ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.09.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3180/2014

HOTĂRÂRE
19.09.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3180/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra

cauzei de față constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată la data de 01 aprilie 2013 pe rolul Tribunalului Vâlcea,

secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul C.M.A., în

contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Vâlcea, a solicitat instanței

recalcularea pensiei având în vedere veniturile suplimentare obținute conform

adeverinței nr. 174 din 14 martie 2008 emisă de I. SA București; luarea în

calcul a celor 9 luni lucrate între septembrie 1996 și mai 1997 la SC Z. SRL;

aplicarea indicelui de corecție de 1,06 începând din ianuarie 2013, potrivit

O.U.G. nr. 1/2013; plata diferențelor rezultate începând de la data

pensionării, 14 septembrie 2012.

Prin

Sentința civilă nr. 76 din 21 ianuarie 2014 a Tribunalului Vâlcea, secția I

civilă, pronunțată în Dosarul nr. 3191 din 90 din 01 aprilie 2013, a fost

admisă în parte cererea formulată de reclamantul C.M.A., în contradictoriu cu

pârâta Casa Județeană de Pensii Vâlcea, și a fost obligată pârâta să

recalculeze pensia acestuia prin luarea în calcul a adeverinței nr. 174 din 14

martie 2008 emisă de SC I. SA, precum și să-i plătească diferența dintre pensia

stabilită potrivit prezentei hotărâri și pensia efectiv încasată, începând cu

luna mai 2013 și până la emiterea noii decizii, fiind respinsă în rest cererea.

Împotriva

acestei hotărâri au declarat apel arabele părți, ce a fost înregistrat pe rolul

Curții de Apel Pitești, secția I civilă.

Prin

Decizia civilă nr. 515 din 11 iunie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția I

civilă, pronunțată în Dosarul nr. 3191/90/2013, au fost respinse, ca nefondate

apelurile formulate de reclamantul C.M.A. și de pârâta Casa Județeană de Pensii

Vâlcea, împotriva Sentinței civile nr. 76 din 21 ianuarie 2014, pronunțată de

Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. 3191/90/2013.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs reclamantul C.M.A., înregistrat pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție la data de 20 august 2014.

Prin

întâmpinarea depusă în termen legal, intimata Casa Județeană de Pensii Vâlcea a

invocat excepția inadmisibilității recursului, în raport de prevederile art.

155 din Legea nr. 263/2010 și art. 483 alin. (2) teza ultimă C. proc. civ.

De

asemenea, recurentul-reclamant C.M.A. a depus, în termen legal, răspuns la

întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției invocate prin

întâmpinare și admiterea recursului așa cum a fost formulat.

După

efectuarea comunicărilor prevăzute de art. XV din Legea nr. 2/2013, Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat, la întocmirea

raportului asupra admisibilității în principiu, prin care s-a constatat ca

recursul nu este admisibil, în raport de prevederile art. XVIII din Legea nr.

2/2013.

Completul

de filtru C7, la data de 02 octombrie 2014, constatând că raportul întrunește

condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului

părților, pentru ca acestea să depună punctele de vedere, astfel cum prevăd

dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit

dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în

principiu a recursului a fost comunicat părților, iar recurentul-reclamant

C.M.A. a depus punct de vedere, prin care a solicitat admiterea recursului,

precum și motive de recurs semnate de avocat.

Constatându-se

încheiată procedura de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată

în vederea stabilirii termenului pentru soluționarea căii de atac.

S-a

fixat termen pentru judecarea recursului la data de 14 noiembrie 2014, în

temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Examinând

recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepția

de inadmisibilitate, reținută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte

urmează a-i respinge, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Prin

dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că

hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în

condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din

dispozitivul ei.

Prin

urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția

competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiectele de

drept aflate în situații identice.

Totodată,

principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri

sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele

determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din

dispozițiile Codului de procedură civilă rezultă că, între alte condiții ce se

cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și

cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă

a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Recursul

este o cale extraordinară de atac, de reformare, nedevolutivă și, ca regulă,

nesuspensivă de executare, prin intermediul căreia, în cazurile strict și

limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul judiciar privind

conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept.

Potrivit

art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile

date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Conform

art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanțelor judecătorești, precum și pentru punerea în aplicare a Legii nr.

134/2010 privind Codul de procedură civilă, hotărârile pronunțate în cererile

privitoare la asigurări sociale nu sunt supuse recursului fiind supuse numai

apelului la curtea de apel.

Obiectul

prezentului dosar îl reprezintă un litigiu de asigurări sociale privind modul

de stabilire a pensiei raportate la calculul indicilor de corecție stabiliți

prin O.U.G. nr. 1/2013.

Față

de cele menționate, din coroborarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C.

proc. civ. cu art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, rezultă că Decizia

civilă nr. 515 din 11 iunie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă,

pronunțată în Dosarul nr. 3191/90/2013, este definitivă, astfel că aceasta nu

este susceptibilă de recurs, fiind pronunțată de curtea de apel în cadrul

soluționării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Pentru

aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul.

Respinge,

ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul C.M.A. în contradictoriu cu

pârâta Casa Județeană de Pensii Vâlcea, împotriva Deciziei civile nr. 515 din

11 iunie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă,

Potrivit

dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei

căi de atac și se comunică părților.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 19 septembrie 2014.

Procesat

de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-01-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 83/2016
mai 2012 și emiterea unei noi decizii de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă, retroactiv de la data de 27 februarie 2012, pe baza celor rezultate din soluționarea capetelor de cerere de mai sus, respectiv recalcularea punctajului me
ÎCCJ 2015-02-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 550/2015
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, la data de 21 martie 2014, reclamantul M.V.C. a chemat în judecată pe pârâta C.P.M. București, solicitând recalcularea pensiei și emiter
ÎCCJ 2015-01-30
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 307/2015
Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 8 octombrie 2013 pe rolul Tribunalului Giurgiu, secția civilă, sub nr. 2091/122/2013, reclamantul V.G., a chemat în judecată pe pârâta Casa Teritoriala
ÎCCJ 2022-05-04
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1018/2022
Ședința publică din data de 4 mai 2022 Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 7 iulie 2020 pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția
ÎCCJ 2015-01-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 256/2015
Asupra recursului civil de față, constată: Prin Decizia nr. 1423 din 15 octombrie 2014, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul H.C. împotriva sentinței nr. 1591 din 2 iunie 2014 pro
Sursă