ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3055/2008

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 706 din 24

octombrie 2007 a Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios

administrativ, a fost admisă acțiunea reclamantului M.N. și în contradictoriu

cu pârâta SC M. SA Drobeta Turnu Severin s-a constatat intervenită vânzarea-cumpărarea

imobilului situat în Dr.Tr. Severin, județul Mehedinți, hotărârea dată ținând

loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

În esență s-a reținut

că prin sentința civilă nr. 2479 din 23 aprilie 2002 a Judecătoriei Dr. Tr.

Severin, irevocabilă prin Decizia nr. 4352 din 10 decembrie 2003 a Curții de

Apel Craiova pârâta SC M. SA a fost obligată să perfecteze cu reclamantul actul

de vânzare-cumpărare pentru imobilul în litigiu, la prețul de 4.357.236 lei,

preț stabilit în raport de dispozițiile Decretului-Lege nr. 61/1990 și Legii nr.

85/1992.

Întrucât reclamantul

a făcut dovada achitării prețului iar pârâta a refuzat să se conformeze celor

stabilite prin hotărârile judecătorești irevocabile, acțiunea de față formulată

de reclamant a fost admisă în temeiul dispozițiilor art. 1073 C. civ., art. 1294

și 1295 C. civ., nefiind primită susținerea pârâtei că refuzul său s-ar datora

faptului că reclamantul ar datora sume mai mari, respectiv chirie restantă,

întrucât pârâta nu a formulat cerere reconvențională.

Apelul declarat de

pârâtă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin Decizia comercială

nr. 46 din 26 februarie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Instanța de apel a

reținut culpa apelantei în neexecutarea obligației stabilite prin hotărâre

judecătorească irevocabilă, așa încât nu poate condiționa încheierea

contractului de plata unui preț reactualizat în raport de inflație și cu

dobânzi legale. Din notificarea trimisă de intimatul-reclamant la 8 februarie

2006 și răspunsul dat acesteia de către apelantă, instanța a reținut

condiționarea încheierii actului de către apelantă în mod nejustificat,

deoarece reclamantul-intimat achitase prețul încă din 2006, devalorizarea sumei

fiind imputabilă apelantei care a exercitat căi de atac și care încă de la

început a refuzat să facă aplicarea Legii nr. 85/1992.

De asemenea instanța

de apel a reținut că dispozițiile art. 580

3

C. proc. civ.

referitoare la posibilitatea aplicării unei amenzi civile debitorului unei

obligații de a face, ca mijloc de constrângere a acestuia în îndeplinirea

obligației, nu exclude posibilitatea aplicării dispozițiilor art. 1073 C. civ.,

dispoziții de drept material și nu procedural.

Cum pârâta apelantă a

refuzat să se conformeze celor stabilite în sarcina ei prin sentința civilă nr.

2479/2002 a Judecătoriei Dr. Tr. Severin s-a apreciat că în mod corect a fost

suplinit consimțământul său prin hotărârea de fond, acțiunea reclamantului

fiind admisibilă.

Nemulțumită de

această decizie pârâta a declarat recurs solicitând modificarea ei pentru

nelegalitate, iar pe fond respingerea acțiunii reclamantului.

În dezvoltarea

motivelor de recurs recurenta critică decizia din apel pentru aplicarea greșită

a legii, atunci când s-a reținut că ea ar fi trebuit să notifice pe reclamant,

deși consideră că în cauză ea a invocat în apel excepția neexecutării

obligației de către reclamant care ar fi trebuit să achite prețul la data

rămânerii definitive a sentinței, respectiv în 6 februarie 2004.

Devalorizarea

prețului greșit a fost reținută că îi este imputabilă, deoarece reclamantul

este cel ce a achitat prețul abia în 2006, așa încât ar fi trebuit aplicate în

cauză dispozițiile art. 1361-1363 C. civ. și nu art. 1073 C. civ., cu atât mai

mult cu cât neexecutarea obligației dădea dreptul la dezdăunări în temeiul art.

580

3

C. proc. civ.

De altfel reclamantul

a și promovat alte două acțiuni, aflate pe rol (Dosar nr. 122/225/2007 și Dosar

nr. 120/225/2007) având ca obiect daune cominatorii și aplicarea unei amenzi

civile, ce au la bază obligația stabilită prin sentința civilă nr. 2479/2002 a

Judecătoriei Dr. Tr. Severin.

Prin întâmpinare

intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul urmează a fi

respins pentru considerentele ce se vor arăta:

Înainte de a fi

analizate criticile, Curtea, în considerarea dispozițiilor art. 306 alin. (3) C.

proc. civ. apreciază că motivul de recurs în care sunt încadrabile criticile

invocate este cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deși recurenta nu

încadrează în drept recursul formulat.

Analizând criticile

invocate Curtea le apreciază drept nefondate întrucât recurenta nu poate invoca

excepția de neexecutare câtă vreme reclamantul a dovedit că la 23 ianuarie 2006

(fila 10 fond) a achitat prețul stabilit în sarcina sa prin hotărâre

judecătorească irevocabilă.

Recurenta critică

nejustificat neaplicarea dispozițiilor art. 1361 și 1363 C. civ. referitoare la

datorarea de către intimatul reclamant a dobânzilor la preț și a devalorizării

prețului deoarece, pe lângă faptul că nu a formulat o cerere reconvențională în

acest sens, ea nu a dovedit că s-ar fi aflat în vreuna din situațiile expres

prevăzute de art. 1363 C. civ., respectiv, că prin hotărârea judecătorească

irevocabilă, prin care s-a stabilit că reclamantul să plătească prețul de

4.357.236 lei acesta ar datora și dobânzi sau reactualizarea prețului sau că ea

l-ar fi notificat pe acesta să-și îndeplinească obligația plății.

Cât privește

neaplicarea dispozițiilor art. 580

3

C. proc. civ. de către instanța

de apel, ca mijloc de constrângere a ei pentru executarea obligației de a face,

Curtea apreciază critica drept nefondată, deoarece instanțele s-au pronunțat în

limitele investirii lor, în raport de cererea reclamantului.

Din însăși formularea

dispozițiilor art. 580

3

C. proc. civ. rezultă că instanța poate

obliga debitorul unei obligații de a face la plata unei amenzi civile doar dacă

este sesizată de creditor, cerință care în speța de față nu este îndeplinită,

așa încât instanțele au făcut corect, în limitele investirii, aplicarea

dispozițiilor art. 1073 C. civ.

În consecință,

recursul pârâtei este apreciat ca nefondat urmând a fi respins în temeiul

dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de

pârâta SC M. SA Drobeta Turnu Severin împotriva Deciziei nr. 46 din 26

februarie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 23 octombrie 2008.