ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1105/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1105/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 24 februarie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin acțiunea înregistrată la data de 28.06.2019 reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 3/21.05.2019 a Colegiului de Conducere al Parchetului pe de lângă Curtea de Apel Craiova, solicitând:
- admiterea plângerii, anularea hotărârii menționată în sensul de a admite contestația formulată împotriva Deciziei nr 48/19.04.2019 a Procurorului General al Pachetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova,
- obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova emiterea unui nou act administrativ prin care să-i stabilească drepturile salariale începând cu data de 24.05.2019 conform indemnizațiilor de încadrare pentru funcția de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, cu luarea în considerare a vechimii în funcția de specialist IT în cadrul parchetului,
- obligarea pârâților la calcularea și plata salariilor cuvenite cu luarea în considerare a vechimii în funcție pentru fiecare reclamant la încadrarea în grila de salarizare, începând cu data de 24.05.2019,
- obligarea pârâților la plata diferențelor dintre sumele acordate cu titlu de drepturi salariale și sumele cuvenite începând cu data de 24.05.2019 și până la data pronunțării hotărârii, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală de la scadență și până la plata efectivă.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 195 din 18 martie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:
- a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți în ceea ce privește solicitarea de anulare a actelor administrative și în consecință respinge acest petit în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți ca fiind introdus în contradictoriu cu o persoana fără calitate procesuală.
- a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți cu privire la celelalte petite, ca neîntemeiată.
- a respins în rest, acțiunea formulată, ca neîntemeiată.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 195 din 18 martie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX -a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., precizând că urmează să depună ulterior motivele de recurs.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Ministerul Public - Parcheltul de pe lângă Curtea de Apel Craioba a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analizând, cu prioritate, excepția nulității cererii de recurs, Înalta Curte constată că recursul nu a fost motivat cu respectarea termenului prevăzut de lege, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
"Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)." Totodată, conform art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.:
"Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută."
Înalta Curte reține că sentința civilă nr. 195 din 18 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a fost comunicată recurentei la data de 6 mai 2020, conform dovezilor de înmânare aflate la dosarului instanței de fond. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la acest moment și se împlinea la data de 22 mai 2020, potrivit dispozițiilor art. 181, raportat la art. 184 din C. proc. civ.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că recursul declarat la 19 mai 2020 nu cuprinde motivele de nelegalitate, astfel cum dispun prevederile art. 488 C. proc. civ.
De asemenea, se constată că memoriul cuprinzând motivele de recurs a fost depus prin poșta electronică la data de 29 septembrie 2020, cu depășirea termenului de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."
Conform art. 489 din C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care instanța de recurs ar putea reține, din oficiu, motive de casare de ordine publică.
Or, în cauză, nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către instanță.
Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Constată nulitatea recursului formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 195 din 18 martie 2020 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 24 februarie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.