ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.10.2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2329/2015

HOTĂRÂRE
22.10.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2329/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra cauzei civile

de față, constată următoarele:

Reclamantul H.C. a chemat în judecată

Direcția de Muncă și Protecție Socială Gorj pentru ca prin hotărâre

judecătorească să fie obligată pârâta să îi recalculeze drepturile bănești

stabilite prin decizia de pensionare nr. 103555 din 25 septembrie 1996.

Tribunalul Gorj,

secția comercială și de contencios administrativ, prin Sentința nr. 280 din

27,06.2003 a admis în parte contestația reclamantului; a anulat decizia de

pensionare nr. 30355 din 25 septembrie 1996, Hotărârea nr. 233 din 28 februarie

3997, Decizia nr. 103555 din 7 aprilie 3997 și Hotărârea nr. 469/1999; a

obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare având în vedere o vechime

în muncă de 47 de ani, 14 zile, luând în calcul perioada 1 octombrie 1991 - 1

octombrie 1996 și o bază de calcul la 1 octombrie 1996 de 3.965.015 lei pensie

și 728.022 lei pensie suplimentară cu aplicarea indexărilor și corecțiilor

legale ulterioare; a obligat pârâta să-i plătească reclamantului drepturile de

pensie neacordate de la data pensionării până la plata efectivă a sumei

reactualizate în raport de inflație; a obligat pârâta la plata sumei de

10.000.000 lei cheltuieli de judecată și 100.000 lei daune pe zi de întârziere

până la data emiterii deciziei de pensionare.

Prin cererea adresată

Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a înaintat-o Tribunalului Gorj, unde

a fost înregistrată sub nr. 97/95/2003 (număr în format vechi 879/C/2003),

reclamantul H.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de

Pensii Gorj, îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Sentinței

nr. 280 din 27 iunie 2003 pronunțată de Tribunalul Gorj.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că sentința menționată trebuie îndreptată potrivit

motivelor invocate cu prilejul soluționării recursului.

În drept, și-a

întemeiat cererea pe dispozițiile art. 281 C. proc. civ. 1865.

O cerere similară a

fost adresată Curții de Apel Craiova, care a remis-o spre soluționare

Tribunalului Gorj, fiind atașată Dosarului nr. 97/95/2003.

Prin încheierea din 4

iunie 2015, Tribunalul Gorj, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale,

în Dosarul nr. 97/95/2003, a respins cererea de îndreptare eroare materială

formulată de reclamantul H.C., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de

Pensii Gorj, județul Gorj.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța a reținut că prin Decizia nr. 1105 din 17 decembrie 2003,

Curtea de Apei Craiova a casat Sentința nr. 280 din 27 iunie 2003 a

Tribunalului Gorj și a reținut cauza spre rejudecare.

Soluționând pe fond

cauza, Curtea de Apel Craiova prin Decizia nr. 613 din 2 iunie 2005,

irevocabilă, a respins acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu

pârâta Casa Județeană de Pensii Gorj.

În condițiile în care

reclamantul nu a invocat erori materiale ale sentinței, în sensul celor

menționate de art. 281 alin. (1) C. proc. civ., instanța a respins cererea de

îndreptare a erorii materiale.

Împotriva acestei

încheieri a declarat recurs contestatorul H.C., criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie. A susținut, în esență, că instanța a omis să pună în discuție

îndrumările obligatorii din Decizia nr. 3844 din 3 decembrie 2014 dată de

Înalta Curte de Casație și Justiție. A solicitat admiterea recursului și a

acțiunii, așa cum a fost completată ulterior, iar, pe fond, completarea

dispozitivului Sentinței nr. 280 din 27 iunie 2003 pronunțată de Tribunalul

Gorj, pentru a putea fi pus în executare.

Curtea de Apel

Craiova, secția I civilă, prin Decizia nr. 492 din 1 septembrie 2015, a

respins, ca nefondat, recursul reclamantului.

Pentru a se pronunța

astfel, curtea de apel a reținut că potrivit art. 281 C. proc. civ. greșelile

asupra numelui, calității și susținerilor părților sau cele de socoteli, precum

și orice alte greșeli materiale strecurate în hotărâre, pot fi îndreptate, din

oficiu sau în urma unei simple cereri și că pe calea unei asemenea proceduri nu

se pot îndrepta greșeli ce privesc judecata în fond a cauzei.

Curtea a reținut că,

în speță, prin cererea de îndreptare a erorii materiale, contestatorul a

solicitat practic îndreptarea unor greșeli de judecată, așa cum reiese din

conținutul cererii, solicitare care nu se încadrează în dispozițiile art. 281

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs reclamantul H.C., criticând faptul că în mod greșit

nu a s-a reținut faptul că prin Decizia nr. 3844 din 3 decembrie 2014, Înalta

Curte de Casație și Justiție, făcând aplicarea art. art. 377 alin. (2) pct. 5

corelat cu art. 328 alin. (1) C. proc. civ., a reținut că Sentința civilă nr.

280 din 27 iunie 2003 a Tribunalului Gorj și Decizia nr. 963 din 18 iunie 2014

a Curții de Apel Craiova sunt definitive și irevocabile. Totodată, a susținut

că, raportat la îndrumările obligatorii din Decizia nr. 729 din 21 februarie

2003 a Curții Supreme de Justiție, Curtea de Apel Craiova este competentă să

completeze dispozitivul Sentinței civile nr. 280 din 27 iunie 2003, astfel

încât să poată fi pus în executare. Prin decizia recurată instanța a încălcat

legea, dând o soluționare greșită pe fondul cauzei, fără a lua în calcul

perioada 1 septembrie 2001 - 1 august 2005, așa cum a precizat în cererea de

îndreptare eroare materială formulată la data de 18 aprilie 2014, Dosar nr.

97/95/2003 al Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

Învestită cu

soluționarea acestui recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I

civilă, la termenul de judecată din data de 22 octombrie 2015, a invocat, din

oficiu, inadmisibilitatea recursului.

Recursul este

inadmisibil pentru următoarele considerente:

O hotărâre

judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de

lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot

exista în afara legii.

Regula are valoare de

principiu constituțional dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că

mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de

lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile

legii.

În cauza de față se

rețin dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., ce prevăd că pot fi supuse

recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum și, în

condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate

jurisdicțională.

Potrivit

dispozițiilor art. 281

1

temeiul art. 281 și 281

1

, precum și hotărârea pronunțată potrivit

art. 281

2

sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în

legătură eu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau

înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea.

În speță, reclamantul

H.C. a exercitat calea de atac a recursului împotriva încheierii din 4 iunie

2015 a Tribunalul Gorj, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, în

Dosarul nr. 97/95/2003, prin care a, respins cererea de îndreptare eroare

materială, recurs care a fost soluționat prin decizia nr. 492 din 1 septembrie

2015 de către Curtea de Apel Craiova.

Așa fiind,

exercitarea de către reclamant a aceleiași căi de atac a recursului împotriva

deciziei date de curtea de apel ca instanță de recurs, față de dispozițiile

legale mai sus menționate, este inadmisibilă.

Pentru considerentele

precedente, recursul declarat în. cauză va fi respins în consecință, ca

inadmisibil, deoarece, așa cum prevăd dispozițiile art. 377 alin. (2) pct 4 C.

proc. civ., vizează o hotărâre irevocabilă, ce nu poate fi atacată pe această

cale.

De altfel, această

concluzie decurge și din regula unicității dreptului de a folosi o cale de

atac, care se epuizează chiar prin exercițiul lui, deoarece o altă soluție ar

tinde la ipoteza acceptării unui "recurs la recurs".

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de reclamantul H.C. împotriva Deciziei nr. 492

din 1 septembrie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 octombrie 2015.

Procesat

de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-01-27
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 256/2015
Asupra recursului civil de față, constată: Prin Decizia nr. 1423 din 15 octombrie 2014, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul H.C. împotriva sentinței nr. 1591 din 2 iunie 2014 pro
ÎCCJ 2003-02-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 729/2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de H.C. și Casa Județeană de Pensii Gorj împotriva sentinței civile nr.157 din 20 mai 2002 a Curții de Apel Craiova – Secția de contencios administrativ. La apelul nominal s-au prezentat: H.C și
ÎCCJ 2005-03-01
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1287/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 20 iulie 2000, reclamantul N.M. a chemat în judecată Direcția de Muncă și Protecție Socială Gorj, solicitând anularea hotărâ
ÎCCJ 2015-10-29
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2423/2015
/2013*, s-a respins excepția tardivității, s-a admis, în parte, acțiunea formulată de către reclamant, s-a anulat decizia nr. 111890 din 28 februarie 2008 emisă de Casa Județeană de Pensii Gorj, și a fost obligată pârâta să emită reclamantu
ÎCCJ 2004-03-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1160/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 12 martie 2001, reclamantul M.V. a solicitat anularea deciziei de pensie nr. 116.930 din 13 aprilie 2000 și a hotărârii nr.
Sursă