ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7754/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1476 din 4

decembrie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de

contencios administrativ, în dosarul nr. 7846/2003, a fost admisă acțiunea în

contencios administrativ formulată de reclamanta P.L. împotriva pârâtei Casa

Județeană de Pensii Cluj și în consecință, s-a dispus anularea hotărârii nr. 11494

din 28 octombrie 2003, emisă de pârâtă. A fost obligată pârâta, să-i recunoască

reclamantei, calitatea de refugiată în perioada 22 septembrie 1941 – 6 martie

1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată

prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1

octombrie 2003.

Pentru a pronunța această soluție,

Curtea de Apel Cluj a reținut, în esență, că reclamanta P.L. a fost născută în

timpul refugiului părinților săi, care au fost nevoiți să părăsească

localitatea de domiciliu, din cauza persecuțiilor din motive etnice exercitate

asupra lor după cedarea Ardealului de Nord, ca urmare a Dictatului de la Viena, astfel că beneficiază de același statut și drepturi.

Împotriva acestei soluții a formulat

recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj care a susținut, în esență, că instanța

de fond a dat o hotărâre fără temei legal, copiii născuți în refugiul părinților

lor, nefiind enumerați de art. 1 din Legea nr. 189/2000 și art. 1 și 2 din H.G.

nr. 127/2002, ca beneficiari ai drepturilor compensatorii.

Recursul este nefondat.

Este necontestat faptul că

reclamanta s-a născut la data de 22 noiembrie 1941, în localitatea Timișoara,

unde părinții se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a

persecuțiilor etnice exercitate după Dictatul de la Viena.

Potrivit prevederilor art. 1 din

O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor

instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a

suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate.

Din interpretarea teleologică a

prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării

îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile

suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada

arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a

urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele,

cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate

din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana

care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au

suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au

răsfrânt nemijlocit asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au

născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,

ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate

consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este necontestat că

reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți

să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe

nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a

persecuțiilor etnice exercitate.

Că legiuitorul a urmărit să acorde

drepturi compensatorii, tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de

suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea

că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999, și

soțului supraviețuitor.

Deci, dacă legiuitorul a înțeles să

acorde o indemnizație lunară, soțului supraviețuitor, care nu a suferit

persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori

trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care, fiind

născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele

nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale ca urmare a persecuțiilor

etnice.

Cu această motivare, soluția Curții

de Apel Cluj este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 1476 din 4 decembrie

2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,

ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 octombrie 2004.