționate.

Având în vedere considerentele menționate, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de reformare a sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 1 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.N. împotriva sentinței nr. 91 din 9 martie 2012 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 februarie 2014.