ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 60/2026

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 83/1/2026, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Ana Hermina Iancu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Raluca Emilia Leote, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 276/95/2023.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților. Reclamantul a depus un punct de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Curtea de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 20 noiembrie 2025, pronunțată în Dosarul nr. 276/95/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile și în situația medicilor care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență în chemări de la domiciliu pentru perioada în care se asigură garda la domiciliu ori dacă în această situație, salarizarea ar fi reglementată exclusiv în alin. (6) al art. 3 din capitolul II al anexei nr. II din același act normativ. II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) Anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare "Sănătate și asistență socială" - Capitolul II - Reglementări specifice personalului din sănătate, din unitățile de asistență medico-socială și din unitățile de asistență socială/servicii sociale " Art. 3. - (...) (2) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului de lucru de la funcția de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază. (3) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului de lucru de la funcția de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar al salariului de bază. (...) (6) Medicii care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care asigură garda la domiciliu." III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale la 2 februarie 2023, cu nr. 276/95/2023, reclamantul D.I. l-a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, solicitând să se dispună, în principal, obligarea pârâtului să achite pe ultimii trei ani anterior introducerii acțiunii (3.02.2020- 2.02.2023) și pe viitor, până la încetarea sau adoptarea altor acte normative ori convenții/acte adiționale la contractul individual de muncă, în materie de salarizare, diferențele cu titlu de drepturi salariale, reactualizate la momentul plății, reprezentate de sporul de gardă pentru orele de gardă executate la domiciliu, conform art. 2, art. 3 alin. (3) și (4) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, determinat în cuantum de 50% din tariful orar aferent salariului de bază pentru orele de gardă efectuate în zilele lucrătoare și 100% din tariful orar aferent salariului de bază pentru orele de gardă efectuate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care potrivit dispozițiilor legale nu se lucrează.

Prin Sentința civilă nr. 373 din 29 februarie 2024, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost admisă, în parte, cererea formulată de reclamantul D.I. împotriva pârâtului Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, fiind obligat pârâtul să plătească reclamantului suma netă de 201.481 lei, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neachitate acestuia pentru perioada 3.02.2020-2.02.2023.

La 2 aprilie 2024 reclamantul D.I. a solicitat completarea Sentinței civile nr. 373 din 29 februarie 2024 a Tribunalului Gorj în Dosarul nr. 276/95/2023, cu privire la plata actualizării sumelor solicitate prin cererea de chemare în judecată și la plata diferențelor cu titlu de drepturi salariale și pentru viitor.

Prin Sentința civilă nr. 839 din 11 aprilie 2024, pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a dispus completarea dispozitivului Sentinței civile nr. 373 din 29 februarie 2024, pronunțată de Tribunalul Gorj, în sensul că a fost obligat pârâtul la plata actualizării sumelor solicitate, în speță diferențe de drepturi salariale în sumă de 36.095 lei, și a fost respins capătul de cerere privind plata diferențelor cu titlu de drepturi salariale pentru viitor.

Împotriva hotărârii primei instanțe au declarat apel reclamantul D.I., precum și pârâtul Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Instanța de apel a pus în discuția părților, din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la problema de drept expusă la paragraful 7 din prezenta decizie. IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanța de sesizare a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât litigiul are ca obiect stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, soluționarea pricinii depinde de lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 3 alin. (2), (3) și (6) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, iar asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

În ce privește dificultatea chestiunii de drept, instanța de trimitere a reținut că aceasta derivă din posibilitatea interpretării diferite a dispozițiilor legale care reglementează drepturile aferente gărzii la domiciliu, câtă vreme acestea au un caracter contradictoriu și incomplet, cu atât mai mult cu cât, din rapoartele de expertiză întocmite în cauză, rezultă că drepturile salariale solicitate numai de către un salariat pe un interval de circa trei ani se ridică la sume ce depășesc 200.000 lei. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Prin punctul de vedere exprimat, reclamantul a opinat că nu se impune sesizarea instanței supreme cu dezlegarea chestiunii de drept, iar pârâtul a menționat că este de acord cu sesizarea instanței supreme pentru dezlegarea chestiunii de drept expuse la paragraful 7 din prezenta decizie. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Opinia instanței de trimitere asupra chestiunii în discuție este în sensul că orele de gardă la domiciliu sunt remunerate distinct de prevederile art. 3 alin. (2) și (3) din capitolul II anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, anume potrivit alin. (6) din același articol, cu un tarif orar mai mic decât cel prevăzut prin dispozițiile art. 3 alin. (1), doar orele efectiv prestate în acest interval de timp fiind salarizate prin aplicarea sporurilor prevăzute de art. 3 alin. (2) și (3) din capitolul II anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017. VII. Jurisprudența instanțelor naționale

Opinia teoretică a instanțelor care și-au exprimat punctul de vedere este în sensul că dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt aplicabile în situația medicilor care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență în chemări de la domiciliu pentru perioada în care asigură garda la domiciliu. S-a concluzionat că medicii care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență prin chemări de la domiciliu sunt salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu numai cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care asigură garda la domiciliu, indiferent de zilele în care efectuează o astfel de gardă la domiciliu, conform art. 3 alin. (6) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.

În acest sens au fost depuse deciziile Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale nr. 251/A/25.02.2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.381/117/2017, și nr. 405/A/6.03.2024, pronunțată în Dosarul nr. 2.414/117/2021, și Decizia nr. 54/11.01.2024 a Curții de Apel Suceava - Secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. 1.420/86/2021, prin care s-a reținut că salarizarea gărzii la domiciliu se realizează potrivit art. 3 alin. (6) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, iar garda cu prezența efectivă se realizează potrivit art. 3 alin. (1)-(3) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

În jurisprudența instanței de contencios constituțional a fost identificată Decizia nr. 198 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 28 august 2023, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (6) din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, relevanță prezentând paragraful nr. 23 din această decizie. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate următoarele decizii pronunțate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care prezintă relevanță cu privire la soluționarea sesizării: Decizia nr. 59 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 12 ianuarie 2021, relevante fiind paragrafele 74-80; Decizia nr. 60 din 17 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1161 din 5 decembrie 2022; Decizia nr. 80 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 14 ianuarie 2025; Decizia nr. 317 din 22 septembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 983 din 24 octombrie 2025; Decizia nr. 78 din 6 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 5 martie 2018. X. Opinia specialiștilor consultați

La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, specialiștii din cadrul Universității de Vest din Timișoara și din cadrul Institutului Național al Magistraturii au exprimat opinii cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări, argumentând faptul că din cuprinsul art. 3 alin. (1) și (6) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă în mod expres opțiunea unitară a legiuitorului ca, atât pentru serviciul de gardă, cât și pentru garda la domiciliu, salarizarea medicilor să se facă prin raportare la "tariful orar aferent salariului de bază". Însă, în același timp, textele legale în discuție stabilesc diferența fundamentală dintre acestea sub aspectul cuantumului salarizării, deoarece, dacă pentru serviciul de gardă se regăsește aplicabilitatea în integralitate a principiului salarizării cu tariful orar aferent salariului de bază, pentru garda la domiciliu este aplicabil principiul salarizării cu tariful orar aferent salariului de bază doar în procent de 40%. XI. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă, întrucât sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. XII. Înalta Curte de Casație și Justiție XII.1. Asupra admisibilității sesizării

Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, "Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

Conform art. 1 din același act normativ, " (1) Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. (2) Prezenta ordonanță de urgență se aplică și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1)."

Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) să existe o chestiune de drept veritabilă, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Este de observat că, spre deosebire de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac. S-a derogat astfel de la condiția ca sesizarea să fie dispusă doar de către formațiunile de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță.

Verificând îndeplinirea condițiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) și (3), respectiv art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se constată că chestiunea de drept litigioasă dedusă judecății privește modalitatea de remunerare a personalului sanitar cu pregătire superioară pentru orele de gardă, respectiv de gardă la domiciliu, reclamantul fiind angajat cu contract individual de muncă, ca medic primar, în cadrul pârâtului - instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral de stat.

Referitor la primele două condiții legale, se reține că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în calea de atac a apelului (ultimă instanță, în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă), conform art. 96 pct. 1 din Codul de procedură civilă, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, curtea de apel fiind învestită cu judecarea unui litigiu privind drepturile salariale ale personalului sanitar cu pregătire superioară, plătit din fonduri publice.

De asemenea, este îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept enunțate, precum și aceea de a nu exista un recurs în interesul legii în curs de soluționare privitor la această chestiune.

În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42).

Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-a ținut seama de "faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept". De asemenea s-a arătat expres că noua soluție legislativă se raportează la "configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept". În măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă în ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, acestea rămân așadar aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept (Decizia nr. 41 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 21 octombrie 2024, paragrafele 62, 63; Decizia nr. 60 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1244 din 11 decembrie 2024, paragraful 56).

Așadar, scopul mecanismului de unificare a practicii judiciare constă în rezolvarea dificultăților reale de interpretare a respectivelor norme juridice, dificultăți care ar putea constitui temeiul unor interpretări divergente și, prin aceasta, al practicii judiciare neunitare, astfel cum s-a reținut și sub imperiul mecanismului reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 (Decizia nr. 41 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 21 octombrie 2024, paragraful 65).

Această condiție este îndeplinită în cauză, întrucât normele juridice supuse interpretării au un caracter imperfect și lacunar, chestiunea de drept supusă analizei nefiind reglementată într-o manieră neechivocă, după cum rezultă, pe de-o parte, din opinia argumentată a instanței de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, iar pe de altă parte, din raționamentele nuanțate cuprinse în jurisprudența, respectiv în opiniile teoretice comunicate la dosar.

În ceea ce privește condiția legăturii chestiunii de drept cu dezlegarea pe fond a cauzei, dezlegarea chestiunii de drept trebuie să influențeze într-o manieră directă și determinantă soluționarea pe fond a cauzei cu care este învestită instanța de trimitere, iar îndeplinirea acestei condiții trebuie să rezulte neechivoc din cuprinsul încheierii de sesizare. Această condiție este de asemenea îndeplinită, după cum rezultă din motivele de apel formulate de pârâtul Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu. Prin motivele de apel, pârâtul a susținut în esență că orele de gardă la domiciliu, în care medicul se află la domiciliu ori într-un loc de unde poate ajunge la locul de muncă într-un interval de 20 de minute, sunt remunerate exclusiv cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază, fără ca la acest cuantum să fie calculate și acordate alte sporuri.

Ca urmare, modalitatea de interpretare a normelor legale la care se referă sesizarea se află într-o legătură directă cu dezlegarea pe fond a cauzei aflate în apel, pe rolul instanței de trimitere. XII.2. Asupra fondului chestiunii de drept

Potrivit art. 3 din capitolul II ("Reglementări specifice personalului din sănătate, din unitățile de asistență medico-socială și din unitățile de asistență socială/servicii sociale") al anexei nr. II (Familia ocupațională de funcții bugetare "sănătate și asistență socială") din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, " (1) Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază. (2) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului de lucru de la funcția de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază. (3) Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului de lucru de la funcția de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100% din tariful orar al salariului de bază. (4) Procentul concret al sporului prevăzut la alin. (2) și (3) se aprobă trimestrial de comitetul director, după consultarea organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau a reprezentanților angajaților. (5) Medicii care nu au contract individual de muncă cu unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă și care la nivelul acestei unități desfășoară activitate numai în linia de gardă vor încheia cu această unitate sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea prestată în linia de gardă și vor beneficia numai de drepturile aferente activității prestate în linia de gardă, stabilite conform prevederilor acestui articol. Salariul de bază se stabilește pentru funcția și gradul profesional în care aceștia sunt confirmați prin ordin al ministrului sănătății, corespunzător vechimii în muncă, și se utilizează pentru stabilirea tarifului orar. (6) Medicii care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care asigură garda la domiciliu."

Chestiunea de drept dedusă judecății are ca obiect modul de salarizare a medicilor desemnați să asigure asistența medicală de urgență prin chemări de la domiciliu, urmând a se stabili dacă, pentru perioada de asigurare a gărzilor la domiciliu, medicii beneficiază exclusiv de o remunerație de 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore pentru care asigură continuitatea asistenței medicale ori, dacă, dimpotrivă, la venitul rezultat din aplicarea procentului de 40% prevăzut de art. 3 alin. (6) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 se adaugă și sporurile de până la 75%, respectiv de până la 100% din tariful orar al salariului de bază, prevăzute de art. 3 alin. (2) și (3) din același act normativ, în funcție de zilele în care se efectuează garda, lucrătoare ori, după caz, de repaus săptămânal, sărbători legale sau în alte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează.

Potrivit art. 22 alin. (1) din Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 870/2004, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 870/2004), "asigurarea continuității asistenței medicale este obligatorie pentru unitățile sanitare publice din sectorul sanitar și se asigură prin serviciul de gardă".

Garda în unitatea sanitară presupune prezența efectivă a personalului de specialitate în unitatea respectivă. În acest sens, potrivit art. 43 alin. (1) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 870/2004, "este interzis medicilor care sunt de gardă să părăsească unitatea sanitară pe durata serviciului de gardă". În condițiile art. 42 din același act normativ, "orele de gardă se efectuează în afara programului de la norma de bază, cu excepția orelor de gardă prevăzute la art. 4, și se desfășoară în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial" [(alin. (1)], astfel cum este cazul și în speța care a ocazionat sesizarea. De asemenea, "orele de gardă prevăzute la alin. (1) constituie vechime în muncă și în specialitate" [alin. (2) al art. 42 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 870/2004].

Salarizarea personalului sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază se realizează potrivit art. 3 din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.

Cu privire la dispozițiile art. 3 din capitolul II al anexei nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat prin Decizia nr. 59 din 28 decembrie 2020 următoarele:

" 74. Scopul reglementării cuprinse în textul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 este determinarea formei în care se concretizează raporturile de muncă între medici și unitatea sanitară publică pentru gărzile efectuate peste norma legală de muncă și programul normal de muncă la funcția de bază, și anume un contract individual de muncă cu timp parțial. 75. Important pentru soluționarea prezentei sesizări este că acest contract se încheie pentru activitatea de gardă. Or, munca prestată cu titlu de activitate de gardă are mereu aceeași natură juridică și, prin urmare, aceeași modalitate de salarizare, respectiv cea prevăzută de norma cu caracter general care o reglementează, respectiv art. 3 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017: «Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuității asistenței medicale în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază.» 76. În art. 3 alin. (2), (3) și (6) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt prevăzute procentual sporurile care se acordă pentru activitatea de gardă, diferit după cum aceasta este prestată în zilele lucrătoare (75%) sau în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează (100%), dar, în toate situațiile, acest spor se raportează la tariful orar al salariului de bază. 77. Prin urmare, indiferent când este efectuată - pentru completarea normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază sau în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, activitatea de gardă rămâne aceeași, nu poate avea o natură juridică diferită după timpul în care este efectuată, iar regimul ei juridic trebuie să fie același, după cum și salarizarea trebuie să rămână identică, tarifară prin raportare la salariul de bază, în aplicarea art. 3 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017. 78. Inclusiv dispozițiile art. 3 alin. (5) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 fac referire la salariul de bază numai pentru stabilirea tarifului orar («salariul de bază se stabilește pentru funcția și gradul profesional în care aceștia sunt confirmați prin ordin al ministrului sănătății, corespunzător vechimii în muncă, și se utilizează pentru stabilirea tarifului orar») atunci când reglementează salarizarea medicilor ce nu au contract individual de muncă cu unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă; pentru activitatea desfășurată în linia de gardă, medicii vor încheia cu aceste unități sanitare un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea desfășurată în acest regim. 79. Contractul individual de muncă cu timp parțial încheiat în temeiul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 poate cuprinde doar gărzile efectuate peste durata prevăzută la alin. (2) al aceluiași articol, adică cele efectuate în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază. Drepturile salariale care se acordă în temeiul acestui contract individual de muncă cu timp parțial sunt acordate exclusiv pentru activitatea prestată în astfel de gărzi, iar potrivit art. 3 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 aceste drepturi salariale se stabilesc în raport cu tariful orar aferent salariului de bază. 80. Chiar dacă faptic sunt încheiate două contracte de muncă, există un singur raport de muncă între angajat și unitatea sanitară și un singur salariu de bază. În temeiul acestui unic salariu de bază este determinat și tariful orar pe baza căruia se stabilesc drepturile salariale cuvenite pentru gărzile efectuate în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază acordate în baza contractului individual de muncă cu timp parțial încheiat în temeiul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017."

Activitatea de gardă prestată de personalul sanitar cu pregătire superioară în unitatea sanitară se salarizează, potrivit art. 3 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu tariful orar aferent salariului de bază, la care se adaugă sporurile de până la 75%, respectiv de până la 100% din tariful orar al salariului de bază, prevăzute de art. 3 alin. (2), respectiv de art. 3 alin. (3) din același act normativ, după cum garda se efectuează în zile lucrătoare ori în cele de repaus săptămânal, de sărbători legale ori în alte zile declarate potrivit legii ca fiind nelucrătoare.

Din modul de reglementare a salarizării gărzilor efectuate în unitatea sanitară rezultă că rațiunea acordării acestor sporuri este de a compensa deopotrivă munca efectiv prestată în afara programului normal de lucru, precum și, dacă este cazul, afectarea timpului de repaus săptămânal sau a sărbătorilor legale.

În ceea ce privește garda la domiciliu, potrivit art. 38 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 870/2004, " (1) Continuitatea asistenței medicale se poate asigura și prin gardă la domiciliu. (2) Garda la domiciliu se organizează pe specialități. (3) Se poate organiza gardă la domiciliu, pe specialități, dacă în secțiile sau compartimentele cu paturi, precum și în ambulatoriul integrat al spitalului sunt încadrați cel puțin 2 medici în specialitatea respectivă. (4) În garda la domiciliu, pe specialități, pot fi cooptați și medici care nu sunt angajați în unitatea respectivă, dar care sunt confirmați prin ordin al ministrului sănătății în specialitatea stabilită pentru garda la domiciliu. (5) Garda la domiciliu se organizează, în zilele lucrătoare, între ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curentă a medicilor din cursul dimineții și ora de începere a programului de dimineață din ziua următoare. (6) În zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit reglementărilor legale, nu se lucrează, garda la domiciliu începe de dimineață și durează 24 de ore. (7) Medicul care asigură garda la domiciliu în acest interval are obligația de a răspunde la solicitările primite din partea medicului coordonator de gardă și de a se prezenta la unitatea sanitară într-un interval de maximum 20 de minute. (8) Pe toată perioada efectuării gărzii la domiciliu, starea fizică și psihică a medicului nominalizat trebuie să permită acordarea corespunzătoare a serviciilor medicale, în situații de urgență, conform competențelor profesionale ale acestuia."

Obligațiile care incumbă medicului care asigură garda la domiciliu - respectiv obligația de a răspunde solicitărilor medicului coordonator de gardă, de a se prezenta la unitatea sanitară într-un interval de maximum 20 de minute și de a-și menține, pe întreaga durată a gărzii la domiciliu, o stare fizică și psihică adecvată intervenției într-o situație de urgență - configurează o veritabilă obligație de disponibilitate, care limitează într-o anumită măsură posibilitatea gestionării timpului personal, fără a lipsi salariatul de beneficiul odihnei în vederea recuperării după intervalul muncii prestate.

În ceea ce privește salarizarea, legiuitorul a avut în vedere diferența dintre orele de gardă prestate în unitatea sanitară, care implică prezența fizică în unitatea sanitară și constituie timp de lucru, pe de-o parte, și garda la domiciliu, care implică o disponibilitate continuă și o limitare a posibilităților de organizare a timpului personal, pe de altă parte.

Astfel, prin derogare de la art. 3 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, în cuprinsul art. 3 alin. (6) se prevede că medicii care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care asigură garda la domiciliu.

Remunerația prevăzută de art. 3 alin. (6) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, stabilită la nivelul a 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care se asigură garda la domiciliu, reprezintă contraprestația aferentă stării de disponibilitate care este impusă personalului sanitar cu pregătire superioară pe durata gărzii la domiciliu. Această remunerație este distinctă de plata activității efectiv prestate ca urmare a chemării în unitatea sanitară, aceasta din urmă fiind supusă regimului de salarizare prevăzut de art. 3 alin. (2) sau (3) din același act normativ, după caz.

Regimul diferențiat al salarizării, instituit de legiuitor în considerarea diferențelor dintre cele două ipoteze, impune concluzia că pentru numărul de ore în care medicii asigură garda la domiciliu, aceștia sunt salarizați exclusiv cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază, fără a se distinge după cum garda la domiciliu se asigură în zile lucrătoare sau nelucrătoare și fără ca la remunerația astfel calculată să fie adăugate sporurile de până la 75%, respectiv de până la 100% din tariful orar al salariului de bază; aceste din urmă sporuri se aplică numai pentru salarizarea activității efectiv prestate ca urmare a chemării în unitatea sanitară.

Potrivit art. 48 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 870/2004, "(1) Chemările de la domiciliu se consemnează în condica de prezență pentru activitatea de gardă, se consideră ore de gardă și se salarizează potrivit legii. (2) Se consideră ore de gardă numai orele efectiv prestate în unitatea sanitară în care s-a efectuat chemarea de la domiciliu".

Ca urmare, în măsura în care medicul care asigură garda la domiciliu este chemat la unitatea sanitară, orele de gardă efectiv prestate ca urmare a chemării sale vor fi remunerate în condițiile art. 3 alin. (1)-(3) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, în vreme ce orele de asigurare a gărzii la domiciliu, fără a exista o chemare la unitatea sanitară, vor fi remunerate în condițiile alin. (6) al aceluiași articol.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,