ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 256/2015

Asupra recursului

civil de față, constată:

Prin Decizia nr. 1423

din 15 octombrie 2014, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins, ca

nefondat, recursul declarat de reclamantul H.C. împotriva sentinței nr. 1591

din 2 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și

asigurări sociale, în contradictoriu cu intimații-pârâți D.M.P.S. Gorj-Oficiul

de Pensii, G.R., M.I., A.A., C.J.P. Gorj.

Pentru a

decide astfel, instanța de recurs a reținut că, prin cererea ce a făcut

obiectul Dosarului nr. 879/C/2003, reclamantul H.C. a solicitat obligarea

pârâtei D.M.P.S. Gorj la calculul corect al drepturilor de pensie, ce au fost

stabilite prin Decizia nr. 103855 din 25 septembrie 1996 emisă de aceasta.

Prin

sentința nr. 280/C/2003 pronunțată în Dosarul nr. 879/C/2003 s-a admis în parte

contestația, s-a anulat Decizia de pensionare nr. 103555 din 25 iunie 21996,

precum și Hotărârile nr. 233 din 23 februarie 1997, nr. 103555 din 07

septembrie 1997, nr. 10469/1999.

S-a

dispus obligarea pârâtei să emită o noua decizie de pensionare, având in vedere

vechimea în muncă de 47 de ani si 14 zile, cu luarea în calcul a perioadei 01

octombrie 1991-01 octombrie 1996 și o bază de calcul la 01 octombrie 1996 de

1965.015 lei, precum și 728.022 lei pensie suplimentară, cu aplicarea

indexărilor si corecțiilor legale ulterioare.

De asemenea, s-a

dispus obligarea pârâtei la plata către reclamant a diferențelor de pensie până

la plata efectivă a sumei reactualizată, în raport cu indicele de inflație.

Prin Decizia nr. 1105

din 17 decembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 2186/A/2003,

s-a casat sentința anterior menționată și s-a reținut cauza spre rejudecare.

Soluționând

pe fond cauza, Curtea de Apel Craiova a pronunțat în Dosarul nr. 2186/A/2003, Decizia

nr. 613 din 2 iunie 2005, irevocabilă, prin care a respins acțiunea formulată

de reclamant în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Gorj.

Față de

prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. care statuează că ,,dispozițiile C.

proc. civ. se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după

intrarea acestuia în vigoare”, precum și art. 3 alin. (2) care stipulează că ,,procesele

începute prin cereri depuse, în condițiile legii, la poștă, unități militare

sau locuri de deținere înainte de data intrării în vigoare a C. proc. civ., respectiv

15 februarie 2013, rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la

instanță după această dată”, iar noțiunea de proces se referă atât la judecata

în prima instanță, cât și la căile de atac, inclusiv cele extraordinare, Curtea

de Apel Craiova a apreciat că, prevederile aplicabile în soluționarea cererii

de revizuire ce face obiectul prezentei cauze sunt cele prevăzute în C. proc.

civ. de la 1865.

Prin sentința nr. 1591

din 02 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul Gorj, a fost respinsă, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de reclamantul H.C. împotriva sentinței

nr. 280 din 27 august 2003 pronunțată de Tribunalul Gorj.

În mod corect a

statuat tribunalul că, în speță, motivele invocate de revizuent nu se

încadrează în niciunul din cazurile de revizuire prevăzute limitativ de

dispozițiile art. 322 C. proc. civ., revizuentul criticând aspecte ce privesc

fondul cauzei.

În motivele de recurs,

revizuentul a invocat soluțiile tuturor deciziilor pronunțate în litigiile

sale, ce au avut ca obiect calcularea pensiei, iar în ceea ce privește cauza de

față, nu a formulat critici concrete, care să vizeze vreunul dintre motivele de

revizuire reglementate de art. 322 C. proc. civ. de la 1865.

Împotriva Deciziei nr.

1423 din 15 octombrie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a

declarat un nou recurs reclamantul H.C., cererea de recurs fiind înregistrată

la data de 20 octombrie 2014, la instanța a cărei hotărâre a fost atacată și

trimis dosarul spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recursul este inadmisibil

și va fi respins, pentru considerentele ce succed:

Potrivit

dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile date fără drept de

apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile

altor organe cu activitate jurisdicțională sunt supuse recursului.

Astfel, din

coroborarea textului procedural mai sus evocat, cu dispozițiile art. 377 alin. (5)

C. proc. civ., conform cărora sunt considerate hotărâri irevocabile, în puterea

legii, orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu

recurs, rezultă că decizia atacată, nu este susceptibilă de exercitarea

controlului judiciar extraordinar al acestei căi de atac, având caracter irevocabil.

Această soluție se

impune în respectarea principiilor legalității și unicității căilor de atac și

presupune asigurarea unui cadru procesual determinat de reguli stricte în

desfășurarea procedurii de judecată, în diferite faze procesuale, cu respectarea

ierarhiei acestora.

Ca atare, un nou

recurs declarat împotriva unei decizii prin care instanța s-a pronunțat deja

asupra acestei căi extraordinare de atac este inadmisibil și încalcă

prinicipiul unicității căii de atac.

Așa fiind, față de

considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul

declarat de reclamantul H.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de reclamantul H.C. împotriva Deciziei nr. 1423

din 15 octombrie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 ianuarie 2015.