ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1953/2014

Asupra cauzei de față

a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Târgu-Neamț sub nr. 4247/103/2011, reclamantul I.D.M. a chemat în

judecată pe pârâții B.G.G. și B.G.M., solicitând ca prin hotărârea ce se va

pronunța să se dispună obligarea acestora să îi lase în posesie un teren situat

în comuna Brusturi, teren cu care a fost pus în posesie prin procesul-verbal

nr. 4219/1996 al executorului judecătoresc D.G..

Prin Sentința civilă

nr. 46 din 09.1.2013 pronunțată de Judecătoria Târgu-Neamț, a fost admisă

excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul B.G.G. și a fost respinsă

acțiunea formulată de reclamant.

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a constatat că sunt îndeplinite condițiile

privitoare la excepția autorității de lucru judecat în raport de Sentința

civilă nr. 2043 din 12 decembrie 2005 pronunțată de Judecătoria Târgu-Neamț,

rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 928/RC din 25 octombrie 2006 a

Tribunalului Neamț. S-a mai reținut că prin sentința amintită a fost respinsă

acțiunea în revendicare a reclamantului cu privire la suprafața de 3736,50 mp teren

arabil situat în comuna Brusturi, împotriva pârâtei B.E., iar ulterior ca

urmare a decesului acesteia, împotriva pârâților B.G.M. și B.G.G., ca

nefondată.

Prin Decizia civilă

nr. 875 din 07 august 2013, Tribunalul Neamț a respins, ca nefondat, recursul

declarat de reclamant.

În motivare, s-a

reținut că judecătoria a reținut în mod corect excepția puterii de lucru

judecat, excepție de fond care împiedică judecarea din nou a unui proces

terminat. Astfel, s-a constatat că obiectul primei acțiuni în revendicare

soluționată prin Sentința nr. 2043/12.12/2005, irevocabilă prin Decizia civilă

nr. 928/RC din 25 octombrie 2006 a Tribunalului Neamț, ca și criticile din

recurs, antamează aceleași probleme de drept care au primit deja o rezolvare

prin decizia sus menționată.

Prin Decizia civilă

nr. 99 din 27 ianuarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Bacău a fost respins,

ca inadmisibil, recursul declarat de reclamant împotriva deciziei irevocabile a

tribunalului.

Împotriva deciziei

curții de apel a formulat prezentul recurs reclamantul I.D.M.

La termenul de

judecată din data de 18 iunie 2014, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția

inadmisibilității recursului, excepție ce se impune a fi analizată cu

prioritate în raport cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Cu privire la

recursul exercitat în cauză, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil,

urmând a fi respins pentru următoarele considerente:

Căile de atac,

respectiv condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt de ordine publică

întrucât se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar

putea ține în loc, în mod definitiv, judecata unui proces.

Ca atare, niciuneia

dintre părți nu îi este îngăduit să formuleze și nici să învestească în mod

legal instanța cu judecata unei căi de atac, exercitată în afara sistemului

căilor de atac prevăzute de lege.

Totodată, una din

regulile generale privitoare la exercitarea căilor legale de atac constă în

aceea că dreptul de a promova o cale de atac este, în principiu, unică și se

epuizează odată cu exercitarea lui, ceea ce presupune că nimănui nu îi este

permis de a uza de două sau mai multe ori de una și aceeași cale de atac.

În temeiul

dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pot constitui obiect al

recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum și, în

condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate

jurisdicțională.

Totodată,

dispozițiile art. 377 alin. (2) C. proc. civ. enumera categoriile de hotărâri

irevocabile ca fiind hotărâri date în recurs precum și orice alte hotărâri

care, potrivit legii, numai pot fi atacate cu recurs. împotriva acestora nu se

mai poate exercita încă o dată apel sau recurs, potrivit principiului

unicității căii de atac.

Prin instituirea de

către legiuitor a unor prevederi cu privire la caracterul definitiv și

irevocabil al hotărârilor judecătorești nu se încalcă dreptul la acces liber la

justiție, așa cum acesta este prevăzut de dispozițiile art. 6 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului și nici nu se creează vreo discriminare în

sensul celor reținute de art. 16 din Constituția României.

În speță, prin

Decizia nr. 99 din 27 ianuarie 2014, irevocabilă, Curtea de Apel Bacău a

soluționat recursul declarat de recurentul-reclamant I.D.M. împotriva Deciziei

civile nr. 875 din 07 august 2013 a Tribunalului Neamț.

Prin urmare, în

cauză, nu poate fi admisibil recursul declarat de recurentul reclamant

împotriva deciziei irevocabile a Curții de Apel Bacău, o asemenea hotărâre

nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs atât timp cât unul din

principiile de drept procesual civil privește unicitatea dreptului de a folosi

calea de atac.

Drept urmare, cum

împotriva unei hotărâri irevocabile nu poate fi exercitat un nou recurs,

recursul declarat în cauză de recurentul-reclamant I.D.M. este inadmisibil și

va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de reclamantul I.D.M. împotriva Deciziei nr. 99

din 27 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 18 iunie 2014.

Procesat de GGC - GV