ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1027/2024

Ședința publică din data de 11 aprilie 2024

Deliberând asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 61 din 30 ianuarie 2023, pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă, de contencios administrativ în dosarul nr. x/2017, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul A., s-a admis apelul declarat de reclamantul B. împotriva încheierii de admitere în principiu din 1 martie 2021 și a sentinței civile nr. 827 din 28 iunie 2021, ambele pronunțate de către Judecătoria Târgu Neamț, s-a schimbat, în parte, încheierea de admitere în principiu apelată, în sensul că s-a exclus din masa succesorală a defunctului C. suprafața de 1.186 mp teren intravilan, situată în Târgu Neamț-Humulești, în valoare de 24.550 RON, s-a inclus în masa succesorală și suprafața de 1.231 mp teren arabil intravilan, situată în Târgu Neamț-Humulești, sola 3 parcela xA/1, în valoare de 25.482 RON, s-a stabilit că valoarea masei succesorale este de 40.945 RON, s-au menținut celelalte dispoziții ale încheierii apelate, s-a schimbat, în parte, sentința apelată, în sensul că s-a exclus din lotul nr. x, atribuit în indiviziune reclamantului B. și pârâtelor D., E. și F., suprafața de 1.186 mp teren intravilan, situată în Târgu Neamț-Humulești, s-a inclus în lotul nr. x, atribuit pârâtului A., suprafața de 1.231 mp teren arabil intravilan, situată în Târgu Neamț-Humulești, sola 3 parcela xA/1, s-a constatat că moștenitorilor defunctului G. li se cuvin bunuri în valoare de 10.236,25 RON și că aceștia primesc bunuri în valoare de 3.312 RON, urmând să primească sultă în cuantum de 6.924 RON, s-a constatat că pârâtului A. i se cuvin bunuri în valoare de 10.236,25 RON și că acesta primește bunuri în valoare de 34.321 RON, s-a dispus obligarea pârâtului A. să plătească următoarele sume, cu titlu de sultă: 6.924 RON moștenitorilor defunctului G., respectiv, în solidar, reclamantului B. și pârâtelor D., E. și F., 6.924 RON moștenitorilor defunctei H., respectiv, în solidar, pârâților I. și J., 10.236,25 RON pârâtei K., s-a constatat că moștenitorii defunctei H. au dreptul la bunuri în valoare de 10.236,25 RON și că aceștia urmează să primească o sultă de 6.924 RON, s-a constatat că pârâta K. are dreptul la bunuri în valoare de 10.236,25 RON și că aceasta urmează să primească o sultă de această valoare, s-a înlăturat din sentință dispoziția de obligare a reclamantului B. și a pârâtelor D., E. și F. la plata de sulte către celelalte părți, s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate care nu sunt contrare deciziei din apel, au fost obligate, în solidar, intimatele-pârâte I. și J. să plătească apelantului-reclamant B. suma de 394 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, și intimații-pârâți A. și K. să plătească fiecare apelantului-reclamant B. câte 394 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii, la 28 februarie 2024, pârâtul A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 din C. proc. civ., aceasta fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ sub nr. x/2023. Prin decizia nr. 1256 din 9 noiembrie 2023, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiate pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și formarea unui dosar asociat, având nr. 2341/103/2023.

Prin decizia civilă nr. 1265 din 9 noiembrie 2023, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire, întemeiate pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea cererii întemeiate pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuentul a învederat că decizia civilă nr. 61 din 30 ianuarie 2023, pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ în dosarul nr. x/2017, încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 244 din 10 martie 2004, pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2004, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 34 din 16 ianuarie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2005. Astfel, revizuentul a arătat că, prin decizia civilă nr. 61 din 30 ianuarie 2023, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a exclus din masa succesorală a defunctului C. terenul intravilan în suprafață de 1.186 mp, situat în Târgu Neamț, zona Humulești. Or, situația juridică a acestui teren fusese tranșată anterior, prin decizia civilă nr. 244 din 10 martie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2004, în considerentele acestei decizii reținându-se, cu putere de lucru judecat, că "terenul este un bun indiviz, care provine de la tatăl părților, C.", deci că terenul face parte din masa succesorală rămasă de pe urma lui C.. Cum chestiunea litigioasă privitoare la situația juridică a terenului fusese tranșată printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, rezultă că instanta de apel, prin decizia civilă nr. 61 din 30 ianuarie 2023, a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, care operează nu doar în ceea ce privește dispozitivul hotărârii, ci și considerentele pe care acesta se sprijină, conform dispozițiilor art. 430 și art. 431 alin. (2) din C. proc. civ.

Deliberând, cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., asupra admisibilității cererii de revizuire, Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente de drept:

În contextul în care cererea de revizuire se întemeiază pe motivul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se impune a se stabili care este legea procesuală aplicabilă în cauză, aceasta fiind determinantă pentru verificarea admisibilității revizuirii, prin prisma chestiunii invocate, din oficiu, și puse în discuția părților în cadrul dezbaterilor de la 11 aprilie 2024.

Conform art. 24 din C. proc. civ., "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare". Plecând de la aceste dispoziții legale, se constată că litigiul în care a fost pronunțată decizia civilă supusă revizuirii a fost pornit la 24 august 2017, dată la care art. 513 alin. (4) din C. proc. civ. avea următorea reglementare:

"Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar, în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre (...)."

Prin urmare, în cauză nu este incidentă forma art. 513 alin. (4) din C. proc. civ., rezultată în urma modificărilor aduse prin art. I pct. 61 din Legea nr. 310/2018 ("Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar, în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre și, după caz, va trimite cauza spre rejudecare, atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat"), astfel că admisibilitatea prezentei cereri de revizuire urmează a fi stabilită în raport cu prevederile art. 513 alin. (4) din C. proc. civ., forma în vigoare la 24 august 2017, atunci când a pornit procesul.

În acest context normativ, examinând dispozițiile art. 430 și art. 431 din C. proc. civ., în corelație cu cele ale art. 509 alin. (1) pct. 8 și art. 513 alin. (4) din același Cod, se constată că, deși legiuitorul a extins efectele autorității lucrului judecat, prin consacrarea atât a efectului său negativ, cât și a celui pozitiv, totuși, anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, nu a deschis calea revizuirii pentru ambele ipoteze ale efectelor lucrului judecat.

Astfel, pornind de la soluția reglementată la art. 513 alin. (4) din C. proc. civ. (forma în vigoare la 24 august 2017), respectiv anularea celei de-a doua hotărâri, se constată identitatea soluției legislative cu cea prevăzută la art. 327 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865, ceea ce îndreptățește concluzia că, prin motivul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din actualul C. proc. civ., legiuitorul a avut în vedere, întocmai ca în vechea reglementare, exclusiv efectul negativ al lucrului judecat. Abia în urma modificărilor ce au fost aduse art. 513 alin. (4) din C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, legiuitorul a extins efectele autorității de lucru judecat, consacrând și efectul pozitiv, alături de cel negativ.

Dată fiind soluția prevăzută la art. 513 alin. (4) din C. proc. civ. ("dacă instanța încuviințează cererea de revizuire (...), ea va anula cea din urmă hotărâre"), este logică interpretarea că motivul de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu se referă și la ipoteza nesocotirii efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. Soluția de anulare a celei de-a doua hotărâri se justifică prin aceea că anterior fusese dezlegat același raport juridic litigios (caracterizat prin identitate de părți, obiect și cauză), fiind necesară restabilirea ordinii de drept prin impunerea autorității de lucru judecat a primei hotărâri pronunțate. Cu alte cuvinte, raportul juridic litigios rămâne soluționat, în mod definitiv, în puterea primei hotărâri judecătorești pronunțate,

Or, această soluție nu poate fi pronunțată și în cazul încălcării efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, când, prin ipoteză, raportul juridic dedus judecății nu se caracterizează prin tripla identitate, ci doar are legătură cu cel dezlegat prin prima hotărâre. În acest caz, este evident că nu poate fi pronunțată soluția de anulare a celei de-a doua hotărâri, întrucât, din moment ce este vorba despre un raport juridic diferit, ar rămâne nerezolvat. Acesta este și rațiunea pentru care, prin art. I pct. 61 din Legea nr. 310/2018, art. 513 alin. (4) din C. proc. civ. a fost modificat, fiind consacrată legislativ și soluția pentru ipoteza nesocotirii efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, respectiv anularea celei de-a doua hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Mai este de notat că, prin domeniul lor special de reglementare, normele care guvernează regimul căilor extraordinare de atac sunt supuse unei interpretări și aplicări restrictive, neputând fi extinse prin metoda analogiei, în acest sens fiind și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Brumărescu împotriva României, cauza Popov împotriva Moldovei, cauza Mitrea împotriva României, cauza Gridan și alții împotriva României).

Așadar, forma art. 513 alin. (4) din C. proc. civ. aplicabilă în prezenta cauză (prin raportare la data pornirii procesului) permite invocarea motivului de revizuire privitor la încălcarea autorității de lucru judecat doar în manifestarea sa negativă, respectiv atunci când unul și același litigiu (identitate de părți, obiect și cauză) a fost soluționat prin hotărâri contrare.

Or, revizuentul nu invocă motivul de revizuire din această perspectivă, ci susține că, prin decizia civilă nr. 61 din 30 ianuarie 2023, pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ în dosarul nr. x/2017, s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a deciziei civile nr. 244 din 10 martie 2004, pronunțate de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2004, în considerentele căreia s-a reținut că terenul intravilan în suprafață de 1.186 mp, situat în Târgu Neamț, zona Humulești, "este un bun indiviz, care provine de la tatăl părților, C.", astfel că terenul respectiv face parte din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului C..

În acest context, cererea sa de revizuire este inadmisibilă.

Față de aceste considerente, în baza prevederilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 61 din 30 ianuarie 2023, pronunțate de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 61 din 30 ianuarie 2023, pronunțate de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 aprilie 2024.