ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 98/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 98/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Deliberând
asupra cauzei de față, în condițiile art 256 C. proc. civ., reține următoarele:
Prin decizia nr. 1044/RC din 11
decembrie 2012 Tribunalul Neamț a respins cererea de suspendare întemeiată pe
dispozițiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ca nefondată, a respins
recursurile formulate de pârâtul B.I. și de intervenienta C.E. împotriva
sentinței civile nr. 2485 din 28 noiembrie 2011 a Judecătoriei Târgu-Neamț, ca
nefondate. Prin aceeași hotărâre a obligat recurenții B.I. și C.E. să plătească
intimatului G.C. suma de 850 RON, fiecare, cheltuieli de judecată în recurs.
Împotriva acestei
decizii pârâtul B.I. a formulat cerere de revizuire, ce a fost înregistrată pe rolul
Curții de Apel Suceava.
În motivare, a
arătat că sentința nr. 2485 din 28 noiembrie 2011 a Judecătoriei Târgu-Neamț a fost
pronunțată fără a se ține seama de toate probele pe care le-a depus la dosar și
nici de sentința nr. 1974 din 12 martie 1998 a Judecătoriei Suceava, irevocabilă.
Deși a depus
procesele-verbale ale executorilor judecătorești prin care a fost pus în posesie
cu terenul din sentința civilă nr. 1974/1998 a Judecătoriei Suceava și cu cel din
decizia nr. 1045/2004 a Curții de Apel Suceava, acest lucru nu a fost avut în vedere
la pronunțarea sentinței civile nr. 2485/2011 a Judecătoriei Târgu-Neamț, rămasă
definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului, respectiv recursului.
Revizuientul a
criticat faptul că nici instanța de fond, prin sentința civilă nr. 2485/2011 a Judecătoriei
Târgu-Neamț, și nici instanțele de recurs sau contestație în anulare, prin deciziile
nr. 1044/2012 și nr. 422/2013 ale Tribunalului Neamț, nu i-au luat în considerare
titlul de proprietate eliberat de Prefectura Suceava.
Prin sentința
nr. 35 din data de 19 iunie 2013 Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a admis
excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Suceava și a declinat competența
de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând
în cauză incidența art. 323 alin. (2) raportat la art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Cauza a fost înregistrată
pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție Ia data de 3 iulie 2013.
Analizând excepția
tardivității formulării cererii de revizuire, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art.
324 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se socotește
în cazurile prevăzute la art. 322 pct. 7 C. proc. civ., de la pronunțarea ultimei
hotărâri.
În speță, așa
cum rezultă din înscrisurile existente la dosar, data pronunțării ultimei hotărâri,
respectiv a deciziei nr. 1044 a Tribunalului Neamț, este data de 11 decembrie 2012.
De la această
dată, revizuentul avea la dispoziție un termen de o lună pentru formularea unei
cereri de revizuire.
Sesizarea instanței
la data de 7 mai 2013 cu soluționarea cererii de revizuire este făcută cu depășirea
tennenului legal imperativ menționat și determină respingerea, ca tardivă, a căii
de atac formulate.
Având în vedere
cele arătate mai sus, Înalta Curte urmează să respingă, ca tardiv formulată, cererea
de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă,
cererea de revizuire formulată de revizuentul B.I. împotriva deciziei civile
nr. 1044/RC din 11 decembrie 2012 a Tribunalului Neamț.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2014.