ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 70/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.548/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 2.793/30/2023.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, nefiind formulate puncte de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a dispus, prin încheierea din 30 octombrie 2024, în Dosarul nr. 2.793/30/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Este îndeplinită condiția privind deținerea cel puțin a gradului profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel, condiție stabilită în mod obligatoriu prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, de către procurorul cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, care, deși nu a dobândit gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel în urma unui examen de promovare în funcții de execuție, și-a desfășurat activitatea, în perioada de referință, la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, raportat la dispozițiile art. 791 alin. (11) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare în intervalul cu relevanță în cauză? II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006) Art. 13. - " (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi: a) diurnă în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare;".

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 303/2004) Art. 44. - (...) " (3 1 ) Pentru a fi promovați în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător, cel puțin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop." Art. 46 1 . - " (1) Promovarea efectivă a judecătorilor și procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel național, în limita locurilor vacante existente la tribunale și curți de apel sau, după caz, la parchete." (...)

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 304/2004) Art. 79 1 . - (...) " (3) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de către comisia constituită în acest scop." (...) " (11) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții." Art. 88 5 . - (...) " (3) Pentru a participa la concursul pentru numirea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: (...) b) să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curtea de apel; c) să aibă o vechime efectivă de cel puțin 18 ani în funcția de procuror" (...) III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș cu nr. 2.793/30/2023, reclamanții S.I.C., S.J., S.M., G.A.D. și D.A. au solicitat obligarea pârâților Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, la recalcularea și plata indemnizației de încadrare, începând cu data de 16 octombrie 2018 și până la data de 14 martie 2022, cu includerea unui procent de 2% din aceasta, reprezentând echivalentul diurnei prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006.

Prin Sentința civilă nr. 396 din 21 martie 2024, Tribunalul Timiș - Secția I civilă a respins acțiunea formulată împotriva pârâtei Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru lipsa calității procesuale pasive; a respins ca prescrise pretențiile anterioare datei de 30 iunie 2020; a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții S.I.C., S.J. și D.A. și a obligat-o pe pârâta Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism la recalcularea și plata indemnizației de încadrare cuvenite acestor reclamanți, în perioada cuprinsă între 30 iunie 2020 și 14 martie 2022, cu includerea unui procent de 2% din această indemnizație, reprezentând echivalentul diurnei prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare; a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanții S.M. și G.A.D.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții S.I.C., S.J. și D.A. îndeplinesc atât condiția privind gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel, cât și condiția privind vechimea de minimum 18 ani în funcția de procuror pentru a li se putea acorda diurna recunoscută procurorilor numiți în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pe durata funcționării acestei structuri. În consecință, pretențiile acestor reclamanți au fost apreciate ca fiind întemeiate pentru perioada 30 iunie 2020 și 14 martie 2022. În schimb, pretențiile reclamanților S.M. și G.A.D. au fost considerate neîntemeiate, întrucât aceștia nu au îndeplinit în perioada de referință condiția privind gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel, pentru a li se putea acorda diurna recunoscută procurorilor numiți în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, pe durata funcționării acestei structuri.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul S.M. a declarat apel prin care a solicitat admiterea căii de atac și schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii sale.

În motivare a susținut că a îndeplinit funcția de procuror la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, în perioada 30 iunie 2020-14 martie 2022.

A mai arătat că din interpretarea dispozițiilor art. 85 alin. (1) și art. 89 din Legea nr. 304/2022 rezultă că în perioada în care activează în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorii au gradul corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Împotriva aceleiași sentințe, pârâta Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism a declarat apel prin care a solicitat admiterea căii de atac și schimbarea în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii.

În motivare, a susținut că funcția de procuror numit în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu reprezintă o funcție similară cu cea de procuror numit în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Astfel, pentru a fi numit în funcția de procuror în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este necesară o vechime efectivă de cel puțin 18 ani în funcția de procuror și deținerea gradului profesional de parchet de pe lângă curtea de apel, potrivit art. 88 5 alin. (3) lit. b) și lit. c) din Legea nr. 304/2004.

În schimb, pentru numirea în funcția de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este suficientă o vechime de 10 ani în funcția de procuror sau judecător, fără a fi impusă vreo cerință de grad profesional, conform art. 79 1 alin. (3) din Legea nr. 304/2004. IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanța de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

În acest sens a arătat că pretențiile deduse judecății se circumscriu proceselor la care fac referire dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Deși apelantul-reclamant a invocat incidența art. 89 din Legea nr. 304/2022, norma în vigoare în perioada de referință cuprinsă între 30 iunie 2020 și 14 martie 2022 este cea de la art. 79 1 alin. (11) din Legea nr. 304/2004, care are același conținut.

Soluționarea apelului declarat de reclamant depinde de lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 791 alin. (11) din Legea nr. 304/2004.

Chestiunea de drept invocată prezintă un grad de dificultate care justifică intervenția instanței supreme, având în vedere că în această materie au fost pronunțate soluții divergente asupra acestei probleme de drept, astfel cum rezultă din hotărârile judecătorești identificate la nivelul tribunalelor și curților de apel.

A mai arătat că problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar instanța supremă nu a statuat asupra acestei chestiuni. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Părțile nu au expus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Instanța de trimitere a apreciat că desfășurarea activității, în perioada de referință, la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, nu echivalează cu deținerea gradului de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel, în interpretarea avută în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, întrucât gradul profesional trebuia dobândit prin promovarea concursului reglementat de lege cu această finalitate și nu prin numirea în această structură. VII. Jurisprudența instanțelor naționale

Din răspunsurile transmise de către instanțele consultate au rezultat două opinii.

Astfel, într-o opinie majoritară s-a apreciat că nu este îndeplinită condiția privind deținerea cel puțin a gradului profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel de către procurorul cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, care, deși nu a dobândit gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel în urma unui examen de promovare în funcții de execuție, și-a desfășurat activitatea, în perioada de referință, la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Într-o opinie minoritară s-a apreciat că este îndeplinită condiția privind deținerea cel puțin a gradului profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel de către procurorul cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, care, deși nu a dobândit gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel în urma unui examen de promovare în funcții de execuție, și-a desfășurat activitatea, în perioada de referință, la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

Prin Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 75 alin. (11 1 ) și ale art. 87 alin. (9 1 ) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, reținând că procurorii care nu au urmat procedurile legale de concurs pentru avansarea în grad profesional, dar care au lucrat o perioadă în cadrul DIICOT sau DNA și li s-a recunoscut, pe acea perioadă, gradul profesional corespunzător acestor structuri, nu sunt în aceeași situație juridică cu cei care au urmat procedurile de concurs pentru avansarea în grad profesional, potrivit legii. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

Prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 8 aprilie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis sesizarea și a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 (...), pentru cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt delegați sau detașați în altă localitate decât cea de domiciliu, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, iar nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detașare, după caz."

Prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în interpretarea dispozițiilor art. 88 2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, a stabilit că: "Dreptul reglementat de art. 88 2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare pentru procurorii care și-au desfășurat activitatea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, iar garanțiile principiului nediscriminării și ale principiului egalității, prevăzute de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, pot fi invocate doar de către magistrații care ocupau o «funcție similară» cu a acestora, astfel cum este definită la art. 7 lit. g) din același act normativ coroborat cu art. 8 din secțiunea a 2-a capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017." X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție

Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519-521 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență menționate la prevederile Legii nr. 134/2010, cu ale cărei dispoziții se completează.

În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate ale unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: - existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea lor ori de instanța competentă să le soluționeze (de dreptul muncii, de contencios administrativ și fiscal); - instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; - sesizarea să privească o chestiune de drept; - soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; - chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Evaluând elementele sesizării, se constată că primele cerințe de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării și existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sunt îndeplinite.

Se constată că Secția litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Curții de Apel Timișoara a fost învestită cu judecata unui apel formulat de un procuror care, în perioada 16 octombrie 2018-14 martie 2022, și-a desfășurat activitatea la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova, structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu scopul de a i se recalcula și plăti indemnizația de încadrare, cu includerea unui procent de 2% din aceasta, reprezentând echivalentul diurnei, stabilite potrivit art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, drept acordat altor persoane din cadrul aceleiași familii ocupaționale.

Apelantul-reclamant susține că, în perioada 16 octombrie 2018-14 martie 2022, deținea cel puțin gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel.

Așadar, instanța de trimitere a fost învestită cu soluționarea unui litigiu care se înscrie în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris în art. 1 alin. (1) din actul normativ menționat, titularul cererii de chemare în judecată fiind personal plătit din fonduri publice, respectiv procuror.

Instanța de sesizare este învestită cu soluționarea cauzei în apel, în virtutea competențelor ei legale, conturate prin dispozițiile art. 269 din Codul muncii, raportate la art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă.

Se confirmă, astfel, că pretențiile deduse judecății în apel se circumscriu stabilirii și/sau plății drepturilor salariale și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

În continuare, potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, "Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

Verificându-se îndeplinirea cerințelor legale prevăzute prin dispozițiile antereferite ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în raport cu motivarea sesizării, au fost identificate o serie de neregularități de natură a contura concluzia neîndeplinirii exigențelor procedurale pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare, din mai multe perspective.

Astfel cum rezultă din dispozițiile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, subzistă condiția de admisibilitate ca sesizarea să vizeze o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi "lămurită", respectiv să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu. De altfel, în preambulul actului normativ menționat anterior se arată în mod expres că "măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept".

Trebuie subliniat că legiuitorul delegat a ținut seama, la adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, potrivit principiilor expuse în preambulul acesteia, de configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație si Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională, de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către instanțele judecătorești din țară.

În acest context legislativ, jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate este în continuare de actualitate și după adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a urmărit asigurarea unei practici uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice și a stabilirii și/sau plății drepturilor la pensie.

Astfel, cum s-a reținut constant în jurisprudența instanței supreme, obiectul procedurii pentru pronunțarea hotărârii prealabile este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, de un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări deopotrivă divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară.

Totodată, în cuprinsul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul a prevăzut, în sarcina titularului sesizării, și obligația prealabilă de "verificare" în sensul unei prime analize a îndeplinirii condițiilor de admisibilitate ale acesteia.

Prin urmare, din încheierea de sesizare a instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, la fel ca și în cazul unei sesizări întemeiate pe dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit art. 520 din același act normativ cu care dispozițiile ordonanței de urgență se completează, este necesar să rezulte dificultatea chestiunii de drept ce se cere a fi lămurită, prin prezentarea interpretărilor diferite pe care aceasta le poate suscita. Această cerință impune ca punctul de vedere al instanței să întrevadă explicit și care este pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu.

În sesizarea de față, în expunerea condițiilor de admisibilitate a sesizării, instanța de trimitere a afirmat că soluționarea apelului depinde de interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 79 1 alin. (11) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora, "de la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții".

A arătat instanța de trimitere că, în lumina acestor prevederi, este necesar a se stabili dacă procurorii care au activat, în perioada 16 octombrie 2018-14 martie 2022, în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism dețin cel puțin gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel, condiție obligatorie stabilită prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, pentru a pretinde că aplicarea normei de la art. 88 2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 a creat efecte discriminatorii în privința lor.

Dificultatea chestiunii de drept rezultă, potrivit instanței, din faptul că s-au conturat două orientări jurisprudențiale divergente.

Totuși, analizând dispozițiile art. 44 alin. (3 1 ) și ale art. 46 1 din Legea nr. 303/2004 și ale art. 79 1 alin. (11) din Legea nr. 304/2004, instanța de trimitere a formulat concluzia că desfășurarea activității, în perioada de referință, la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova nu echivalează cu deținerea gradului de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel, în interpretarea avută în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, întrucât gradul profesional trebuia dobândit prin promovarea concursului reglementat de lege cu această finalitate și nu prin numirea în această structură.

Raționamentul expus mai sus justifică concluzia că nu a fost afirmată o dificultate în interpretarea dispozițiilor legale care au legătură cu soluționarea cauzei, relevându-se chiar caracterul clar al acestora, lămurit și de decizia instanței supreme în mecanismul de unificare prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă.

Or, în procesul de interpretare și aplicare a normelor legale de a căror lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție rămâne și în cazul sesizărilor formulate în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 unul excepțional și subsecvent, putând fi permis doar atunci când, în mod real, o chestiune de drept determinantă pentru soluționarea pe fond a cauzei nu apare ca fiind, prin raportare la dispozițiile legale din care aceasta derivă sau în care este conținută, îndeajuns de clară, generând dificultăți veritabile de înțelegere a ei și, din acest motiv, având vocația de a conduce la o jurisprudență neunitară.

Pe de altă parte, nu se poate face abstracție de faptul că instanța de trimitere are la dispoziție suficiente repere pentru soluționarea cauzei, cuprinse în Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, invocată chiar de instanță.

Fiind sesizată cu interpretarea dispozițiilor art. 88 2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 coroborate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, instanța supremă a statuat că dreptul reglementat de art. 88 2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare pentru procurorii care și-au desfășurat activitatea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, iar garanțiile principiului nediscriminării și ale principiului egalității, prevăzute de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, pot fi invocate doar de către magistrații care ocupau o "funcție similară" cu a acestora, astfel cum este definită la art. 7 lit. g) din același act normativ coroborat cu art. 8 din secțiunea a 2-a capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.

Considerentele deciziei anterior menționate cuprind lămuriri esențiale pentru soluționarea cauzei în litigiul pendinte, în sensul că stabilesc, fără putință de tăgadă, că, în privința gradului profesional, este necesar ca cel care se pretinde discriminat să ocupe o funcție, care să presupună același grad profesional cu cel care ocupă funcția ce constituie reperul de comparație. Sub acest aspect este relevant gradul profesional necesar pentru a putea participa la concursul de numire în funcția de procuror cu funcție de execuție la S.I.I.J., respectiv cel puțin gradul de parchet de pe lângă curtea de apel, iar nu cel dobândit prin numirea în cadrul S.I.I.J., acesta din urmă neputând fi păstrat după încetarea activității în cadrul acestei structuri.

Paragrafele 171 și 172 din considerentele acestei hotărâri ilustrează aspectele mai sus reliefate: "Numirea în cadrul S.I.I.J. nu echivalează cu păstrarea gradului profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru că, potrivit art. 88 6 alin. (3) și (4) din Legea nr. 304/2004, după data încetării activității în cadrul S.I.I.J., procurorii reveneau în parchetul din care proveneau și își redobândeau gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia, avute anterior sau dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul secției. În privința gradului profesional, se observă că, pentru a putea participa la concursul de numire în funcția de procuror cu funcție de execuție în cadrul S.I.I.J., legiuitorul a stabilit, la art. 88 5 alin. (3) lit. b) și c) din Legea nr. 304/2004, între altele, condițiile de a avea cel puțin gradul de parchet de pe lângă curtea de apel și o vechime efectivă de cel puțin 18 ani în funcția de procuror."

Prin urmare, instanța de trimitere, ținând seama de statuările instanței supreme, trebuie să verifice dacă cel care se pretinde discriminat îndeplinea, în perioada de referință, condiția de a deține gradul profesional care i-ar fi permis participarea la concursul de numire în funcția de procuror cu funcție de execuție la S.I.I.J.

Din prevederile art. 79 1 alin. (11) din Legea nr. 304/2004 dedus spre interpretare rezultă că numirea în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu echivalează cu păstrarea gradului profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după data încetării activității în cadrul acestei structuri, pentru că, de la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții.

În consecință, identificarea și aplicarea textului de lege în modalitatea în care a fost supus interpretării prealabile, prin dezvoltarea unor raționamente logico-juridice, constituie prerogative care sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului cauzei, fiind înglobate funcției jurisdicționale pe care acesta o are de îndeplinit și la care nu îi este permis să renunțe sau să o delege.

Pentru toate aceste considerente, constatând că nu au fost relevate elemente care să se circumscrie unei chestiuni de drept neclare, care să genereze dificultăți veritabile de înțelegere, susceptibile de analiză și dezlegare pe calea mecanismului de unificare, nefiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 din același cod,