ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1278/2023

Ședința publică din data de 8 martie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IXa contencios administrativ și fiscal, la data de 28 iunie 2019, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, au solicitat următoarele:

- anularea hotărârii nr. 3/21.05.2019 a Colegiului de Conducere al Parchetului pe de lângă Curtea de Apel Craiova, prin care au fost respinse contestațiile formulate împotriva Deciziei nr. 38/25.03.2019 a Procurorului General al Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova;

- obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la emiterea unui nou act administrativ prin care să stabilească drepturile salariale ale specialiștilor IT începând cu data de 01.03.2019 conform indemnizațiilor de încadrare pentru funcția de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu luarea în considerare a vechimii în funcția de specialist IT în cadrul parchetului;

- obligarea pârâților la calcularea și plata salariilor cuvenite cu luarea în considerare a vechimii în funcție pentru fiecare reclamant la încadrarea în grila de salarizare, începând cu data de 01.03.2019,

- obligarea pârâților la plata diferențelor dintre sumele acordate cu titlu de drepturi salariale și sumele cuvenite începând cu data de 01.03.2019 și până la data pronunțării hotărârii, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală de la scadență și până la plata efectivă.

Prin sentința civilă nr. 1458 din data de 28 decembrie 2020, Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

(i) a admis acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și Parchetul de pe lângă Tribunalul;

(ii) a anulat în parte hotărârea nr. 3/21.05.2019 a Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în ceea ce privește contestațiile reclamanților;

(iii) a obligat pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova să emită în favoarea reclamanților un nou act administrativ de salarizare prin care să realizeze încadrarea salarială a acestora, având în vedere vechimea în funcție, prin luarea în considerare ca astfel de vechime a vechimii în funcția de specialist IT în cadrul parchetului (prin asimilare cu vechimea în funcția de procuror cu grad de judecătorie), cu respectarea celorlalte limite stabilite prin lege, respectiv interdicția de a nu fi depășit nivelul stabilit pentru anul 2022; încadrarea salarială a reclamanților având în vedere vechimea în funcția de specialist IT în cadrul parchetului, precum și plata salariilor cuvenite (calculate inclusiv prin raportare la vechimea în funcția de specialist IT în cadrul parchetului) se vor realiza începând cu data de 01.03.2019 până la data intervenirii unei cauze legislative de modificare a acestui mod de calcul a drepturilor salariale cuvenite reclamanților;

(iv) a obligat pârâții (fiecare pârât prin raportare la reclamanții care îi sunt angajați) la plata către reclamanți a diferențelor dintre sumele acordate cu titlu de drepturi salariale și sumele rezultate în urma noii încadrări, începând cu data de 01.03.2019 până la data rămânerii definitive a cauzei, sume urmând a fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală de la data scadenței până la data plății efective.

Împotriva sentinței civile nr. 1458 din data de 28 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, prin care a solicitat casarea în tot a sentinței recurate și rejudecarea cauzei, cu consecința respingerii acțiunii introductive ca neîntemeiate.

Recurenții-pârâți și-au întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., apreciind că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea, dar și cu aplicarea eronată a normelor de drept material, precum și a principiilor care stau la baza funcționării Ministerului Public.

În susținerea căii de atac promovate, recurenții au arătat că, de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, specialiștii IT au beneficiat de un salariu de bază mult mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022, astfel că, la 01.01.2018, aceștia nu au putut beneficia de majorarea cu 25% a salariului de bază, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, ci doar de majorarea cu același procent a cuantumului brut al sporurului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate, precum și a cuantumului sporurului pentru condiții deosebite de muncă. Cu toate acestea, chiar dacă procentul de 30% din salariul de bază a fost depășit, cuantumul sporurilor nu a fost recalculat, pentru a compensa o parte din diminuarea accentuată a salariului de bază.

Specialiștii (funcționarii publici) beneficiază de drepturile salariale funcției de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu o vechime în funcție între 0-3 ani și gradația corespunzătoare vechimii în muncă. În situația în care salariul de bază al specialiștilor a fost stabilit la nivelul prevăzut pentru anul 2022, majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, cuantumul sporurilor, aplicat la acest salariu, a fost calculat astfel: 15% cuantum al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate (10% spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și 5% spor pentru confidențialitate) și 15% cuantum al sporului pentru condiții deosebite de muncă.

Concret, în decembrie 2017, în cazul specialiștilor, salariul de bază era format din: coeficient de multiplicare 13,500xV.R.S. 463,5 RON, adaos 25%+10% (risc și suprasolicitare + confidențialitate), vechime în muncă și stabilitate (vechime în parchet). La acesta se adăuga cuantumul sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate și cuantumul sporului pentru condiții deosebite de muncă. în situația specialiștilor IT și a specialiștilor IT șef serviciu, salariul de bază era format din: coeficient de multiplicare 13,500xV.R.S. 463,5 RON, adaos 25%+10% (risc și suprasolicitare + confidențialitate), vechime în muncă și fidelitate (stabilită pentru vechimea în parchet, și nu pentru vechimea în funcția auxiliară de specialitate). La acesta se adăuga cuantumul sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate și cuantumul sporului pentru condiții deosebite de muncă.

În ianuarie 2018, în cazul specialiștilor, drepturile au fost calculate astfel:

- salariul de bază din luna decembrie 2017, majorat cu 25%;

- cuantumul sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate din luna decembrie 2017, majorate cu 25%;

- cuantumul sporului pentru condiții deosebite de muncă din luna decembrie 2017, majorat cu 25%,

În situația în care salariul de bază astfel calculat a fost mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022, a fost acordat acesta din urmă, iar cuantumurile sporurilor, calculate la acest salariu, au fost de 30%.

În ianuarie 2018, pentru specialiștii IT și specialiștii IT șef serviciu, drepturile au fost calculate astfel:

- salariul de bază din luna decembrie 2017, majorat cu 25%;

- cuantumul sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate din luna decembrie 2017, majorate cu 25%;

- cuantumul sporului pentru condiții deosebite de muncă din luna decembrie 2017, majorat cu 25%.

În situația în care salariul de bază astfel calculat a fost mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2022, a fost acordat acesta din urmă, iar cuantumurile sporurilor au rămas cele obținute prin majorarea cu 25% a cuantumurilor din luna decembrie 2017.

Prin Ordinul nr. 125 din 15.05.2018 al procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție a fost stabilită atât valoarea sporului pentru condiții de muncă grele, periculoase sau vătămătoare, cât și data de la care acesta se acordă procurorilor, personalului auxiliar de specialitate, personalului conex și specialiștilor din cadrul Ministerului Public. Ulterior, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin act administrativ, a dispus acordarea sporului pentru condiții de muncă grele, periculoase sau vătămătoare de 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat, în locul cuantumului sporului pentru condiții deosebite de muncă pe care personalul 1-a avut până la data emiterii respectivului act.

Recurenții- pârâți au mai arătat că salariile de bază ale specialiștilor IT, indiferent de grad și nivel de parchet, sunt cele prevăzute în Anexa V, Capitolul I, lit. B), nr. crt. 4 din Legea nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, diferențiate doar de gradația pentru vechime în muncă.

In ceea ce privește cuantumurile sporurilor, acestea au fost acordate la nivelul maxim de 30%, respectiv 15% cuantum al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și al sporului pentru confidențialitate (10% spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și 5% spor pentru confidențialitate) și 15% cuantum al sporului pentru condiții deosebite de muncă, având în vedere că persoanele salarizate potrivit Anexei V, ale căror salarii au fost plafonate, beneficiază de sporuri de 30%.

În cuprinsul cererii de recurs se face trimitere și la Decizia nr. 289 din 07.06.2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 586 din 07.07.2005, prin care Curtea Constituțională a reținut că "legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ținând seama și de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp". De asemenea, prin Decizia nr. 693 din 17.10.2006, publicată în M. Of. nr. 915 din 10.11.2006, instanța de contencios constituțional a statuat că "sporurile, premiile și alte stimulente acordate demnitarilor și altor salariați prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Diferențierea indemnizațiilor și a salariilor de bază pentru demnitari și alți salariați din sectorul bugetar este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții. Legiuitorul este în drept, totodată, să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula".

Recurenții-pârâți au mai invocat și jurisprudența CEDO, respectiv Hotărârea din 08.11.2005, pronunțată în cauza Kechko contra Ucrainei și Hotărârea din 08.12.2009, pronunțată în cauza Wieczorek contra Poloniei, apreciind că aceasta se aplică mutatis mutandis și în prezenta cauză.

Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepția nulității recursului și în subsidiar, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâți este fondat, pentru considerentele ce succed:

Pentru a răspunde criticilor formulate de recurenții-pârâți, Înalta Curte consideră necesar a reda dispozițiile legale incidente cauzei, raportat la calitatea reclamanților de specialiști IT în cadrul parchetelor.

Potrivit art. 120 alin. (6) și (7) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 207/2018:

"(6)Specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(7)Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiștii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege".

Prin O.U.G. nr. 7/2019, în vigoare începând cu data 20.02.2019, textele de lege anterior menționate au fost abrogate.

Prin O.U.G. nr. 12/2019, în vigoare începând cu data de 01.03.2019, s-au prevăzut următoarele modificări ale Legii 304/2004:

"2. La articolul 120, după alin. (5) se introduc două noi alineate, alin. (5^1) și (5^2), cu următorul cuprins:

(5^1) Începând cu luna martie 2019, specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(5^2) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiștii de la art. 116 alin. (5)."

Drepturile salariale ale specialiștilor din cadrul PICCJ sunt stabilite de Legea nr. 153/2017, anexa V, cap. VIII, art. 22, potrivit căruia:

"(1) Salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

(2) Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte."

Cap. I lit. B) nr. crt. 4 din anexa la Legea nr. 153/2017, pct. 1 al Notei anexate tabelului de calcul al salariilor de bază se referă la indemnizația de încadrare pentru procurori cu grad de judecătorie, iar din coroborarea textelor de lege arătate mai sus rezultă că salariile de baza ale specialiștilor din PÎCCJ, la care se raportează nivelul de salarizare al recurenților-reclamanți se stabilesc doar în condițiile acestor dispoziții legale, urmând ca doar celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, anume sporurile, compensațiile, majorările, primele să fie adăugate de la categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, având în vedere că din această categorie fac parte si specialiștii IT, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004.

Prin "vechime în funcție" în sensul Cap. I lit. B) nr. crt. 4, se înțelege "vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție". Așadar, majorarea salarială pentru vechimea în funcție presupune ca această vechime să fie îndeplinită în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat asistent sau auditor de justitie, iar specialiștii IT nu fac parte din categoria magistraților ori a personalului asimilat magistraților, limitativ indicați în textul Notei.

În sintagma "personal asimilat acestora" din cadrul Notei amintite legiuitorul nu a înțeles să se refere și la specialiștii IT, asimilați din punct de vedere salarial procurorilor. Această sintagmă se referă la personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii, care este asimilat judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, inclusiv susținerea examenului de admitere, evaluarea activității profesionale, susținerea examenului de capacitate și de promovare, astfel cum prevăd dispozițiile art. 87 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Înalta Curte constată că ceea ce solicită reclamanții și reprezintă obiectul disputei nu este acordarea majorării salariale pentru vechimea în funcția de specialist IT, ci acordarea majorării pentru vechimea aferentă funcției de magistrat (procuror). După cum s-a arătat anterior, reclamanții doresc să beneficieze de majorarea salarială stabilită de legiuitor în beneficiul altei categorii profesionale decât cea din care fac parte.

În măsura în care s-ar da relevanță susținerilor reclamanților, potrivit cărora ar trebui să beneficieze de salariul de bază aferent unui procuror cu grad de judecătorie, dar în același timp și de majorarea pentru vechimea în funcție, s-ar adăuga în mod nepermis la lege, în condițiile în care în Anexa V la Legea nr. 153/2017 nu este prevăzută în grilele de salarizare o astfel de posibilitate, majorările pentru vechimea în funcție fiind prevăzute strict pentru categoria magistraților și a personalului asimilat.

În acest sens, este relevantă Decizia nr. 31/2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unei chestiuni de drept, care, deși se referă la ofițerii și agenții de poliție judiciară, privește interpretarea dispozițiilor legale incidente și în cauza de față, respectiv dispozițiile Cap. I lit. B) nr. crt. 4 din Anexa V la Legea nr. 153/2017 și stabilește că: "În interpretarea și aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B) de la capitolul I din anexa nr. V, din același act normativ, vizează aplicarea acestor dispoziții doar în ceea ce privește vechimea în muncă, nu și vechimea în funcție."

În plus, în cuprinsul considerentelor acestei decizii, se arată următoarele:

"94. Faptul că prin nota de subsol la tabelul prevăzut de capitolul I lit. B) din anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 se prevede că, prin "vechime în funcție", în sensul prezentului capitol, se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiție denotă că ierarhizarea salarizării în funcție de această vechime nu se poate aplica decât categoriilor de personal expres prevăzute, nu și categoriilor de personal a căror salarizare se stabilește prin "trimitere" la coeficientul de ierarhizare.

Înalta Curte apreciază că raționamentul juridic avut în vedere la pronunțarea acestei decizii se aplică, pentru identitate de rațiune, și în prezenta cauză, raportat la calitatea reclamanților de specialiști IT în cadrul parchetelor.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că, în mod corect recurenții- pârâți au stabilit că salariul de bază al specialiștilor IT din cadrul parchetelor se calculează prin raportare la salariul de bază al unui procuror cu grad de judecătorie calculat fără aplicarea majorării corespunzătoare vechimii în funcția de magistrat/personal asimilat magistraților, la care se adaugă celelalte drepturi salariale aferente categoriei profesionale din care fac parte (sporuri, prime, etc. acordate personalului auxiliar).

Pentru aceste considerente, constatând incidența art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt împotriva sentinței civile nr. 1458 din data de 28 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de A., B., C., D., E., F. și G., ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.