ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3066/2014

Deliberând asupra

cauzei de față, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 924/RC din 12 septembrie

2013, Tribunalul Neamț a constatat nul, pentru nemotivare, recursul declarat de

reclamantul S.E. împotriva Sentinței civile nr. 421 din 27 februarie 2013,.

pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț.

Împotriva acestei

decizii reclamantul S.E. a formulat cerere nemotivată de revizuire,

înregistrată la data 6 ianuarie 2014, pe rolul Tribunalului Neamț, secția I

civilă. La data de 2 aprilie 2014 a depus motivele cererii, invocând, în drept,

dispozițiile art. 503 pct. 5 și 8 C. proc. civ. aprobat prin Legea nr.

134/2010.

În motivarea cererii

de revizuire revizuentul a arătat că cererea de chemare în judecată a fost

respinsă pe fond, de asemenea fiind respins și recursul, pe motiv că nu a făcut

dovada că este îndreptățit pentru suprafața de teren solicitată în suprafață de

7200 mp, deși este moștenitorul părinților săi S.G. și M. și a prezentat

înscrisuri doveditoare, respectiv copie de pe rolul agricol, raport de

expertiză, cât și proba testimonială.

La data de 10 aprilie

2014 Tribunalul Neamț, secția I civilă, a luat act de precizarea temeiului

juridic al cererii, respectiv art. 322 pct. 7 și 5 C. proc. civ. din anul 1865.

În susținerea

motivului întemeiat pe art. 322 pct. 5 C. proc. civ. revizuentul a arătat că

deține înscrisuri noi, respectiv Adresa nr. 4002 din 22 mai 2002, emisă de

Comisia Locală Târgu Neamț pentru aplicarea legilor fondului funciar și Decizia

civilă nr. 1048 din 15 iunie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul

nr. 1893/2001.

În susținerea

motivului prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. a arătat că Decizia civilă

nr. 924/RC din 12 septembrie 2013 a Tribunalului Neamț este contradictorie cu

Decizia civilă nr. 1045 din 15 iunie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Bacău.

Prin Încheierea

pronunțată la data de 8 mai 2014 în Dosarul nr. 96/103/2014 (inițial

constituit), Tribunalul Neamț a disjuns cererea de revizuire întemeiată pe

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., formându-se Dosarul nr.

1943/103/2014.

Prin Decizia nr.

337/RC din 8 mai 2014 pronunțată de aceeași instanță în Dosarul nr.

1943/103/2014 a fost admisă excepția de necompetență materială și a fost

declinată competența de soluționare în favoarea Înaltei Curți de Casație și

Justiție, reținându-se incidența dispozițiilor art. 323 alin. (2) C. proc. civ.

Pe rolul Înaltei Curți

de Casație și Justiție cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 19

iunie 2014 sub nr. 1943/103/2014.

Examinând, cu

prioritate, excepția de tardivitate a cererii de revizuire întemeiată pe

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 322

pct. 7 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în

instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o

instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere (...) dacă există

hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade

deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași

calitate. Aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice

sunt date de instanțe de recurs".

Conform dispozițiilor

art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., "Termenul de revizuire este de o

lună și se va socoti (...) în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 și 7

alin. (1) de la comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost

date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru

hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2) de la pronunțarea ultimei

hotărâri".

Revizuentul a

solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea

Deciziei nr. 924/RC din 12 septembrie 2013 a Tribunalului Neamț, secția I

civilă, în raport de Decizia civilă nr. 1048 din 15 iunie 2001 pronunțată de

Curtea de Apel Bacău.

Având în vedere

situația prezentată și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că

termenul prevăzut de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a fost depășit,

întrucât decizia a cărei revizuire se solicită a fost pronunțată la data de 12

septembrie 2013, iar cererea de revizuire a fost înregistrată la data de 6

ianuarie 2014.

Legea sancționează cu

decăderea nerespectarea termenelor procedurale stabilite pentru exercitarea

căilor de atac, sens în care sunt de observat și dispozițiile art. 103 alin.

(1) C. proc. civ., potrivit cărora neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea

oricărui act de procedură în termenul legal atrag decăderea, afară de cazul

când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată

printr-o împrejurare mai presus de voința sa.

În cauză, termenul de

exercitare a căii de atac s-a împlinit la data de 12 octombrie 2013,

împrejurare față de care excepția de tardivitate va fi admisă; celelalte

aspecte învederate prin cererea de revizuire nu vor mai fi analizate, în

conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității

fiind o excepție procesuală absolută și dirimantă, ce face de prisos analiza

fondului.

Pentru aceste

considerente, cererea de revizuire urmează a fi respinsă, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată de revizuentul S.E. împotriva Deciziei nr. 924/RC din 12

septembrie 2013 a Tribunalului Neamț, secția I civilă, ca tardiv declarată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 7 noiembrie 2014.

Procesat

de GGC - AZ