ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7756/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 275 din 19 februarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta C.E. împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Cluj. S-a dispus anularea hotărârii nr. 12.796 din 25 noiembrie 2003, emisă de pârâtă. A fost obligată pârâta, să recunoască reclamantei, calitatea de refugiată în perioada 2 ianuarie 1944 – 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 octombrie 2003. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Cluj a reținut, în esență, că reclamanta C.E.

a fost născută în timpul refugiului părinților săi, care au fost nevoiți să părăsească localitatea de domiciliu, din cauza persecuțiilor din motive etnice, exercitate asupra lor după cedarea Ardealului de Nord, ca urmare a Dictatului de la Viena, astfel că beneficiază de același statut și drepturi. Împotriva acestei soluții a formulat recurs, Casa Județeană de Pensii Cluj care a susținut, în esență, că instanța de fond a dat o hotărâre fără temei legal, copiii născuți în refugiul părinților lor, nefiind enumerați de art. 1 din Legea nr. 189/2000 și art. 1 și 2 din H.G. nr. 127/2002, ca beneficiari ai drepturilor compensatorii. Recursul este nefondat. Este necontestat faptul că reclamanta s-a născut la data de 2 ianuarie 1944, în localitatea Tibeni, județul Suceava, unde părinții se refugiaseră din localitatea de domiciliu, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate după Dictatul de la Viena.

Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe, persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a suferit persecuții etnice, aflându-se în una dintre cele 6 situații enumerate. Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței, rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.

Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt nemijlocit asupra lor. Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați, ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a persecuțiilor etnice exercitate. Că legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au fost victimele și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive etnice, rezultă și din împrejurarea că astfel de drepturi au fost acordate prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999, și soțului supraviețuitor.

Deci, dacă legiuitorul a înțeles să acorde o indemnizație lunară, soțului supraviețuitor, care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii, copilul care, fiind născut în perioada refugiului, a suferit în mod direct toate consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale ca urmare a persecuțiilor etnice. Cu această motivare, soluția Curții de Apel Cluj este legală și temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 275 din 19 februarie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2004.