ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 128/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 1.932/108/2024, de Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 4.708/99/2022* și de Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă în Dosarul nr. 4.008/118/2023**.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere asupra chestiunii de drept de către părți, fiind însă înregistrat un memoriu amicus curiae.

De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești și opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Prin Încheierea din 29 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.932/108/2024, Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale ("Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024"), sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă dispozițiile art. 3 raportat la pct. 8 lit. A din anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, modificată prin Legea nr. 477/2006 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 56/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, ale art. 2 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, ale art. 4 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 3 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se interpretează în sensul că, în vederea stabilirii drepturilor salariale, funcției de specialist I (consilier juridic) i se aplică coeficientul de ierarhizare de minimum 4,70 (corespunzător funcției de specialist I prevăzute cu gradul de colonel), și nu coeficientul de ierarhizare de minimum 4,40 (corespunzător funcției de specialist I prevăzute cu gradul de locotenent-colonel).

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 11 noiembrie 2024 cu nr. 2.550/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 7 aprilie 2025.

Prin Încheierea din 7 noiembrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.708/99/2022*, Curtea de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, construcția salarială pentru funcția militară de execuție ofițer specialist I, reglementată în prezent cu grad de colonel prin Legea-cadru nr. 153/2017 și Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 (și anterior prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Hotărârea Guvernului nr. 0154/2010, Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și Hotărârea Guvernului nr. 0292/2011), dar care până în anul 2010 era prevăzută cu grad de locotenent-colonel (Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și Hotărârea Guvernului nr. 0663/1999, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 01820/2006), prin raportare la funcția similară la 31.12.2009, trebuie realizată prin raportare la o funcție de conducere corespunzătoare gradului de colonel astfel cum era reglementată în anul 2009 (exclusiv funcții de conducere) sau la funcția de execuție cu denumire identică prevăzută cu grad de locotenent-colonel, astfel cum era reglementată în anul 2009 prin Legea nr. 138/1999 și Hotărârea Guvernului nr. 0663/1999, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 01820/2006.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 18 noiembrie 2024 cu nr. 2.654/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.550/1/2024, în baza art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Prin Încheierea din 17 octombrie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.008/118/2023**, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: Modalitatea de interpretare a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, Ordinului ministrului administrației și internelor nr. S/214/2011, Ordinului ministrului administrației și internelor nr. I/0526/2011, în sensul dacă salarizarea funcției de ofițer specialist I, prevăzută cu gradul de colonel, se face în raport cu coeficientul de ierarhizare 4,70 aferent sau în raport cu coeficientul de 4,40, echivalentul gradului efectiv deținut, de locotenent-colonel? În cazul personalului militar, în interpretarea art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin "nivel de salarizare pentru funcții similare" se înțelege salarizarea prin raportare la funcțiile care au în componență aceleași elemente ale soldei lunare, de la nivelul 31.12.2009? Soluțiile legislative din art. 1 alin. (5 1 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și art. 3 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, referitoare la stabilirea la nivel maxim aflat în plată a salariului de bază, se aplică și personalului militar?

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 2 decembrie 2024 cu nr. 2.792/1/2024, dosarul fiind conexat la Dosarul nr. 2.550/1/2024, în baza art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare, modificată prin Legea nr. 477/2006 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 56/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții ("Legea nr. 138/1999")

Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare de la 31 decembrie 2010 până la 7 decembrie 2017, abrogată prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice ("Legea-cadru nr. 153/2017") " Art. 2. - În anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice ("Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014") " Art. 1. - (...) (5 1 ) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...) Art. 5. - (1) În anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată." NOTĂ: Capitolul I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 a fost abrogat prin Legea-cadru nr. 153/2017.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare ("Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015") " Art. 3 1 . - (1) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții. (...) Art. 4. - (1) În anul 2016, pentru personalul nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată. (2) Prin nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare se înțelege același cuantum al salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum și sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplinește aceleași condiții de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării." NOTĂ: Capitolul I al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a fost abrogat prin Legea-cadru nr. 153/2017.

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare " Art. 39. - Aplicarea tranzitorie (1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcții similare din cadrul instituției/autorității publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată." III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept Dosarul nr. 1.932/108/2024

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale cu nr. 1.932/108/2024, reclamanta DM, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Vasile Goldiș" al Județului Arad ("ISU «Vasile Goldiș» Arad"), a solicitat obligarea pârâtului la calcularea și acordarea drepturilor salariale care i se cuvin prin calcularea soldei lunare de funcție aferente funcției de ofițer specialist I, prevăzută cu gradul de colonel, raportat la un coeficient de ierarhizare de minimum 4,70, după cum urmează: (i) obligarea pârâtului la calcularea și plata drepturilor salariale constând în diferența dintre drepturile salariale cuvenite prin calcularea soldei lunare de funcție aferente funcției de ofițer specialist I, prevăzută cu gradul de colonel, prin raportare la un coeficient de ierarhizare de minimum 4,70, și drepturile salariale efectiv încasate, începând cu 5.06.2018 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală calculată până la data plății efective; (ii) obligarea pârâtului la calculul și plata dobânzii legale penalizatoare aferente drepturilor bănești mai sus menționate, calculată de la data scadenței acestora și până la plata efectivă.

Reclamanta a învederat că ocupă în cadrul instituției pârâte, începând cu data de 5.06.2018, funcția de ofițer specialist I (consilier juridic), prevăzută cu gradul de colonel. La stabilirea soldei de funcție a fost aplicat coeficientul de ierarhizare de 4,40 (corespunzător funcției prevăzute cu gradul de locotenent-colonel), și nu coeficientul de ierarhizare de minimum 4,70 (corespunzător funcției de ofițer specialist I prevăzute cu gradul de colonel).

Reclamanta a arătat că nu denumirea funcției diferențiază soldele funcțiilor de bază, ci gradele lor militare, clasele de salarizare și coeficienții de ierarhizare pentru soldele de funcție.

Prin întâmpinarea formulată, pârâtul ISU "Vasile Goldiș" Arad a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, precizând că, la nivelul lunii decembrie 2009, în cazul cadrelor militare în activitate, erau aplicabile prevederile Legii nr. 138/1999, precum și ale Hotărârii Guvernului nr. 0663/1999 pentru stabilirea coeficienților de ierarhizare ai soldelor de funcție pe grade militare pentru personalul militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, cu modificările și completările ulterioare.

Din coroborarea dispozițiilor de la pct. 1 din nota la anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999 cu cele ale art. 55, 75 și 76 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare ("Legea nr. 85/1995"), rezultă că legiuitorul a reglementat condițiile specifice de salarizare și promovare a cadrelor militare, fără a se aplica principiile generale de reglementare a salariului de bază în cazul personalului civil, adică aplicarea salariului de bază la nivelul maxim aflat în plată.

Tribunalul judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 4.708/99/2022*

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal cu nr. 4.708/99/2022, competența de soluționare a acesteia fiind ulterior declinată în favoarea Secției I civile a aceleiași instanțe, reclamantul DRB a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Județean Iași ("IJJ Iași"), obligarea pârâtului la acordarea diferențelor dintre solda primită și cea aferentă funcției de ofițer specialist I (consilier juridic), prevăzută pentru gradul de colonel, prin raportare la un coeficient de ierarhizare de minimum 4,70, începând cu 1.02.2022, sume indexate cu indicele de inflație, și acordarea dobânzii legale, astfel încât salarizarea sa, începând cu data pronunțării definitive a hotărârii, să se realizeze cu aplicarea coeficientului de ierarhizare de 4,70.

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, arătând, în esență, că reclamantul solicită acordarea unui coeficient de ierarhizare care nu era prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, în vigoare la data numirii în funcție a acestuia. Coeficientul de ierarhizare de 4,70 solicitat de reclamant era prevăzut în anul 2009 pentru funcțiile corespunzătoare gradului de colonel (nr. crt. 8 lit. A din anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999), categorie din care nu a făcut parte funcția pe care a fost încadrat reclamantul, aceasta făcând parte din categoria funcțiilor prevăzute la nr. crt. 9 lit. A din anexa nr. 1 lit. A la același act normativ.

Prin Sentința civilă nr. 1.361 din 19 iunie 2023, Tribunalul Iași - Secția I civilă a admis acțiunea formulată de reclamantul DRB în contradictoriu cu pârâtul IJJ Iași și a dispus obligarea pârâtului să acorde reclamantului drepturile salariale prin calcularea soldei de funcție prin utilizarea unui coeficient de ierarhizare de 4,70, începând cu 1.02.2022; a obligat pârâtul să calculeze și să plătească reclamantului diferența dintre drepturile salariale stabilite cu un coeficient de ierarhizare de 4,70 și cele efectiv primite, începând cu 01.02.2022, actualizată cu indicele de inflație și dobânda legală penalizatoare calculate de la data scadenței fiecărui drept salarial până la data plății efective.

Împotriva sentinței primei instanțe a formulat apel pârâtul IJJ Iași, înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, susținând, în esență, că instanța a stabilit noi drepturi, neavute în vedere de către legiuitor, respectiv o nouă componentă a soldei de funcție, care contravine tuturor reglementărilor în vigoare, coeficientul pretins de reclamant fiind abrogat prin Legea-cadru nr. 330/2009, iar cel prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017, emisă în baza Legii-cadru nr. 153/2017, nefiind aplicat niciodată.

Curtea de apel judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Dosarul nr. 4.008/118/2023**

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - Secția I civilă - Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale cu nr. 4.008/118/2023, reclamantul AM a chemat în judecată pârâtul Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța ("ISU «Dobrogea» Constanța"), solicitând următoarele: (i) obligarea pârâtului la acordarea drepturilor salariale ce i se cuvin prin calcularea soldei lunare de funcție, aferentă funcției de ofițer specialist I - Centrul Operațional - Monitorizare situații de urgență și dispecerat, prevăzută cu gradul de colonel pe care este încadrat, raportat la un coeficient de ierarhizare de minimum 4,70; (ii) obligarea pârâtului la calcularea și acordarea, pe perioada de trei ani retroactiv, potrivit legii, dar și a drepturilor ce i se cuvin de la data cererii până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, a diferențelor de drepturi salariale cuvenite, luând în calcul diferența dintre coeficientul de ierarhizare de 4,40 ce i s-a aplicat reclamantului și coeficientul de ierarhizare de minimum 4,70 la care acesta avea dreptul, sume indexate cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale până la data plății efective.

Pârâtul ISU "Dobrogea" Constanța a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, prezentând argumente similare celor prezentate de pârâtul din Dosarul nr. 1.932/108/2024 înregistrat pe rolul Tribunalului Arad.

În urma conflictului de competență ivit, prin Sentința nr. 8 din 16 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 4.008/118/2023*, Curtea de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Constanța - Secția I civilă (complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale).

Prin Sentința civilă nr. 1.226 din 10 aprilie 2024, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a admis acțiunea formulată de reclamantul AM, în contradictoriu cu pârâtul ISU "Dobrogea" Constanța, obligând pârâtul să calculeze și să acorde reclamantului, începând cu 7.06.2020 și până la data rămânerii definitive a hotărârii sus-menționate, diferențele salariale cuvenite, cu luarea în calcul a diferenței dintre coeficientul de ierarhizare de 4,40 și coeficientul de ierarhizare de 4,70 cuvenit, sume ce se vor indexa cu indicele de inflație și dobânda legală, calculate începând cu data scadenței fiecărui drept salarial și până la data plății efective; să acorde în continuare reclamantului drepturile salariale cuvenite prin calcularea soldei lunare de funcție raportat la un coeficient de ierarhizare de 4,70.

Împotriva Sentinței civile nr. 1.226 din 10 aprilie 2024, pronunțată de Tribunalul Constanța -- Secția I civilă, a declarat apel pârâtul ISU "Dobrogea" Constanța, aflat pe rolul Curții de Apel Constanța - Secția I civilă, prin care a solicitat anularea hotărârii atacate și respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, invocând apărări similare celor invocate de apelanții din dosarele nr. 1.932/108/2024 și nr. 4.008/118/2023*.

Curtea de apel judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. IV. Motivele reținute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii Dosarul nr. 1.932/108/2024

Prin Încheierea de ședință din 29 octombrie 2024, instanța de trimitere a reținut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv: obiectul acțiunii vizează stabilirea și plata drepturilor salariale ale unui angajat care face parte din categoria personalului plătit din fonduri publice; de dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării depinde în tot soluționarea cauzei pe fond, pentru că recalcularea drepturilor salariale pretinse de reclamantă se impune numai în măsura în care se concluzionează că, pentru funcția pe care aceasta o ocupă - specialist I (consilier juridic), se aplică coeficientul de ierarhizare corespunzător gradului de colonel și nu coeficientul de ierarhizare prevăzut pentru gradul de locotenent-colonel; Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept, iar din verificările efectuate a rezultat că aceasta nu a făcut și nu face obiectul unui recurs în interesul legii și nici al unei sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în curs de soluționare.

În ceea ce privește condiția caracterului complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare, tribunalul a apreciat că nu se impune analizarea îndeplinirii acesteia, întrucât, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, completul investit cu soluționarea unei chestiuni ce ține de salarizarea personalului plătit din fonduri publice este obligat, în măsura în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a lămurit deja problema de drept incidentă, să sesizeze această instanță. Dosarul nr. 4.708/99/2022*

Prin Încheierea de ședință din 7 noiembrie 2024, instanța de trimitere a reținut că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv: reclamantul-intimat face parte din personalul plătit din fonduri publice, iar cauza vizează modalitatea de calculare a soldei de funcție; soluționarea apelului, având în vedere considerentele hotărârii pronunțate de instanța de fond și motivele căii de atac exercitate în cauză, depinde de modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la Legea nr. 138/1999 și Hotărârea Guvernului nr. 0663/1999, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 01820/2006; în urma consultării jurisprudenței instanței supreme s-a constatat că asupra acestei probleme de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunțată în recurs în interesul legii, prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 62 din 17 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1173 din 7 decembrie 2022, fiind respinsă ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova într-un litigiu similar ("Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 62/2022"). De asemenea, problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție consultate la data pronunțării încheierii de sesizare.

Referitor la dificultatea identificării funcției similare, instanța de trimitere a arătat că aceasta intervine ca urmare a modificărilor survenite ulterior anului 2009 cu privire la un element utilizat la stabilirea nivelului de salarizare, respectiv modificarea gradului aferent funcției ocupate de reclamant. Dosarul nr. 4.008/118/2023**

Prin Încheierea de ședință din 17 octombrie 2024, instanța de trimitere a apreciat că sesizarea este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, respectiv: - completul de judecată este învestit cu soluționarea unei cauze în calea de atac a apelului privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice - calcularea drepturilor salariale ale reclamantului prin aplicarea, pentru determinarea soldei lunare de funcție, a coeficientului de ierarhizare de minimum 4,70 și plata diferențelor de sume astfel rezultate, între cele încasate și cele cuvenite, pretenții corespunzătoare unei funcții de ofițer specialist I, gradul de colonel, în cadrul Centrului Operațional - Monitorizare situații de urgență și dispecerat; - de lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei, condiție îndeplinită având în vedere că apelul este o cale de atac devolutivă (art. 476 din Codul de procedură civilă), iar dezlegarea chestiunii de drept vizează însăși temeinicia pretențiilor reclamantului; curtea de apel apreciază că, față de apărările apelantului-pârât, se impune a se lămuri dacă prin sintagma "nivel de salarizare pentru funcții similare", prevăzută de art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, se înțelege salarizarea prin raportare la funcțiile care au în componență aceleași elemente ale soldei lunare, de la nivelul 31.12.2009; având în vedere susținerile apelantului-pârât, se impune a se stabili dacă dispozițiile art. 1 alin. (5 1 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și art. 3 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, referitoare la stabilirea la nivel maxim aflat în plată a salariului de bază, se aplică și personalului militar; - din verificarea centralizatoarelor privind hotărârile prealabile și recursurile în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în materia contenciosului administrativ și a litigiilor de muncă, rezultă că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept, iar aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Totodată, instanța de trimitere a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură parțial derogatorie de la cea reglementată de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că instanța de trimitere nu trebuie să mai evalueze caracterul de noutate al chestiunii de drept invocate, din preambulul ordonanței rezultând fără echivoc că scopul urmărit a fost cel al eliminării diferențelor de practică judiciară la nivelul instanțelor judecătorești care soluționează procese privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigii referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale ale acestui personal, astfel că orice chestiune de drept care se circumscrie sferei de reglementare a art. 2 din ordonanța de urgență menționată anterior, în condițiile acolo descrise, generează obligația din partea completului de judecată de sesizare a instanței supreme. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept Dosarul nr. 1.932/108/2024

Reclamanta nu a formulat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.

Pârâtul a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, considerând că, în speță, este îndeplinită singura condiție de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea și/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, respectiv aceea ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea procesului, iar această chestiune de drept să nu facă sau să nu fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii. Dosarul nr. 4.708/99/2022*

Instanța de trimitere a reținut că poziția părților transpare din cuprinsul actelor de procedură depuse pe parcursul judecății, respectiv față de modificarea gradului militar prevăzut pentru această funcție, intervenită ulterior anului 2009, reclamantul consideră că solda sa de funcție trebuie stabilită având în vedere prevederile anexei nr. 1 lit. A nr. crt. 8 la Legea nr. 138/1999 - Funcții corespunzătoare gradului de colonel, coeficient 4,70-5,50, în timp ce pârâta apreciază că funcția similară este funcția de execuție cu denumire identică, prevăzută cu grad de locotenent-colonel, astfel cum era reglementată în anul 2009 prin Hotărârea Guvernului nr. 0663/1999, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 01820/2006, și salarizată conform anexei nr. 1 lit. A nr. crt. 9 la Legea nr. 138/1999 - Funcții corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, coeficient 4,20-4,60. Dosarul nr. 4.008/118/2023**

Părțile nu au formulat puncte de vedere asupra chestiunilor de drept ce formează obiectul sesizării. VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept Dosarul nr. 1.932/108/2024

Instanța de trimitere a apreciat că, în speță, pentru determinarea coeficientului de ierarhizare corespunzător funcției similare celei de ofițer specialist I (consilier juridic), ocupată de reclamantă, prezintă relevanță prevederile Hotărârii Guvernului nr. 0663/1999 pentru stabilirea coeficienților de ierarhizare ai soldelor de funcție pe grade militare pentru personalul militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 01820/2006. Dosarul nr. 4.708/99/2022*

Instanța de trimitere a făcut o prezentare exhaustivă a două opinii cu privire la dezlegarea problemei de drept, ca urmare a analizei prevederilor legale succesive în materie, însă nu și-a însușit niciuna dintre aceste orientări, astfel că nu a exprimat propriul punct de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept. Dosarul nr. 4.008/118/2023**

Instanța de trimitere a reținut că, asupra chestiunii de drept deduse judecății, nu există prevederi legale care să excludă o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice de la aplicarea principiilor de salarizare unitară pentru funcții identice/similare.

Prin urmare și cu valoare de principiu, curtea de apel apreciază că o anumită categorie de personal nu poate fi exceptată de la aplicarea prevederilor art. 1 alin. (5 1 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.

De asemenea, instanța de trimitere a constatat că, deși actele normative în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice s-au succedat, prevederile Legii nr. 138/1999 au fost abrogate (prin Legea-cadru nr. 330/2009), cu excepția (printre altele) punctului 1 al notei de la anexa nr. 1, astfel că nici ipoteza salarizării pe baza unui coeficient de ierarhizare corespunzător unui grad mai mare (care corespunde funcției ocupate) decât cel efectiv deținut nu poate fi respinsă de plano, iar norma era în vigoare inclusiv la 31.12.2009. VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

Din răspunsurile transmise de instanțele judecătorești rezultă o orientare jurisprudențială unanimă, prin care s-a apreciat că, în interpretarea art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, construcția salarială pentru funcția militară de ofițer specialist I, reglementată în prezent cu grad de colonel prin Legea-cadru nr. 153/2017 și Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 (și anterior prin Legea-cadru nr. 330/2009 și Hotărârea Guvernului nr. 0154/2010, Legea-cadru nr. 284/2010 și Hotărârea Guvernului nr. 0292/2011), dar care până în anul 2010 era prevăzută cu grad de locotenent-colonel (Legea nr. 138/1999 și Hotărârea Guvernului nr. 0663/1999, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 01820/2006), prin raportare la funcția similară la 31.12.2009, trebuie realizată prin raportare la o funcție corespunzătoare gradului de colonel, astfel că reclamanții - cadre militare cu funcția corespunzătoare gradului de colonel, căreia îi corespunde coeficientul de ierarhizare cuprins între minimum 4,70 și maximum 5,50, conform art. 4 alin. (1) coroborat cu pct. 8 lit. A din anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999, sunt îndreptățiți la salarizarea indicată prin cererea de chemare în judecată.

În susținerea acestei orientări jurisprudențiale s-a arătat că drepturile salariale cuvenite personalului încadrat în funcția militară purtând denumirea intern-administrativă de "ofițer specialist I" sunt determinabile încă din anul 2010 prin utilizarea în cadrul algoritmului de calcul și a criteriilor folosite de legislația în vigoare la nivelul lunii decembrie 2009, adică inclusiv criteriul "coeficientului de ierarhizare" a soldei de funcție (4,70 aferent gradului militar de colonel). Câtă vreme nu a intervenit nicio modificare legislativă care să aibă ca efect încetarea utilizării acestor criterii, acestea rămân aplicabile pentru determinarea drepturilor salariale și pentru perioada ulterioară datei de 1.01.2010.

Prin nivel de salarizare în plată pentru funcții similare se înțelege același cuantum al soldei de funcție/salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse, după data de 31.12.2009, sporurile nominalizate în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, precum și sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplinește aceleași condiții de studii, de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Cu toate că prin Legea-cadru nr. 330/2009 a fost abrogată o mare parte a anexei nr. 1 la Legea nr. 138/1999, abrogarea nu a privit și pct. 1 din nota la anexa nr. 1, astfel încât, față de numirea reclamantului în funcția cu grad superior, respectiv de colonel, acesta trebuie să beneficieze de aceleași drepturi salariale care se acordă militarilor care au acest grad, avându-se în vedere coeficientul de ierarhizare de care aceștia din urmă beneficiau anterior Legii-cadru nr. 330/2009 și care s-a păstrat, din punctul de vedere al cuantumului, în legile de salarizare anuale adoptate ulterior.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, Curtea Constituțională a României, printre altele, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 1 alin. (1 2 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prezentând relevanță considerentele de la paragrafele 31 și 34 din decizia menționată. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate decizii care vizează unele aspecte deduse analizei în dosarul de față: - Prin Decizia nr. 32 din 19 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 9 februarie 2016 ("Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 32/2015"), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.651/104/2013* și a stabilit că: " În raport cu prevederile art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010, ce stabilesc aplicarea etapizată a dispozițiilor sale, și cu cele ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, care opresc aplicarea efectivă a valorii de referință și a coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din anexele Legii-cadru nr. 284/2010, ținând seama și de prevederile art. 6 alin. (1) și (3) din Legea nr. 285/2010, se va face distincție între reîncadrare, potrivit legii-cadru de salarizare, și plata efectivă a drepturilor salariale. Plata efectivă a drepturilor salariale urmează a se efectua potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 285/2010 prin raportare la nivelul de salarizare în plată pentru funcția similară, respectiv prin raportare la drepturile salariale acordate unei persoane cu același grad profesional și aceeași tranșă de vechime în muncă și în funcție și care a trecut în aceste tranșe de vechime ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 285/2010." - Prin Decizia nr. 8 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 2 aprilie 2021 ("Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 8/2021"), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal și a stabilit că: " În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în categoria «personalului numit/încadrat», la care se referă prevederile art. 39 alin. (4) raportat la art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, este inclus și personalul reîncadrat în baza prevederilor art. 36 din Legea-cadru nr. 153/2017", prezentând relevanță considerentele de la paragrafele 105-123. - Prin Decizia nr. 62 din 17 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1173 din 7 decembrie 2022 ("Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 62/2022"), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: " Dacă, în interpretarea dispozițiilor art. 4 și pct. 1, 7, 11-16 din nota la anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cu modificările și completările ulterioare, privind coeficienții de ierarhizare pentru funcții corespunzătoare gradului de colonel, «funcția similară» (corespunzătoare) gradului de colonel include atât funcțiile de conducere, cât și pe cele de execuție.", fiind relevante considerentele de la paragrafele 79, 93-98 din această decizie. - Prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016 ("Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 23/2016"), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și a stabilit că: " În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (5 1 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, sintagma «salarizat la același nivel» are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, precum și din cadrul celorlalte autorități și instituții publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea și aplicarea aceleiași no