ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4352/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4352/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 23
iunie 2003, Casa Județeană de Pensii Cluj a formulat recurs împotriva sentinței
civile nr. 662 din 27 mai 2003, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, prin care
s-a admis acțiunea formulată de S.V., a fost anulată hotărârea nr. 8941/2003, a
recurentei și s-au acordat petentului, drepturile prevăzute de Legea nr.
189/2000.
În motivarea recursului s-a susținut
de recurentă că în mod greșit s-a recunoscut intimatului- reclamant, calitatea
de persoană refugiată din motive etnice, de la 8 septembrie 1941, la 6 martie
1945, fără a se arăta temeiul de drept pe care se întemeiază hotărârea
recurată.
Se mai precizează că „împrejurarea
că este legitimă acordarea unor măsuri reparatorii din motive de echitate, și
pentru copiii născuți în refugiu”, nu poate permite instanței să poată adăuga
la lege.
Din actele cauzei, Înalta Curte de
Casație și Justiție reține următoarele: Prin sentința nr. 662 din 27 mai 2003,
Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a admis
contestația reclamantului S.V., împotriva Casei Județene de Pensii Cluj, a
dispus anularea hotărârii nr. 8941 din 20 martie 2003, emisă de pârâtă, cu
obligarea acesteia să recunoască reclamantului, statutul de refugiat pentru
perioada 8 septembrie 1941 – 6 martie 1945 și cu acordarea drepturilor legale
cuvenite, începând cu 1 martie 2003.
În motivarea sentinței, întemeiată
pe Legea nr. 189/2000, instanța de fond a reținut că petentul s-a născut după
ce părinții săi s-au refugiat din cauza persecuțiilor etnice, din Ardealul de
Nord.
Acest fapt, precizează instanța,
nașterea în timpul refugiului părinților săi, nu este de natură să justifice
refuzul recunoașterii statutului de refugiat, din momentul nașterii, fiind de
neconceput ca un membru al familiei să aibă un alt regim, decât restul. Cu
privire la nașterea în timpul refugiului, se precizează în sentința recurată că
a avut aceleași consecințe de ordin material și moral vătămătoare și asupra
nou-născutului, ca și pentru ceilalți membri ai familiei.
Verificându-se actele cauzei, în
raport cu recursul declarat în cauză, se constată că sentința atacată cu recurs
este legală și temeinică.
Hotărârea este întemeiată pe Legea
nr. 189/2000, lege adoptată pentru repararea pe cât posibil, a daunelor
suferite de cei ce au fost obligați a se refugia din cauza persecuțiilor
etnice, în perioada 1940 – 1945.
De precizat că în Legea nr.
189/2000, așa cum a fost completată și modificată, copiii născuți în timpul
refugiului părinților lor, nu sunt exceptați de la aplicarea acestui act
normativ reparatoriu.
A se considera în mod artificial că minorii nu au
avut de suferit nici o consecință, deși este act normativ reparatoriu, nu le
este aplicabil, așa cum susține recurenta, ar fi nereal și nelegal, împotriva
scopului actului normativ sus-citat. Așa fiind, hotărârea atacată fiind legală
și temeinică, recursul declarat va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Cluj, împotriva sentinței civile nr. 662 din 27 mai 2003, a
Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca
nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 3 decembrie 2003.