ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 98/2014

Deliberând asupra cauzei de față, în condițiile art 256 C. proc. civ., reține următoarele: Prin decizia nr. 1044/RC din 11 decembrie 2012 Tribunalul Neamț a respins cererea de suspendare întemeiată pe dispozițiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., ca nefondată, a respins recursurile formulate de pârâtul B.I. și de intervenienta C.E. împotriva sentinței civile nr. 2485 din 28 noiembrie 2011 a Judecătoriei Târgu-Neamț, ca nefondate. Prin aceeași hotărâre a obligat recurenții B.I. și C.E. să plătească intimatului G.C. suma de 850 RON, fiecare, cheltuieli de judecată în recurs. Împotriva acestei decizii pârâtul B.I. a formulat cerere de revizuire, ce a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava.

În motivare, a arătat că sentința nr. 2485 din 28 noiembrie 2011 a Judecătoriei Târgu-Neamț a fost pronunțată fără a se ține seama de toate probele pe care le-a depus la dosar și nici de sentința nr. 1974 din 12 martie 1998 a Judecătoriei Suceava, irevocabilă. Deși a depus procesele-verbale ale executorilor judecătorești prin care a fost pus în posesie cu terenul din sentința civilă nr. 1974/1998 a Judecătoriei Suceava și cu cel din decizia nr. 1045/2004 a Curții de Apel Suceava, acest lucru nu a fost avut în vedere la pronunțarea sentinței civile nr. 2485/2011 a Judecătoriei Târgu-Neamț, rămasă definitivă și irevocabilă prin respingerea apelului, respectiv recursului.

Revizuientul a criticat faptul că nici instanța de fond, prin sentința civilă nr. 2485/2011 a Judecătoriei Târgu-Neamț, și nici instanțele de recurs sau contestație în anulare, prin deciziile nr. 1044/2012 și nr. 422/2013 ale Tribunalului Neamț, nu i-au luat în considerare titlul de proprietate eliberat de Prefectura Suceava. Prin sentința nr. 35 din data de 19 iunie 2013 Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Suceava și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând în cauză incidența art. 323 alin. (2) raportat la art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție Ia data de 3 iulie 2013. Analizând excepția tardivității formulării cererii de revizuire, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 4 C. proc.

civ., termenul de revizuire este de o lună și se socotește în cazurile prevăzute la art. 322 pct. 7 C. proc. civ., de la pronunțarea ultimei hotărâri. În speță, așa cum rezultă din înscrisurile existente la dosar, data pronunțării ultimei hotărâri, respectiv a deciziei nr. 1044 a Tribunalului Neamț, este data de 11 decembrie 2012. De la această dată, revizuentul avea la dispoziție un termen de o lună pentru formularea unei cereri de revizuire. Sesizarea instanței la data de 7 mai 2013 cu soluționarea cererii de revizuire este făcută cu depășirea tennenului legal imperativ menționat și determină respingerea, ca tardivă, a căii de atac formulate. Având în vedere cele arătate mai sus, Înalta Curte urmează să respingă, ca tardiv formulată, cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul B.I. împotriva deciziei civile nr. 1044/RC din 11 decembrie 2012 a Tribunalului Neamț. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2014.