Decizia nr. 149/2025 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.626/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Georgiana Toader, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 2.226/63/2024.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, însă acestea nu au depus puncte de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizărilor în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularii și obiectul sesizărilor

Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 16 octombrie 2024, în Dosarul nr. 2.226/63/2024, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Interpretarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale anexei nr. VIII la aceeași lege, respectiv: dacă prin apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 salariul de bază al funcționarilor publici din cadrul Direcției de Sănătate Publică Dolj se stabilește, începând cu 1 ianuarie 2024 și în continuare, conform art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexa nr. VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.626/1/2024. II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017: Art. 12 alin. (2) - Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare. Anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație".

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 Art. I alin. (1) - Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 Art. I. - Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, salariile de bază ale personalului din învățământ se stabilesc conform anexei la prezenta ordonanță de urgență. Art. III pct. 3 - La anexa nr. VIII, la capitolul I litera A punctul I, asteriscul "*)" se modifică și va avea următorul cuprins: "*) Funcții publice de stat, stabilite și avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administrației Prezidențiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Avocatului Poporului, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, al Consiliului Național al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naționale de Pensii Publice și structurilor subordonate, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și structurilor subordonate, al Inspecției Muncii și structurilor subordonate, al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și structurilor subordonate, al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și structurilor subordonate, al Institutului Național de Statistică și structurilor subordonate, al Ministerului Sănătății și direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, al Ministerului Culturii și direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București, al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și structurilor subordonate, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și structurilor subordonate, al Autorității pentru Reformă Feroviară, al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală și unităților subordonate, al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, al organismelor intermediare pentru programe operaționale, precum și pentru funcțiile publice corespunzătoare înalților funcționari publici din cadrul instituției prefectului." Art. III pct. 4 - La anexa nr. VIII, la capitolul II litera A punctul I, asteriscul "*)" se modifică și va avea următorul cuprins: "*) Aparatul de lucru al: Administrației Prezidențiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Curții Constituționale, al Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, al Consiliului Național al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naționale de Pensii Publice și structurilor subordonate, al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și structurilor subordonate, al Inspecției Muncii și structurilor subordonate, al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și structurilor subordonate, al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și structurilor subordonate, al Institutului Național de Statistică și structurilor subordonate, al Ministerului Sănătății și direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, al Ministerului Culturii și direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și structurilor subordonate, al Autorității pentru Reformă Feroviară, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și unităților subordonate, al Avocatului Poporului, al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, al Consiliului Economic și Social, al Autorității Electorale Permanente, al organismelor intermediare pentru programe operaționale, altor organe centrale de specialitate." Art. V alin. (1) - Diferențele salariale pentru funcțiile din cadrul structurilor subordonate ale Casei Naționale de Pensii Publice, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecției Muncii, Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Institutului Național de Statistică, precum și din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București și instituțiilor prefectului, rezultate din prevederile art. III pct. 3 și 4 și ale art. IV, se aplică în două tranșe egale, începând cu 1 ianuarie 2024 și 1 iunie 2024, la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023, fără a depăși salariile aflate în plată la structurile supraordonate. Art. V alin. (2) - Pentru funcțiile care nu se regăsesc în capitolul I lit. A pct. I din anexa nr. VIII și capitolul II lit. A pct. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul instituțiilor subordonate ale Casei Naționale de Pensii Publice, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspecției Muncii, Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Institutului Național de Statistică, precum și din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, direcțiilor pentru cultură județene și a municipiului București și instituțiilor prefectului, salariul de bază se stabilește prin asimilare cu funcțiile și salariile de bază ale funcțiilor din aceste instituții care intră sub incidența art. III pct. 3 și 4 din prezenta ordonanță de urgență, prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale și al ordonatorilor principali de credite. Art. VI. - Personalul bugetar care beneficiază de majorările prevăzute în prezenta ordonanță de urgență nu intră sub incidența prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență rezultă o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023. III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată cu nr. 2.226/63/2024 pe rolul Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, reclamanții, în calitate de funcționari publici în cadrul Direcției de Sănătate Publică Dolj, au solicitat acordarea salariului de bază prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2024 și în continuare, precum și obligarea pârâtei la emiterea unei decizii care să conțină această formulă de calcul al salariului.

În esență, reclamanții au arătat că, din anul 2018, salariul de care beneficiază este stabilit conform cap. I lit. A pct. II lit. a) și b) din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, iar din 1 ianuarie 2024 este stabilit conform cap. I lit. A pct. I lit. c) și d) din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023.

Cu toate acestea, salariul lor nu a fost stabilit conform art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv nu s-a procedat la înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexa nr. VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare, invocându-se adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului nr. 168/2022 și nr. 115/2023, care sunt derogatorii de la legea-cadru și care prevăd creșteri salariale pentru personalul plătit din fondurile publice, creșteri de care reclamanții nu au beneficiat, fiind exceptați în baza art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023.

Reclamanții consideră că, nebeneficiind de majorarea salariului de bază cu 5%, în temeiul art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, care a derogat de la prevederile generale numai pentru anumite categorii de personal, se impune aplicarea normei generale cuprinse la art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că salariile lor de bază trebuiau stabilite prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Pârâta a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, arătând, în esență, că salariile de bază ale reclamanților au fost corect calculate, având în vedere derogările de la art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, intervenite printr-o multitudine de acte normative ulterioare. IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanța de trimitere a considerat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu dispozițiile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, constatând că obiectul litigiului este reprezentat de solicitarea reclamanților de calculare a salariului de bază prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 și în continuare.

S-a mai arătat că această problemă de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și asupra acesteia instanța supremă nu a statuat, iar cu privire la dificultatea chestiunii de drept este exclusă orice apreciere sau analiză din partea completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei. V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Părțile au fost de acord cu sesizarea Înaltei Curți de Casație si Justiție. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Instanța de judecată a reținut că, în cauză, trebuie să se stabilească dacă salariul de bază al funcționarilor publici din cadrul Direcției de Sănătate Publică Dolj se determină, începând cu 1 ianuarie 2024 și în continuare, conform art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, având în vedere atât dispozițiile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, care prevăd o majorare a salariilor de bază cu 5% începând cu 1 ianuarie 2024, cât și pe cele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, care exceptează această creștere salarială cu 5%.

În încheierea de sesizare a fost expus conținutul dispozițiilor legale incidente, respectiv art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 115/2023 și art. III pct. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, fără ca instanța de trimitere să exprime vreo opinie cu privire la posibila interpretare a prevederilor legale menționate. VII. Jurisprudența instanțelor naționale

Din răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, au rezultat următoarele aspecte:

Nicio instanță nu a identificat practică judiciară, iar unele curți de apel au exprimat opinii teoretice cu privire la problema sesizată.

Potrivit punctelor de vedere teoretice exprimate de judecători, într-o opinie s-a apreciat că, în interpretarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale anexei nr. VIII la aceeași lege, salariile de bază ale funcționarilor publici din cadrul direcției de sănătate publică nu pot fi stabilite, începând cu 1 ianuarie 2024 și în continuare, prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare, față de dispozițiile derogatorii prevăzute de art. I, V și VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

Într-o altă opinie s-a apreciat că, în interpretarea dispozițiilor legale anterior menționate, salariul de bază al funcționarilor publici din cadrul direcției de sănătate publică se stabilește, începând cu 1 ianuarie 2024 și în continuare, conform art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexa nr. VIII la aceeași lege cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a comunicat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

Prin Decizia nr. 155 din 21 martie 2024, pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 13 august 2024, s-a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate referitoare, printre altele, la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

Prin Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024, s-a stabilit că: "În interpretarea și aplicarea art. III pct. 3 și art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023, cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. și Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizației de încadrare brute lunare cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepția situației în care din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2023 ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, situație în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023." X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție

Temeiul prezentei sesizări este reprezentat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Prin adoptarea acestui act normativ s-a urmărit asigurarea unei practici judiciare uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii sau plății drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice ori în materia stabilirii sau plății drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal.

În privința domeniului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, art. 1 stabilește că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze.

Condițiile de admisibilitate a sesizării sunt reglementate de prevederile art. 2 alin. (1) din ordonanța menționată, conform cărora "Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

Totodată, sunt relevante dispozițiile cuprinse în art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care prevăd completarea normelor speciale privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu normele generale cuprinse la art. 519-521 din Codul de procedură civilă.

În raport cu cele arătate, rezultă că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din ordonanța de urgență; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procedând la verificarea cerințelor legale anterior menționate, se constată că sesizarea supusă analizei a fost formulată într-un litigiu privind funcționarii publici, prin care reclamanții, în calitate de personal plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație", au solicitat obligarea pârâtei Direcția de Sănătate Publică Dolj la acordarea salariului de bază calculat în temeiul art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexa nr. VIII la aceeași lege cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 și în continuare, precum și obligarea aceleiași pârâte la emiterea unei decizii care să conțină acest mod de calcul al salariului.

În acest context, instanța de trimitere este preocupată de obținerea unui răspuns din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul de a stabili dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 și ale anexei nr. VIII la aceeași lege, prin adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului nr. 115/2023 și nr. 128/2023, salariul de bază al funcționarilor publici din cadrul Direcției de Sănătate Publică Dolj se stabilește, începând cu data de 1 ianuarie 2024 și în continuare, conform art. 12 alin. (2) din legea menționată, respectiv prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexa nr. VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.

Observând obiectul litigiului dedus judecății, este cert că acesta se încadrează în obiectul specific indicat la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre o cerere de chemare în judecată care privește stabilirea și plata unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, reclamanții făcând parte din familia ocupațională "Administrație".

De asemenea, este realizată a doua cerință menționată, întrucât sesizarea emană de la Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, instanță învestită cu soluționarea litigiului privind funcționarii publici în primă instanță.

Totodată, în urma consultării evidențelor întocmite la nivelul instanței supreme a rezultat că este îndeplinită ultima condiție referitoare la inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și la nestatuarea anterioară de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema semnalată de instanța de trimitere.

În schimb, nu este îndeplinită a treia condiție referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei.

În legătură cu această cerință de admisibilitate este necesar a se sublinia că trebuie avute în vedere criteriile stabilite în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept pentru determinarea înțelesului acestei noțiuni, fiind relevant că, sub acest aspect, prevederile speciale cuprinse în art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu derogă de la norma generală cuprinsă în art. 519 din Codul de procedură civilă, ambele dispoziții legale făcând referire la existența unei chestiuni de drept.

Așa fiind, în mod consecvent, instanța supremă a stabilit că trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 62 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1277 din 18 decembrie 2024).

Tot astfel, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a mai statuat, cu valoare de principiu, că, în cadrul acestei proceduri, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor judecătorești de interpretare și aplicare a legii în cauzele deduse judecății, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 97 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 22 ianuarie 2025).

Pentru ca mecanismul hotărârii prealabile să nu fie deturnat de la scopul său firesc și să nu fie utilizat pentru tranșarea în concret a aspectelor litigioase aflate pe rolul instanței de trimitere, este necesar ca sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție să aibă ca obiect o problemă de drept, adică să privească o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite, care, odată aplicată în cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată, ar genera o practică neunitară (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 83 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1329 din 31 decembrie 2024).

De asemenea, se impune sublinierea în sensul că dezlegarea raportului juridic litigios și modul de soluționare a unei cauze deduse judecății, prin aplicarea legii la circumstanțele concrete ale fiecărui litigiu, sunt și rămân în puterea suverană a judecătorului pricinii, reprezentând atribuții ce reflectă îndeplinirea funcției jurisdicționale a instanței învestite cu soluționarea cauzei și garantează, totodată, accesul la o justiție independentă.

Pentru a se reține îndeplinirea condiției referitoare la deducerea spre interpretare a unei veritabile chestiuni de drept este necesar a se verifica premisele acesteia. Sub un prim aspect, trebuie identificată existența unei chestiuni de drept apte a primi o dezlegare de principiu, deoarece nelămuririle care vizează aplicarea legii sau care reprezintă aspecte de fapt nu pot primi o dezlegare de principiu în cadrul acestui mecanism. Sub un al doilea aspect, chestiunea de drept pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al instanței legal învestite, acela de a judeca în mod direct și efectiv procesul.

Aplicând aceste repere jurisprudențiale în cazul prezentei sesizări, se constată că întrebarea adresată de instanța de trimitere se referă numai formal la interpretarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, nefiind expusă nicio argumentare care să susțină ideea unei dificultăți de înțelegere a textului de lege menționat. Dimpotrivă, din observarea dispoziției legale indicate rezultă că aceasta are un conținut clar, neechivoc, nesusceptibil de interpretări diferite, făcând referire la formula de calcul al salariilor de bază, soldelor de funcție, salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare începând cu anul 2023, respectiv prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I -VIII la legea-cadru cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.

Deși, formal, autorul sesizării invocă necesitatea interpretării dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, în realitate, chestiunea a cărei lămurire se urmărește vizează identificarea dispoziției legale aplicabile pentru calculul salariului cuvenit reclamanților, funcționari publici în cadrul direcției de sănătate publică, în condițiile în care prevederea legală cu caracter general menționată a fost exceptată de la aplicare prin adoptarea ulterioară a dispozițiilor speciale cuprinse în art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 și în art. I, V și VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023. Or, identificarea normei juridice aplicabile raportului juridic concret dedus judecății nu reprezintă o problemă de drept aptă a primi o dezlegare de principiu în mecanismul de unificare a practicii judiciare prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și de art. 519 din Codul de procedură civilă, intrând în atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei să stabilească dispoziția legală aplicabilă respectivului litigiu.

Procedura pronunțării hotărârii prealabile nu a fost reglementată de legiuitor în scopul de a înlătura dreptul și obligația instanței învestite cu soluționarea cauzei de a indica norma juridică aplicabilă litigiului concret dedus judecății. Așa fiind, în măsura în care se pune problema alegerii normei juridice aplicabile, respectiv a normei speciale sau a celei generale, o atare atribuție aparține exclusiv instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei, deoarece judecătorul este cel care indică dreptul aplicabil. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu se poate substitui judecătorului cauzei pentru a determina legea aplicabilă și nici pentru a aplica în cazul concret principiul conform căruia specialul derogă de la general (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 35 din 17 iunie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 4 iulie 2024).

În consecință, identificarea dispoziției legale în baza căreia este calculat salariul reclamanților începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv conform normei generale cuprinse în art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 sau conform dispozițiilor speciale derogatorii cuprinse în ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 115/2023 și nr. 128/2023, intră în competența instanței învestite cu soluționarea cauzei, deoarece aceasta are misiunea de a stabili legea aplicabilă raportului juridic dedus judecății. Este relevant faptul că procedura sesizării prealabile urmărește asigurarea unei interpretări în drept, cu caracter de principiu, asupra unei norme de drept îndoielnice, neclare, dar nu are rolul de a stabili, în locul instanței judecătorești, care este dispoziția legală incidentă, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, o atare atribuție rămânând în sfera de competență exclusivă a instanței de judecată legal învestite cu soluționarea procesului.

Mai mult decât atât, chestiunea vizând interpretarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu reprezintă o veritabilă problemă de drept din perspectiva dificultății, atât timp cât textul legal indicat este redactat într-o manieră clară, completă și fără a lăsa posibilitatea unor interpretări contradictorii. Astfel, norma juridică invocată dispune cu claritate care este formula de calcul al salariului, iar prin încheierea de sesizare instanța de trimitere nu a argumentat în niciun fel dificultățile întâmpinate în procesul de interpretare și aplicare a normei juridice menționate, neindicând existența unei dispoziții legale presupus neclare, îndoielnice sau echivoce.

Pentru a fi considerată o problemă reală de drept, aceasta trebuie să se refere la o normă juridică susceptibilă de interpretări diferite sau contradictorii, la o normă neclară, incompletă, incertă sau să presupună incidența unor principii generale cu conținut sau sferă de aplicare discutabile (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 50 din 11 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 5 februarie 2020). Or, în prezenta sesizare, interpretarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu ridică niciun fel de dificultate, fiind vorba despre o normă de drept clară, ușor inteligibilă, completă, nesusceptibilă de interpretări contradictorii.

Prin urmare, chestiunea supusă analizei nu reprezintă o problemă de drept și, cu atât mai puțin, o problemă veritabilă, suficient de dificilă pentru a reclama o rezolvare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Toate aceste considerente sunt suficiente pentru a reține neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în privința sesizării înregistrate cu nr. 2.626/1/2024 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că se impune respingerea acesteia, ca inadmisibilă.