ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 295/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.705/1/2024, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 6.955/118/2023 și de Tribunalul Prahova - Secția I civilă în Dosarul nr. 4.364/105/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la termenul anterior s-a constatat că sesizările sunt admisibile, fiind amânată judecata cauzei în vederea verificării jurisprudenței Secției de contencios administrativ și fiscal, care a transmis un răspuns cu privire la orientarea în cadrul acestei secții.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizărilor în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularii și obiectul sesizărilor

Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 1 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 6.955/118/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă drepturile salariale cuvenite ofițerilor de poliție judiciară detașați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la Direcția Națională Anticorupție pot fi stabilite prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție corespunzător timpului servit în calitate de polițist, conform gradațiilor prevăzute la art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Ulterior, Tribunalul Prahova - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 8 octombrie 2024, în Dosarul nr. 4.364/105/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă ofițerii de poliție judiciară detașați în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de majorarea salariului de bază cu valoarea gradațiilor corespunzătoare timpului servit, prevăzută de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea Dosarului nr. 2.897/1/2024 la Dosarul nr. 2.705/1/2024. II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002) Art. 10. - " (1) În scopul efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor de corupție, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție funcționează ofițeri de poliție, constituind poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție. (...) (8) Ofițerii și agenții de poliție judiciară, pe perioada numirii în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru ofițerii de poliție și agenții de poliție, cu excepțiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență. Atribuțiile prevăzute de lege pentru ministrul administrației și internelor privind drepturile și răspunderile ce revin ofițerilor și agenților de poliție judiciară se exercită de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție. Atribuțiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară se exercită de ministrul administrației și internelor, la propunerea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 120/2018, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016) Art. 7. - " (1) În cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează, în limita posturilor prevăzute de lege, ofițeri și agenți de poliție detașați în vederea efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor date de lege în competența direcției. (2) Detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară se dispune la solicitarea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora. (...) (7) Ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru ofițerii de poliție și agenții de poliție, cu excepțiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, și beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 și 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare. (...) (9) Salarizarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) se realizează potrivit dispozițiilor legale aplicabile ofițerilor și agenților de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. (...)"

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017) Anexa nr. V - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție" și Curtea Constituțională - capitolul VIII - Reglementări specifice personalului din sistemul justiției Art. 22. - (...) " (3) Salariul de bază se stabilește potrivit prezentei anexe, cap. I lit. A nr. crt. 6 pentru agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și cap. I lit. B nr. crt. 4 pentru ofițerii de poliție judiciară. Șefii de birou din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de indemnizația de încadrare corespunzătoare funcției de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar șefii de serviciu de indemnizația de încadrare corespunzătoare funcției de prim-procuror în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie. Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta anexă. (...) (4) Indemnizațiile de încadrare sau salariile de bază, precum și alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se stabilesc de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, respectiv al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit legii." Anexa nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională" - capitolul II - Reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională Secțiunea a 2-a Soldele de funcție și salariile de funcție Art. 11. - " (1) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la 1-7 gradații, în raport cu timpul servit în calitate de personal militar, polițist și funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare. (2) Soldele de funcție/Salariile de funcție prevăzute la cap. I din prezenta anexă sunt la gradația 0. (...) (4) Intervalele de timp în funcție de care se acordă cele 7 gradații, precum și procentele corespunzătoare acestora, calculate la solda de funcție/salariul de funcție avută/avut la data îndeplinirii condițiilor de trecere în gradație și incluse în solda de funcție/salariul de funcție, sunt următoarele: a) gradația I - de la 3 la 6 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzut la cap. I din prezenta anexă cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; b) gradația a II-a - de la 6 la 9 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; c) gradația a III-a - de la 9 la 12 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; d) gradația a IV-a - de la 12 la 15 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; e) gradația a V-a - de la 15 la 18 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; f) gradația a VI-a - de la 18 la 21 de ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție; g) gradația a VII-a - peste 21 de ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție. (...)" Secțiunea a 8-a Salarizarea personalului militar, a polițiștilor și a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare detașați în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională sau în regii autonome ori în companii naționale aflate în subordinea/coordonarea acestora, precum și salarizarea cadrelor militare și personalului civil de specialitate din structurile militare ale autorității judecătorești §1. Salarizarea personalului militar, a polițiștilor și a funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare detașați în afara instituțiilor Art. 65. - " (1) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, detașați în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională din care provin sau în regii autonome ori în companii naționale aflate în subordinea/coordonarea acestora beneficiază de următoarele drepturi salariale: a) salariul de bază al funcției îndeplinite, indemnizații, premii, sporuri, precum și alte drepturi de natură salarială care se acordă personalului civil din entitățile unde își desfășoară activitatea, potrivit reglementărilor care se aplică în entitățile respective; b) solda de grad/salariul gradului profesional deținut. (2) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a) se plătesc de către entitățile unde personalul detașat își desfășoară activitatea. (3) Drepturile prevăzute la alin. (1) lit. b) se plătesc de către instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională de unde personalul a fost detașat. (4) În situația în care drepturile salariale lunare prevăzute la alin. (1) sunt mai mici decât cele ce li s-ar cuveni ca militari, polițiști sau funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare încadrați în instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, din care provin, pe funcții stabilite potrivit alin. (5), cei în cauză pot opta pentru soldele lunare, respectiv salariile lunare, corespunzătoare acestor funcții. În acest caz, diferența până la nivelul soldelor lunare, respectiv salariilor lunare cuvenite în calitate de personal militar, polițist sau funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare se acordă de către instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională de unde personalul a fost detașat." III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-a invocat chestiunea de drept A. Dosarul nr. 6.955/118/2023 al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal cu nr. 6.955/118/2023, reclamantul P.M.D. a chemat în judecată pe pârâta Direcția Națională Anticorupție, solicitând instanței să dispună obligarea pârâtei la: a) calcularea și plata despăgubirilor reprezentând diferența dintre drepturile salariale ce includ majorarea salariului de bază cu valoarea gradațiilor corespunzătoare timpului servit în calitate de polițist, conform art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, și drepturile salariale încasate, începând cu luna octombrie 2020 și până la data trecerii în rezervă; b) calcularea și plata sumelor reprezentând reactualizarea drepturilor solicitate, începând cu data scadenței lunare a fiecărei sume și până la data plății lor.

În motivare, reclamantul a susținut că a exercitat funcția de ofițer de poliție judiciară, cu grad profesional de comisar-șef în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, prin detașare de la Ministerul Afacerilor Interne.

După intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a emis succesiv ordine prin care a stabilit cuantumul salariului de bază al reclamantului, fără să includă majorarea cu valoarea gradațiilor corespunzătoare timpului servit în calitate de polițist, conform art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

În acest context, a subliniat că salariul de bază a fost stabilit prin aplicarea gradațiilor corespunzătoare vechimii în muncă prevăzute de art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017, însă nu a fost avută în vedere vechimea în funcție/în specialitate.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În apărare, a susținut că salarizarea ofițerului de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție trebuie să fie similară cu cea a unui procuror cu grad de judecătorie.

În continuare, a arătat că dreptul la acordarea celor 7 gradații prevăzute de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă vechimea în funcție aplicabilă soldei de funcție, care însă nu se regăsește în sistemul de salarizare al ofițerilor de poliție judiciară detașați în structurile Ministerului Public. B. Dosarul nr. 4.364/105/2023 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova - Secția I civilă cu nr. 4.364/105/2023, mai mulți reclamanți au solicitat obligarea pârâtei Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism la calcularea și plata despăgubirilor reprezentând diferența dintre drepturile salariale ce includ majorarea salariului de bază stabilit cu valoarea gradațiilor corespunzătoare timpului servit în calitate de polițiști, conform art. 11 din anexa nr. VI din Legea-cadru 153/2017, și drepturile salariale încasate, începând cu luna decembrie 2018 și pentru viitor, precum și actualizarea sumelor cuvenite cu rata inflației la care se adaugă dobânda legală penalizatoare.

În motivare, reclamanții au invocat motive similare celor din cererea de chemare în judecată înregistrată în Dosarul nr. 6.955/118/2023.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca prescrisă, pentru pretențiile anterioare datei de 25 octombrie 2020, și ca neîntemeiată, pentru restul pretențiilor.

În apărare, a susținut că salarizarea în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 nu constituie o discriminare în sensul Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 137/2000). IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii

Completul de judecată din cadrul Tribunalului Constanța a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

În acest sens a menționat că problema de drept identificată prezintă un grad de dificultate ridicat, de natură a justifica intervenția instanței supreme, având în vedere că își are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare.

A mai arătat că reclamantul nu a solicitat recunoașterea beneficiului salarizării pe verticală corespunzător vechimii în funcția de procuror prevăzută la capitolul I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, ci de a beneficia de majorările corespunzătoare celor 7 gradații prevăzute de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Instanța de trimitere a apreciat că dezlegarea dată prin Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu vizează chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, fiind astfel îndeplinită condiția nestatuării anterioare a instanței supreme.

De asemenea, completul de judecată din cadrul Tribunalului Prahova a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. V. Punctele de vedere ale părților asupra chestiunii de drept

Părțile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunii de drept. VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Completul de judecată din cadrul Tribunalului Constanța a apreciat că drepturile salariale cuvenite ofițerilor de poliție judiciară detașați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la Direcția Națională Anticorupție nu pot fi stabilite prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție corespunzător timpului servit în calitate de polițist, conform gradațiilor prevăzute de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

În acest sens a considerat că ofițerii de poliție judiciară pot beneficia de drepturile conferite de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prin majorarea salariului de funcție corespunzător timpului servit în calitate de polițist, conform gradațiilor prevăzute de textul de lege, numai la încetarea detașării la Direcția Națională Anticorupție, când aceștia revin pe funcțiile corespunzătoare deținute în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Completul de judecată din cadrul Tribunalului Prahova a apreciat că salarizarea ofițerilor de poliție judiciară pe perioada detașării în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face potrivit reglementărilor care se aplică familiei ocupaționale de funcții bugetare "Justiție", prin trimiterile făcute de legiuitor la drepturile salariale cuvenite unui procuror cu grad de judecătorie, beneficiind numai de variațiile salariului de bază în funcție de indemnizația stabilită pentru vechimea de 0-3 ani, fără a putea acumula vechime în funcția vizată de cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. VII. Jurisprudența instanțelor naționale

Din răspunsurile transmise de instanțele consultate au rezultat două opinii.

Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că drepturile salariale cuvenite ofițerilor de poliție judiciară detașați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la Direcția Națională Anticorupție/Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi stabilite prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție corespunzător timpului servit în calitate de polițist, conform gradațiilor de la art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

S-a argumentat că, în condițiile în care nu pot acumula vechimea în funcție aplicabilă magistraților, ofițerii de poliție judiciară detașați la Direcția Națională Anticorupție/Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism acumulează vechimea relevantă pentru funcția de polițist, calculată potrivit timpului servit în această calitate, adică cele 7 gradații prevăzute în anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. De altfel, incidența art. 65 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu exclude ca, pe perioada detașării la Direcția Națională Anticorupție/Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ofițerii de poliție judiciară să beneficieze de cele 7 gradații reglementate de art. 11 din anexa nr. VI la aceeași lege.

Într-o a doua opinie s-a apreciat că drepturile salariale cuvenite ofițerilor de poliție judiciară detașați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la Direcția Națională Anticorupție/Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu pot fi stabilite prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție corespunzător timpului servit în calitate de polițist, conform gradațiilor de la art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

S-a argumentat că, deși pe perioada detașării ofițerii de poliție judiciară acumulează o vechime relevantă pentru funcția de polițist, calculată potrivit timpului servit în această calitate corespunzător celor 7 gradații prevăzute în art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, drepturile salariale cuvenite acestora nu pot fi însă stabilite prin majorarea conform acestor gradații, față de conținutul art. 65 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. De altfel, art. 22 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 stabilește un regim derogatoriu în privința salarizării ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, nefiind permisă cumularea beneficiilor prevăzute de normele generale cu cele cuprinse în normele speciale, întrucât s-ar crea o lex tertia. Ca atare, ofițerii de poliție judiciară pot beneficia de drepturile conferite de art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin majorarea salariului de funcție corespunzător timpului servit în calitate de polițist, conform gradațiilor prevăzute de textul de lege, numai la încetarea detașării la Direcția Națională Anticorupție, când aceștia revin pe funcțiile corespunzătoare deținute în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizărilor conexate. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

Prin Decizia nr. 31 din 17 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 27 iulie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea și aplicarea principiului ierarhizării atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, potrivit art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, în cazul personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B de la cap. I din anexa nr. V la același act normativ vizează aplicarea acestor dispoziții doar în ceea ce privește vechimea în muncă, nu și vechimea în funcție. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Doi dintre judecătorii-raportori au apreciat că sesizările conexate sunt admisibile, propunând dezlegarea chestiunii de drept în sensul că, pe perioada detașării, drepturile salariale cuvenite ofițerilor de poliție judiciară detașați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la Direcția Națională Anticorupție și/sau Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu pot fi stabilite prin raportare la art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Al treilea judecător-raportor a apreciat că sesizările conexate sunt inadmisibile. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizărilor

Temeiul sesizărilor conexate este reprezentat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum și în materia asigurărilor sociale, parțial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, "prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal", iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol, "prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze".

Astfel, conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, "dacă, în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată".

Din analiza dispozițiilor legale mai sus evocate rezultă că declanșarea procedurii hotărârii prealabile, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare a art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024; b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiții de admisibilitate, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect obligarea pârâților autorități publice la calcularea și plata despăgubirilor reprezentând diferența dintre drepturile salariale ce includ majorarea salariului de bază cu valoarea gradațiilor corespunzătoare timpului servit în calitate de polițist, conform art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, și drepturile salariale încasate.

Rezultă, așadar, că instanțele de trimitere au fost învestite cu soluționarea unor litigii care se înscriu în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris prin art. 1 alin. (1) și (2) din actul normativ menționat, reclamanții făcând parte din categoria personalului plătit din fonduri publice, respectiv ofițeri de poliție judiciară detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, respectiv al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Titularii sesizărilor sunt învestiți cu soluționarea cauzei în fond, în virtutea competenței legale conturate de dispozițiile art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, raportate la cele ale art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă.

În mod neîndoielnic, lămurirea modului de interpretare a prevederilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în cazul ofițerilor de poliție judiciară detașați, reprezintă premisa fundamentală pentru soluționarea obiectului dedus judecății, verificându-se și condiția de admisibilitate ca de chestiunea de drept sesizată să depindă soluționarea pe fond a litigiului.

De asemenea, întrebarea prealabilă, aceeași în ambele sesizări conexate, nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici nu constituie obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Se impune a fi menționat că Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a privit lămurirea modului de interpretare a prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv dacă, pentru personalul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B de la cap. I din anexa nr. V la același act normativ vizează aplicarea acestor dispoziții doar în ceea ce privește vechimea în muncă, nu și vechimea în funcție.

Cu alte cuvinte, problema juridică ce s-a impus a fi soluționată prin intermediul mecanismului anterior de unificare a practicii judiciare a vizat situația ofițerilor de poliție judiciară detașați în cadrul structurilor speciale din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv dacă, prin asimilarea făcută de legiuitor din punctul de vedere al salarizării, beneficiază și de vechimea în funcție specifică magistraților, raționamentul judiciar fiind expus în rezolvarea principială a chestiunii de drept respective.

În sesizările de față, raportat la obiectul dedus judecății, prin care ofițerii de poliție judiciară detașați în cadrul structurilor speciale de parchet solicită calcularea salariului de bază prin acordarea gradațiilor aferente timpului servit în calitate de polițist, se solicită a fi interpretate atât prevederile art. 11 din anexa nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare "Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională", în considerarea celor expuse în cadrul Deciziei nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cât și ale art. 65 din secțiunea a 8-a cap. II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, incident în ceea ce privește salarizarea polițiștilor detașați în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională.

Cât privește condiția distinctă de admisibilitate, aceea ca sesizarea să privească o "chestiune de drept", se reține că admisibilitatea învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi desprinsă de condiția existenței unei chestiuni de drept reale, veritabile, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere. O interpretare contrară ar rezuma rolul instanțelor de drept comun la o simplă și mecanică activitate "de trimitere" și de "preluare" apoi, în hotărârile acestora, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile, în timp ce Înaltei Curți de Casație și Justiție i-ar atribui funcții similare instanței care judecă prin delegare.

Sintagma "chestiune de drept" nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, ci are un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-521 din Codul de procedură civilă. Cerința ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condițiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanța supremă realizează nemijlocit funcția de asigurare a unei jurisprudențe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariția practicii neunitare, în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză.

Ținând cont de cele expuse anterior, se constată că sesizarea formulată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. 6.955/118/2023 exprimă, în mod neîndoielnic, modalitatea duală de abordare a problemei juridice, potențial generatoare de practică neunitară.

Astfel, pe de o parte, interpretarea și aplicarea art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin care personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la 1-7 gradații, în raport cu timpul servit în calitate de personal militar, polițist și funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, calculate la solda de funcție/salariul de funcție avută/avut la data îndeplinirii condițiilor de trecere în gradație, se realizează în virtutea considerentelor expuse în paragrafele 93 și 96 din Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

În această orientare, exprimată în cadrul unor hotărâri judecătorești definitive, s-a apreciat că menționarea în cuprinsul unei decizii de interpretare obligatorie a prevederilor indicate anterior este suficientă pentru a concluziona asupra dreptului reclamanților la obținerea gradațiilor în raport cu timpul servit în calitate de polițist, pe perioada detașării și la recalcularea salariului de bază.

Pe de altă parte, într-o orientare diametral opusă, exprimată și de Tribunalul Constanța în cuprinsul sesizării, s-a apreciat că decizia de interpretare obligatorie vizează o altă ipoteză decât cea din prezenta cauză, iar trimiterile la prevederile art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 realizate în cuprinsul considerentelor pot fi avute în vedere în cazul ofițerilor de poliție judiciară detașați numai la revenirea în unitățile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Salarizarea acestei categorii de personal a fost reglementată la art. 65 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, care nu include și gradațiile în modul de determinare a salariului de bază.

În atare situație, divergența jurisprudențială se conturează pe fondul unei interpretări diferite date de instanțele de judecată prevederilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 la care s-a făcut trimitere în paragrafele 93 și 96 din Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dar și față de art. 65 din secțiunea a 8-a cap. II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, incident în ceea ce privește salarizarea polițiștilor detașați în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională.

Aceasta în contextul în care, deși instanța supremă a reținut că personalul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază, pe orizontală, de gradația rezultată din cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, iar pe verticală, de gradația rezultată din art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la aceeași lege, confirmând că perioada în care au fost detașați este acumulată ca vechime pentru funcția de poliție deținută, pe de o parte, a recunoscut acest drept în condițiile și cu respectarea legii, iar, pe de altă parte, nu și-a propus a lămuri regimul juridic al gradațiilor și condițiile în care pot fi acordate pe perioada detașării acestei categorii, nefiind o chestiune subsumată limitelor sesizării și nici obiectului dedus judecății.

Modalitatea de interpretare și aplicare a considerentelor expuse în cadrul deciziei de interpretare obligatorie, determinând, astfel, pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive, dar și formularea unor opinii teoretice diametral opuse în cadrul colectivelor de judecători consultate, atrage necesitatea soluționării pe fond a sesizărilor, din nevoia de asigurare a uniformității jurisprudențiale.

O atare problemă prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame rezolvarea ei de principiu, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. Aceasta în contextul în care textul de lege ce se solicită a fi interpretat este aplicabil și altor categorii profesionale, astfel că funcția mecanismului procesual al întrebării prealabile se poate realiza în acest stadiu, prin preîntâmpinarea extinderii jurisprudenței neunitare.

În considerarea acestor argumente, față de împrejurarea că sesizarea formulată de Tribunalul Prahova, chiar dacă nu excelează asupra caracterului formal, antamează aceeași chestiune de drept, ce se impune a fi lămurită într-o manieră unitară, se constată că sunt îndeplinite cerințele de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. În acest context, urmează să se dezlege modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la categoria profesională a ofițerilor de poliție judiciară detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, atât în lumina celor expuse în Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cât și a art. 65 din secțiunea a 8-a cap. II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, incident în ceea ce privește salarizarea polițiștilor detașați în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională. XI.2. Asupra fondului sesizărilor

Așa cum s-a antamat cu prilejul cercetării admisibilității sesizărilor, acestea vizează modul de interpretare și aplicare atât a prevederilor art. 11 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru situația particulară a ofițerilor de poliție judiciară, detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, salarizați conform art. 65 din secțiunea a 8-a cap. II din anexa nr. VI din aceeași lege, aplicabil polițiștilor detașați în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, cât și a art. 22 alin. (3) din secțiunea a 6-a cap. VIII și nr. crt. 4 lit. B cap. I din anexa nr. V din același act normativ, în lumina celor expuse în Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Cu titlu preliminar, se impune a fi menționat că Decizia nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a avut la origine un litigiu în care reclamanții, ofițeri de poliție judiciară detașați în cadrul structurii speciale de parchet, au solicitat anularea ordinului emis de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și obligarea la emiterea unui nou ordin prin care să fie calculate salariile, cu luarea în calcul a vechimii în funcție prin asimilare cu vechimea unui magistrat, prevăzută la cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017.

Prin decizia pronunțată, în interpretarea și aplicarea principiului ierarhizării atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, "în cazul personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B de la cap. I din anexa nr. V la același act normativ vizează aplicarea acestor dispoziții doar în ceea ce privește vechimea în muncă, nu și vechimea în funcție".

În cuprinsul raționamentului judiciar expus în decizia menționată anterior, s-a reținut că: "91. Salarizarea agenților și ofițerilor de poliție judiciară din cadrul celor două structuri speciale de parchet este reglementată prin trimiterile făcute de legiuitor la drepturile salariale cuvenite unui procuror cu grad de judecătorie. 92. Această categorie a polițiștilor, al cărei salariu a fost determinat prin trimitere la salariul de bază corespunzător celui reglementat pentru funcția de procuror cu grad de judecătorie, nu beneficiază decât de variațiile salariului de bază în funcție de indemnizația stabilită pentru vechimea de 0-3 ani, întrucât nu există nicio normă care să dea relevanță vechimii în funcția de ofițer ori agent de poliție, acumulată în cele două structuri de parchet. 93. Prin exercitarea activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție ori Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, agenții și ofițerii de poliție detașați la acestea nu pot acumula vechime în funcția vizată de cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, rămânând din perspectiva textului legal cu o vechime de «0» ani, ci acumulează o vechime relevantă pentru funcția de poliție deținută, calculată potrivit timpului servit în această calitate, adică cele 7 gradații prevăzute în anexa nr. VI la aceeași lege."

Determinantă în preambulul raționamentului judiciar este următoarea observație: deși instanța supremă a concluzionat că personalul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază, pe orizontală, de gradația rezultată din cap. I lit. B nr. crt. 4 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, iar pe verticală, de gradația rezultată din art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la aceeași lege, confirmând că perioada de detașare este avută în vedere la stabilirea gradațiilor pentru timpul servit ca polițist, pe de o parte, a recunoscut acest drept în condițiile și cu respectarea legii, iar, pe de altă parte, nu și-a propus a lămuri regimul juridic al gradațiilor și condițiile în care pot fi acordate pe perioada detașării, nefiind o chestiune subsumată limitelor sesizării și nici obiectului dedus judecății.

Considerentele exprimate în cuprinsul deciziei de interpretare obligatorie, prezentate într-o succesiune logică, realizează raționamentul juridic pe care se întemeiază soluția pronunțată cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, astfel că trebuie privite într-un ansamblu unitar de argumente, prin raportare la circumstanțele concrete, particulare ale litigiului, ce au condus la necesitatea declanșării mecanismului reglementat de dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.

Pornind de la această observație, beneficiul gradațiilor rezultat din art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru personalul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se impune a fi analizat din perspectiva concretă, particulară a litigiilor cu care au fost învestite instanțele de trimitere, în corelare cu statutul categoriei de personal din care fac parte reclamanții, dar și cu principiile generale și speciale ce guvernează în materia salarizării personalului plătit din fondurile publice, aplicabile situațiilor prezente.

Cât privește reglementarea statutului ofițerilor de poliție judiciară, trebuie avut în vedere cadrul normativ general reprezentat de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ce fac trimitere la prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 360/2002).

Astfel, raportul de serviciu al polițistului se poate modifica prin detașare [art. 27 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002], operațiune ce constă în schimbarea temporară a locului de muncă și exercitarea atribuțiilor în cadrul altor unități/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte instituții sau autorități publice, la solicitarea acestora. Detașarea se dispune în interesul unității în cadrul căreia polițistul urmează să își desfășoare activitatea (art. 27 8 din Legea nr. 360/2002).

În vederea modificării raportului de serviciu, polițistul se numește într-un stat de organizare, denumit în continuare stat anexă (art. 27 4 din Legea nr. 360/2002). Detașarea polițistului la instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, la alte autorități și instituții publice se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop (art. 27 10 din Legea nr. 360/2002). Încetarea detașării, realizată potrivit art. 27 10 alin. (1), determină revenirea polițistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcție potrivit art. 27 31 (art. 27 11 din Legea nr. 360/2002).

Pentru situația particulară a ofițerilor de poliție detașați în cadrul Direcției Naționale Anticorupție trebuie avut în vedere cadrul normativ special reprezentat de prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind înființarea structurii speciale de parchet, prin care: " În scopul efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor de corupție, în cadrul Direcției Naționale Anticorupție funcționează ofițeri de poliție, constituind poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție. (2) Ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) își desfășoară activitatea numai în cadrul Direcției Naționale Anticorupție,