ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1272/2024

Asupra recursului, din actele dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință pronunțată la 22 aprilie 2021, Tribunalul Suceava, secția a II-a civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtul Biroul Asigurătorilor din România (B.A.A.R.).

S-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților A., B., C., D., E., F., G., H. și I., privind capătul de cerere reprezentat de obligarea pârâților la plata sumelor vizând daune morale, invocată de pârâtele J. S.A.. și K. S.A. prin L. S.R.L.

S-a respins, ca rămasă fără obiect, excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților privind capătul de cerere reprezentat de obligarea pârâților la plata sumelor reprezentând daune morale, invocată de parați.

S-a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților A. și I. privind capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâților la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de daune materiale, invocată de pârâtele J. S.A. și K. S.A. prin L. S.R.L.

De asemenea, instanța a respins, ca neîntemeiată, excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților A. și I. privind capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâților la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de daune materiale, invocată de pârâți.

S-au respins, ca fiind introdus de persoane fără calitate procesuală activă, capătul de cerere formulat și modificat de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H. și I., având ca obiect obligarea pârâtelor J. S.A. și K. S.A., prin L. S.R.L., la plata sumelor reprezentând daune morale, intervenienți forțați fiind M., prin curator special av. N. și O..

S-a respins, ca neîntemeiat, capătul de cerere formulat și modificat de reclamanții A. și I. având ca obiect obligarea pârâtelor J. S.A. și K. S.A., prin L. S.R.L., la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de daune materiale, intervenienți forțați fiind M., prin curator special av. N. și O..

S-a admis cererea formulată de dna avocat N., în calitate de curator special al intervenientului forțat M., având ca obiect majorarea remunerației de la suma de 300 RON la suma de 940 RON.

S-a majorat remunerația dnei avocat N., în calitate de curator special al intervenientului forțat M., de la suma de 300 RON la suma de 940 RON.

Au fost obligați reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H. și I. la plata a câte 71,11 RON cu titlu de diferență a remunerației curatorului special, (în total 640 RON), în contul Baroului Suceava, pentru dna avocat N..

Au fost obligați reclamanții B., C., D., E., F., G., H. la plata în favoarea pârâtei K. S.A., prin L. S.R.L., a câte 600 RON, (în total 4.200 RON), cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de onorariul avocațial.

Au fost obligați reclamanții A. și I. la plata în favoarea pârâtei K. S.A., prin L. S.R.L., a câte 650 RON, (în total 1.300 RON), cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de onorariul avocațial.

S-a luat act de faptul că pârâtul Biroul Asigurătorilor din România (B.A.A.R.) și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Prin decizia nr. 81 din 7 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă s-a admis excepția tardivității și, în consecință, s-a respins apelul reclamanților, ca tardiv formulat.

Subsumat motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenții-reclamanți au arătat că, în cauză, intervine sancțiunea nulității deciziei recurate, ca urmare a nerespectării dispozițiilor art. 182 și art. 183 C. proc. civ., argumentând, totodată, că încălcarea regulilor de procedură reprezintă motiv de casare, indiferent dacă se face sau nu dovada unei vătămări.

În dezvoltarea motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenții-reclamanți au susținut că hotărârea recurată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor legale privind termenele procedurale, instanța de apel ignorând prevederile art. 182 alin. (1) C. proc. civ. și ale art. 183 alin. (1) și (3) C. proc. civ., incidente în cauză.

S-a învederat că în mod greșit apelul a fost respins ca tardiv, în condițiile în care comunicarea sentinței s-a făcut la data de 10 noiembrie 2021, ultima zi a termenului de 30 de zile prevăzut de art. 468 alin. (1) C. proc. civ. fiind 13 decembrie 2021.

În susținerea criticilor, a fost anexată dovada transmiterii către Tribunalul Suceava a cererii de apel la data de 13.12.2021, ora 23:46, prin intermediul corespondenței electronice, la adresa de e-mail: trsv-x@x.ro. Dovada transmiterii (e-mailul) a fost descărcată din dosarul electronic nr. x/2018

Au mai invocat recurenții-reclamanți că, prin Decizia nr. 45/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 183 alin. (1) din C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actul de procedură transmis prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.

Prin urmare, având în vedere că cererea de apel a fost transmisă către Tribunalul Suceava, pe e-mail, în ultima zi a termenului, înainte de ora 24:00, au concluzionat recurenții-reclamanți că cererea de apel a fost depusă în termen, independent de data înregistrării acesteia și de alte comunicări interne efectuate între compartimentele instanței.

La 3 martie 2023, intimata-pârâtă K. S.A., prin reprezentant de despăgubiri pe teritoriul României L. S.R.L. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică.

Prin rezoluția din 8 mai 2023, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Prin încheierea din 13 iunie 2023, constatându-se întrunite condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea raportului către părți, conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Părțile nu au depus puncte de vedere la raport.

Prin încheierea din 5 decembrie 2023 a fost admis în principiu recursul, fiind stabilit termen de judecată în ședință publică, cu citarea părților.

Recurenții-reclamanți au invocat motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., criticând soluția respingerii apelului ca tardiv formulat.

În esență, se susține încălcarea dispozițiilor art. 182 și 183 C. proc. civ., argumentându-se că apelul a fost formulat procedural, la 13.12.2021, ora 23:46, prin intermediul corespondenței electronice, în ultima zi a termenului prevăzut de lege, neprezentând relevanță faptul că cererea a fost înregistrată la tribunal la data de 14.12.2021. Au invocat recurenții-reclamanți în acest sens Decizia nr. 45/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Înalta Curte subliniază că, față de soluția de respingere a apelului ca tardiv formulat și având în vedere că se critică încălcarea dispozițiilor art. 182 și 183 C. proc. civ., analiza recursului se va face numai prin raportare la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit cu care "Casarea unor hotărâri se poate cere (...) când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității."

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a fost invocat numai formal, criticile aferente vizând tot aplicarea greșită a dispozițiilor art. 182 și art. 183 C. proc. civ., fiind, prin urmare, subsumate aceleiași ipoteze legale de la art. 488 alin. (1) pct. 5 din același cod, privind încălcarea regulilor de procedură.

Criticile sunt neîntemeiate și vor fi înlăturate.

În cauză, raportat la data introducerii acțiunii, 10 noiembrie 2018, sunt incidente dispozițiile art. 182 și art. 183 C. proc. civ., forma anterioară modificării intervenite prin Legea nr. 310/2018.

Astfel, potrivit art. 182 C. proc. civ., "Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.

De asemenea, art. 183 C. proc. civ. prevede că "Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen. Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen. În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată".

Aceste dispoziții legale au fost interpretate prin Decizia nr. 34/15.05.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, statuându-se că "actul de procedură transmis prin fax sau prin poștă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen." Conform art. 521 C. proc. civ., această decizie este obligatorie atât pentru instanțe, cât și pentru justițiabili de la data publicării sale în Monitorul Oficial.

Așadar, contrar susținerilor recurenților-reclamanți, în cauză nu se aplică Decizia nr. 45/2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, întrucât aceasta vizează dispozițiile art. 182 și art. 183 C. proc. civ. în forma ulterioară modificării intervenite prin Legea nr. 310/2018, când s-a prevăzut în mod expres că mențiunea datei și orei primirii faxului sau e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de procedură. Or, conform dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., litigiului pendinte îi sunt aplicabile prevederile C. proc. civ. anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.

Din actele dosarului se reține că cererea de apel a fost transmisă în ultima zi a termenului legal, 13.12.2021, exclusiv prin mijloace electronice, după închiderea programului de lucru al instanței, respectiv la ora 23:46, fără a fi depusă în aceeași zi și prin poștă, cu consecința înregistrării de către tribunal la data de 14.12.2021.

Or, în temeiul dispozițiilor art. 182 și art. 183 C. proc. civ., forma prevăzută de C. proc. civ. anterior modificării aduse prin Legea nr. 310/2018, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 34/2017 mai sus amintită, actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen.

Conform celor statuate prin Decizia nr. 34/2017, numai actul de procedură depus prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare, cu condiția de a fi depus până în ora 24:00 a ultimei zile a termenului legal, este prezumat de lege ca socotit a fi făcut în termen, nu și cazul comunicării prin fax sau e-mail, care, nefiind în mod expres menționat de art. 183, nu poate fi extins pe cale de interpretare.

Dimpotrivă, toate actele depuse prin fax sau e-mail după ora încheierii programului de lucru al instanței sunt înregistrate a doua zi, fiind considerate depuse la data înregistrării, în conformitate cu prevederile art. 199 C. proc. civ.

Prin urmare, în cauză, apelul fiind transmis exclusiv prin e-mail în ultima zi a termenului, la data de 13.12.2021, ora 23:46, corect a apreciat instanța de apel că data depunerii cererii de apel este data înregistrării la tribunal, respectiv 14.12.2021, termenul legal fiind depășit, astfel încât nu se mai putea considera că cererea a fost introdusă cu respectarea formelor de procedură.

Se constată astfel că dispozițiile art. 182 și art. 183 C. proc. civ., forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 34/2017, au fost aplicate în mod judicios de instanța de apel, soluția de respingere a căii de atac ca tardiv formulată fiind temeinică și legală. În consecință, regulile de procedură fiind respectate, în cauză nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții A., B., D., E., F., G., H., I. și C. împotriva deciziei nr. 81 din 7 aprilie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Suceava – secția a II-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții A., B., D., E., F., G., H., I. și C. împotriva deciziei nr. 81 din 7 aprilie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Suceava – secția a II-a Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 iunie 2024.