ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3234/2012

Asupra cererii de

revizuire de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Decizia nr. 61/A/C din 15 iunie 2010

Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

a respins ca inadmisibil apelul comercial declarat de apelantul B.P.L., în contradictoriu

cu intimatul I.P.J. Bihor, împotriva Deciziei nr. 243 din 25 martie 2010

pronunțată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 3209/111/2010.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța a reținut că prin Decizia nr. 243/CA/R din 25 martie 2010

Curtea de Apel Oradea a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul

B.P.L. împotriva Deciziei nr. 1583/R/CA din 26 noiembrie 2009 pronunțată de

Tribunalul Bihor, astfel că decizia pronunțată de Curtea de Apel Oradea este

irevocabilă, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs B.P.L.

Recursul a fost

înregistrat pe rolul secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

care, prin Încheierea nr. 202 din 19 ianuarie 2011 a scos cauza de pe rolul

acestei secții și a înaintat-o spre competentă soluționare secției de

contencios administrativ și fiscal.

Prin Decizia nr. 4710

din 13 octombrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios

administrativ și fiscal, a respins recursul declarat de B.P.L., ca inadmisibil.

A reținut

instanța de recurs că a fost învestită cu soluționarea unui recurs declarat

împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, pronunțate în soluționarea

unei căi de atac exercitate la rândul său împotriva unei hotărâri irevocabile.

Declarând recurs împotriva

unei hotărâri irevocabile, reclamantul Bineț Peter Laszlo nu s-a conformat

condiției specifice de admisibilitate a recursului în această materie,

încălcând dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora

sunt supuse recursului „hotărârile date fără drept de apel,

cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor

organe cu activitate jurisdicțională".

În concluzie, a constatat Înalta Curte că Decizia civilă nr. 61/A/C

din 15 iunie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, nu se circumscrie categoriilor de hotărâri prevăzute

de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., fiind irevocabilă, recursul declarat fiind

inadmisibil.

Împotriva acestei

decizii a formulat cerere de revizuire, B.P.L., invocând motivul de revizuire

prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ.

Analizând conținutul

cererii de revizuire, în raport de dispozițiile legale aplicabile în speță,

Înalta Curte constată că c

ererea de revizuire este inadmisibilă.

În conformitate cu

dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse revizuirii

hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și

hotărârile date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.

Din interpretarea acestui

text de lege rezultă că una dintre condițiile de admisibilitate a exercitării

acestei căi extraordinare împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs este ca

prin aceasta să se fi rezolvat fondul cauzei, ceea ce presupune ca instanța de

recurs, casând sentința instanței de fond să procedeze la rejudecarea pricinii

sau în cadrul cererii de recurs să se fi produs înscrisuri noi care să fie

analizate de către instanță.

În

speța de față, prin Decizia nr. 4710 din 13 octombrie 2010, Înalta Curte de

Casație și Justiție soluționând recursul declarat de reclamantul B.P.L.,

împotriva Deciziei

nr. 61/A/C

din 15 iunie 2010

a Curții de Apel Oradea,

l-a respins ca inadmisibil, menținând dispozițiile acesteia ca fiind temeinice

și legale.

În

această situație, este evident că instanța de recurs nu a evocat fondul cauzei,

astfel cum prevăd dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., limitându-se

doar a verifica, pe baza probelor administrate în fața primei instanțe, dacă s-a

stabilit corect situația de fapt și dacă s-au aplicat în mod corespunzător

dispozițiile legale incidente cauzei.

Având în vedere argumentele expuse, cu

referire la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a prezentei cereri de

revizuire, în conformitate cu dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ.,

Înalta Curte apreciază că nu se mai impune cercetarea temeiniciei motivelor de

revizuire invocate de revizuent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată de B.P.L., împotriva Deciziei nr. 4710 din 13 octombrie

2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și

fiscal, ca inadmisibilă

.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 iunie 2012.