ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 11/2022

Cu privire la admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a constatat îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv: instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită cu soluționarea cauzei în apel, ca ultimă instanță din ciclul procesual ordinar; problema de drept în discuție nu a mai fost supusă examenului Înaltei Curți de Casație și Justiție și nu s-a mai statuat asupra ei printr-o altă hotărâre prealabilă sau de recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare; de lămurirea chestiunii de drept în discuție depinde soluționarea pe fond a cauzei. Reprezentantul Ministerului Public a opinat că în cauză sunt întrunite condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Inculpata, prin apărător ales, de asemenea, a apreciat ca fiind îndeplinite cerințele legale pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. III.

Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării Pornind de la împrejurarea că în calea de atac a apelului a fost criticată soluția primei instanțe de condamnare a inculpatei, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a apreciat utilitatea obținerii unei soluții cu privire la problema de drept ridicată, având în vedere hotărârile pronunțate de curțile de apel Timișoara, Suceava, Constanța și Ploiești, în care au fost expuse opinii diferite în ceea ce privește problema de drept semnalată. În acest sens, s-a constatat că există două posibilități de apreciere: - fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, presupune comiterea a două acte cu conținuturi distincte, lipsite de omogenitate materială și juridică, care nu permit reținerea unității de infracțiune, ci a unei pluralități de infracțiuni (cazul infracțiunilor cu conținuturi alternative); - fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, constituie o acțiune unică de conducere, care își găsește corespondent în modalități diferite de săvârșire, dar acest lucru nu afectează unitatea infracțiunii (cazul infracțiunii cu conținut alternativ). Opinia reprezentantului Ministerului Public a fost în sensul reținerii a două infracțiuni în concurs ideal, apreciind că această soluție a fost până în prezent validată de practica judiciară. Inculpata, prin apărătorul ales, a opinat în sensul reținerii unei singure infracțiuni, pe considerentul că urmarea imediată, respectiv starea de pericol creată, este unică, având izvorul în incapacitatea psihofizică a persoanei aflate în cele două situații incriminate de a conduce vehicule pe drumurile publice în condiții de siguranță. IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării În urma consultării instanțelor de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a evidențiat o primă opinie potrivit căreia fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. În argumentare s-a arătat că există o singură acțiune comisă în împrejurări de fapt distincte și o unică stare de pericol, gravitatea faptei fiind sporită ca urmare a consumului atât de alcool, cât și de substanțe psihoactive. Acest punct de vedere a fost exprimat de Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Galați (o parte dintre magistrați), Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Craiova (o parte dintre magistrați), Tribunalul Timiș, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui (o parte dintre magistrați), Tribunalul Ialomița, Tribunalul Bacău, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Sectorului 1, Judecătoria Sectorului 5, Judecătoria Sectorului 6, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Dorohoi, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Constanța, Judecătoria Onești, Judecătoria Lugoj (o parte dintre magistrați), Judecătoria Motru, Judecătoria Târgu Cărbunești, Judecătoria Vânju Mare (o parte dintre magistrați). În sens contrar, Curtea de Apel Craiova (o parte dintre magistrați), Tribunalul Vaslui (o parte dintre magistrați), Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Caraș-Severin, Judecătoria Sectorului 2, Judecătoria Sectorului 3, Judecătoria Sectorului 4, Judecătoria Călărași, Judecătoria Oltenița, Judecătoria Iași, Judecătoria Huși, Judecătoria Botoșani, Judecătoria Darabani, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Reghin, Judecătoria Zărnești, Judecătoria Reșița, Judecătoria Caransebeș, Judecătoria Oravița, Judecătoria Lugoj (o parte dintre magistrați), Judecătoria Corabia, Judecătoria Caracal, Judecătoria Vânju Mare (o parte dintre magistrați), Judecătoria Târgu Jiu au apreciat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni cu conținuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal. Răspunsurile curților de apel Alba Iulia, Brașov, tribunalelor Brașov, Covasna, Arad, Olt, Gorj, Mehedinți, judecătoriilor Hârlău, Pașcani, Răducăneni, Vaslui, Medgidia, Tulcea, Babadag, Măcin, Brașov, Făgăraș, Rupea, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Întorsura Buzăului, Moldova Nouă, Slatina, Balș, Novaci, Drobeta-Turnu Severin, Orșova, Baia de Aramă, Strehaia au cuprins doar mențiunea neidentificării în jurisprudența acestora a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării. V. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, față de dispozițiile legale în materie, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării. În temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, parchetul a solicitat pronunțarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: "Fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal." În concluziile formulate parchetul a apreciat că în doctrina de specialitate au fost delimitate infracțiunile cu conținut alternativ de cele cu conținuturi alternative ca urmare a efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multora dintre variantele alternative de comitere a acestora (reținerea unei unități infracționale, respectiv o pluralitate de infracțiuni). Astfel, s-a precizat că infracțiunile cu conținut alternativ sunt definite ca fiind acele infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificației lor penale, iar infracțiunile cu conținuturi alternative sunt acele infracțiuni în cazul cărora legiuitorul grupează sub aceeași denumire două sau mai multe infracțiuni de sine stătătoare. Parchetul a arătat că existența unei pluralități de infracțiuni a pornit de la premisa că art. 336 din Codul penal cuprinde două fapte distincte întrucât există diferențe între acestea raportat la momentul la care se consideră comisă infracțiunea - al recoltării probelor biologice în cazul alin. (1), respectiv al conducerii efective în cazul alin. (2), însă această diferență nu mai există în momentul de față, având în vedere că, prin Decizia nr. 732/2014, Curtea Constituțională a constatat că sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională. De altfel, această diferență justifica la momentul respectiv și reglementarea celor două acțiuni interzise în cadrul unor alineate diferite, cu toate că legiuitorul a optat pentru instituirea unui tratament sancționator identic pentru acestea. De asemenea, în susținerea aceleiași opinii s-a arătat că între aceste fapte există diferențe și cu privire la nivelul tipului de substanțe nocive ingerate de către subiectul pasiv. În susținerea opiniei contrare, respectiv în sensul existenței unei singure infracțiuni, parchetul arată că, deși substanțele nocive ingerate sunt diferite, rezultatul final al utilizării acestora este același, al apariției unei stări de pericol ca urmare a alterării capacității de a conduce, fiind astfel lezată aceeași valoare socială ocrotită, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice. De asemenea, parchetul a precizat că în cazul unei persoane care a condus un vehicul atât sub influența alcoolului, cât și a altor substanțe psihoactive, chiar în situația în care comportamentul său este în mod vizibil modificat, în majoritatea cazurilor nu se pot deosebi, în mod științific, manifestările create de intoxicația cu alcool de cele legate de celelalte substanțe și nici de cele create de combinația dintre acestea. Mai mult, parchetul a arătat că regimul sancționator pentru acțiunile prevăzute de alin. (1) și (2) ale art. 336 din Codul penal este același, astfel încât este evident că legiuitorul a apreciat că pericolul social generic al acestora este similar. Prin urmare, parchetul a precizat că în cazul art. 336 din Codul penal este același element material, atât la varianta tip, cât și la varianta asimilată, iar ceea ce diferă este condiția specială atașată elementului material: îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv autorul se află sub influența unor substanțe psihoactive. În concluzie, parchetul a opinat că dacă se comit acte specifice ambelor variante, se va reține o singură infracțiune, cu referire la ambele variante, aspect care va fi avut în vedere la individualizarea pedepsei. S-a mai menționat și că în legislația națională mai este incriminată o infracțiune foarte asemănătoare, respectiv conducerea unei nave de către o persoană care a consumat alcool sau substanțe psihoactive, caz în care acțiunile interzise au fost cuprinse în cadrul aceluiași text de lege, fiind astfel evident că aceasta a fost reglementată ca o infracțiune cu conținut alternativ. VI. Opinia specialiștilor consultați asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportate la cele ale art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra problemei supuse examinării. Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj Napoca - Facultatea de Drept a apreciat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii cu conținut alternativ, prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. S-a arătat că ambele modalități protejează aceeași valoare socială (siguranța participanților la traficul rutier), din aceeași perspectivă (abilitățile rutiere ale conducătorului auto sunt afectate de intoxicația cu alcool sau cu substanțe psihoactive). Universitatea de Vest din Timișoara - Facultatea de Drept a transmis opinia acestei instituții, în sensul că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive întrunește elementele de tipicitate ale unei infracțiuni unice cu conținut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. S-a menționat că în cazul celor două alineate ale art. 336 din Codul penal valoarea socială lezată este unică (siguranța circulației rutiere) și elementul material este unic (acțiunea de conducere). Universitatea "Titu Maiorescu" din București - Facultatea de Drept a arătat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate a două infracțiuni în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal și art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal. S-a precizat că față de efectul specific avut de alcool, dar și de substanțele psihoactive, asupra individului, prezența ambelor categorii în corpul persoanei este cu atât mai periculoasă, ceea ce întărește concluzia că este necesară reținerea a două infracțiuni, corelat cu pericolul social foarte mare pe care un conducător al unui vehicul aflat sub influența unor substanțe psihoactive, dar și având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, îl reprezintă pentru siguranța circulației pe drumurile publice. Universitatea din București - Facultatea de Drept a menționat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul recoltării mostrelor biologice a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, reprezintă o formă a unității naturale de infracțiune prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal. S-a arătat că, în cazul art. 336 din Codul penal, existau unitate infracțională și același element material, atât la varianta tip, cât și la varianta asimilată (conducerea unui vehicul), diferența fiind dată de una dintre condițiile atașate elementului material (îmbibație alcoolică peste limita legală versus sub influența unor substanțe psihoactive). VII. Examenul jurisprudenței în materie VII.1. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție VII.1.1. Din perspectiva hotărârilor obligatorii menite să asigure unificarea practicii judiciare și care prezintă semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile nu au fost identificate decizii relevante pentru problema sesizată. VII.1.2. În ceea ce privește deciziile de speță, Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a comunicat, prin Adresa nr. 2.061 din 16 decembrie 2021, că nu a identificat practică judiciară cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, aceeași constatare rezultând și în urma documentării prealabile întocmirii prezentului raport, realizată la nivelul Secției penale a instanței supreme. VII.2. Jurisprudența națională relevantă în materie În materialul transmis de curțile de apel au fost identificate 11 hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță, și anume: VII.2.1. Sentința penală nr. 916 din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin Decizia penală nr. 771/A din 11 august 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I penală, în Dosarul nr. 10.184/301/2019, prin care inculpatul R.R.A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (1) și (2) din Codul penal, de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, și de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul, fiind sub influența substanțelor psihoactive (canabis, cocaină și produși tip ecstasy) și având o îmbibație alcoolică de aproximativ 1,41‰ grame pur în sânge, a condus autoturismul BMW cu nr. de înmatriculare (...) pe str. Constantin Brâncuși din București, dinspre str. Baba Novac către str. Lucrețiu Pătrășcanu, iar când a ajuns la intersecția cu bd. Nicolae Grigorescu, ca urmare a nerespectării măsurilor de prevedere și a dispozițiilor legale privind conducerea unui autovehicul pe drumurile publice, a lovit, din culpă, persoana vătămată M.G.A. care staționa pe carosabil, în mijlocul intersecției, provocându-i vătămări ce au condus la decesul victimei în aceeași zi, la fața locului, iar apoi, cunoscând faptul că a accidentat o persoană, nu a oprit autoturismul, ci și-a continuat deplasarea de la locul producerii accidentului, părăsind astfel locul accidentului, fără încuviințarea organelor de poliție. VII.2.2. Sentința penală nr. 183 din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Bistrița, definitivă prin Decizia penală nr. 607/A din 22 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori în Dosarul nr. 4.893/190/2020, prin care inculpatul B.S.C. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare (...) pe Str. Zefirului din municipiul Bistrița, însă la intersecția cu str. Subcetate a pierdut controlul volanului și a intrat în coliziune cu gardul împrejmuitor al imobilului cu nr. 2. VII.2.

Sentința penală nr. 277 din 10 octombrie 2019 a Judecătoriei Reghin, pronunțată în Dosarul nr. 2.743/289/2019, prin care inculpatul O.C.C. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus autovehiculul proprietate personală marca Volkswagen Golf, cu nr. de înmatriculare provizoriu, pe strada Iernuțeni din municipiul Reghin, județul Mureș, sensul de mers Reghin - Târgu Mureș, având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,8 mg/l și fiind sub influența unor substanțe psihoactive. VII.2.

Sentința penală nr. 323 din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Reghin, pronunțată în Dosarul nr. 4.100/289/2018, prin care inculpatul C.M.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus autovehiculul marca BMW, cu nr. de înmatriculare (...), pe Strada Râului din municipiul Reghin, județul Mureș, în zona imobilului nr. 36, având în sânge o concentrație alcoolică de peste 0,8 g/l, fiind totodată sub influența unor substanțe psihoactive. Totodată, s-a reținut că la data de 4.10.2018, în jurul orei 4.52, inculpatul a părăsit locul unde a produs un accident de circulație soldat cu vătămarea integrității corporale a două persoane. VII.2.

Sentința penală nr. 569 din 27 mai 2020 a Judecătoriei Constanța, pronunțată în Dosarul nr. 34.773/212/2019, prin care inculpatul C.A.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. (1) din Codul penal, de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) și (2) din Codul penal reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice și a substanțelor psihoactive, deși avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce, a condus autoturismul marca Opel, model Vectra, cu numărul de înmatriculare (...), pe bulevardul Mamaia din stațiunea Mamaia, pe banda nr. 1, dinspre municipiul Constanța către orașul Năvodari și când a ajuns în zona hotelului Scapino, nu a păstrat o distanță regulamentară de siguranță față de autoturismul marca Volkswagen Golf, cu numărul de înmatriculare (...), condus de numitul D.I.V. în aceeași direcție și astfel a tamponat partea din spate a acestuia, iar în urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a celor doi conducători auto. VII.2.

Sentința penală nr. 116 din 31 martie 2021 a Judecătoriei Zărnești, pronunțată în Dosarul nr. 531/338/2021, prin care inculpatul Y.S.S. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus pe Strada Mare din orașul Zărnești autoturismul marca Dacia, model Duster, cu numărul de înmatriculare (...), aflându-se sub influența alcoolului și a unor substanțe psihoactive. VII.2.

Sentința penală nr. 1.417 din 27 martie 2020 a Judecătoriei Târgu Jiu, definitivă prin Decizia penală nr. 381 din 9 august 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 15.133/318/2019, prin care inculpata R.A.R. a fost condamnată la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpata a condus pe Strada Victoriei din municipiul Târgu Jiu, județul Gorj, autoturismul marca Opel, înmatriculat în străinătate, având o îmbibație alcoolică în sânge de 1,70 g‰ la ora 20.00 și de 1,50 g‰ la ora 21.00 și având concentrațiile de substanțe psihoactive: THC 0,006 ug/ml, THC-OH 0,001 ug/ml și THC-COOH 0,022 ug/ml. VII.2.

Decizia penală nr. 497 din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Ploiești, pronunțată în Dosarul nr. 4.410/315/2020, prin care inculpatul V.G.A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus pe DN71 în afara localității Nucet, județul Dâmbovița, autoturismul marca Audi A5, cu nr. de înmatriculare (...), având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv de 1,50 g‰ - proba I și 1,30 g‰ - proba II, potrivit buletinului de analiză toxicologică eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală Dâmbovița, și aflându-se sub influența substanțelor psihoactive (prezentând THC - tetrahidrocanabinol COOH 0,004 ug/ml în sânge, iar în urină fiind relevată prezența canabinoizilor). VII.2.

Sentința penală nr. 2.141 din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Timișoara, definitivă prin Decizia penală nr. 1.419/A din 16 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală în Dosarul nr. 1.850/325/2020, prin care inculpatul R.O.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că în data de 13.02.2019, în jurul orei 8.35, inculpatul a condus pe Str. Marginii din Timișoara autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare (...), aflându-se sub influența alcoolului, având o concentrație de alcool în sânge de 1,71 g/l la prima recoltare de la ora 10.35 și 1,46 g/l la a doua recoltare de la ora 11.35 și având la ora 10.35 în sânge cocaină, bezoilecgonină, ecgoninmetilester și EDDP. VII.2.

Decizia penală nr. 658/A din 8 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală în Dosarul nr. 8.692/325/2019, prin care inculpatul I.F.D. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunilor de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, și de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că inculpatul a condus în data de 11.02.2018, în jurul orei 2.55, autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare (...) pe Strada Delfinului din Timișoara, având o îmbibație alcoolică peste limita legală, rezultatul analizei toxicologice - alcoolemie indicând o valoare de 1,65 g‰ la prima recoltare de sânge, respectiv 1,50 g‰ la a doua recoltare de sânge și aflându-se sub influența unor substanțe psihoactive, respectiv a canabisului, rezultatul analizei toxicologice indicând la ora 3.50 prezența în sânge a compușilor din clasa canabinoizilor astfel: THC (tetrahidrocanabinol) 3,27 ng/ml, 11-OH-THC (metabolit al tetrahidrocanabinolului) 2,89 ng/ml și THC-COOH (metabolit al tetrahidrocanabinolului) 70,21 ng/ml. VII.2.

Decizia penală nr. 500 din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 6.339/193/2020, prin care inculpatul I.A.A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, reținându-se, în esență, în fapt, că în noaptea de 1-2.06.2020, ora 22.35, inculpatul a condus autoturismul său marca Audi A4, cu nr. de înmatriculare (...), pe drumurile publice din municipiul Botoșani, având concentrații alcoolice de 1,75 g‰ alcool pur în sânge (cu prilejul prelevării primei probe de la ora 23.20) și 1,53 g‰ alcool pur în sânge (cu prilejul prelevării probei a doua de la ora 00.28), conform buletinului de analiză toxicologică eliberat de Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani, și sub influența unei substanțe psihoactive, respectiv canabis, conform buletinului de analiză toxicologică - droguri eliberat de Institutul de Medicină Legală Iași. VII.3. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale În jurisprudența Curții Constituționale nu au fost identificate decizii relevante pentru problema sesizată. VIII. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. IX. Dispoziții legale incidente Codul penal Art. 336. - Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere. (3) Dacă persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute în alin. (1) și alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Art. 38. - Concursul de infracțiuni (1) Există concurs real de infracțiuni când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracțiuni și atunci când una dintre infracțiuni a fost comisă pentru săvârșirea sau ascunderea altei infracțiuni. (2) Există concurs formal de infracțiuni când o acțiune sau o inacțiune săvârșită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conținutul mai multor infracțiuni. Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal Art. 241. - Prin substanțe psihoactive se înțelege substanțele stabilite prin lege, la propunerea Ministerului Sănătății. X. Opinia judecătorului-raportor Opinia judecătorului-raportor a fost în sensul admiterii sesizării formulate de către Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori în Dosarul nr. 8.337/190/2020, urmând a se stabili că: "Fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice, a avut o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge și care se afla sub influența unor substanțe psihoactive, întrunește elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) și (2) din Codul penal, infracțiune unică." XI. Înalta Curte de Casație și Justiție În urma examinării sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, a raportului întocmit de judecătorul-raportor și a problemei ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: XI.1. Cu privire la admisibilitatea sesizării În conformitate cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, "Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată". Ca urmare, admisibilitatea sesizării formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe: - instanța care a formulat întrebarea, din categoria instanțelor anterior enumerate, să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimul grad de jurisdicție; - soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; - problema de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare. În speță sunt îndeplinite cumulativ toate cerințele anterior enunțate. Astfel, este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori fiind învestită, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea apelului declarat de inculpata C.A. împotriva Sentinței penale nr. 398/7.04.2021, pronunțată de către Judecătoria Bistrița, în Dosarul nr. 8.337/190/2020. Rezolvarea dată chestiunii de drept expuse în încheierea de sesizare este susceptibilă a avea consecințe juridice directe și concrete asupra modului de rezolvare a cauzei în care a fost ridicată, respectiv asupra încadrării juridice sub forma unității sau a pluralității sub forma concursului de infracțiuni pe care o va primi acuzația penală adusă inculpatei. De asemenea, chestiunea ce formează obiectul întrebării nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs aflat în curs de soluționare. XI.2. Cu privire la fondul chestiunii de drept Problema de drept ce face obiectul sesizării trebuie abordată atât prin prisma construcției doctrinare și jurisprudențiale privind infracțiunile cu conținut alternativ și infracțiunile cu conținuturi alternative, cât și prin prisma dispozițiilor art. 38 alin. (2) din Codul penal, în condițiile în care, în mod evident, instituția concursului ideal de infracțiuni este cea care poate conduce la o soluție, fie în sensul reținerii unei pluralități de infracțiuni, fie a unei infracțiuni unice. Din primul punct de vedere, doctrina, nu în unanimitate, și jurisprudența au conturat conceptul de infracțiuni cu conținut alternativ și de infracțiuni cu conținuturi alternative, reflectarea sa în jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție fiind cuprinsă în Decizia nr. 25/2017, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Potrivit considerentelor deciziei menționate: "Infracțiunile cu conținut unic sunt acele infracțiuni ale căror elemente constitutive se înfățișează sub o formă unică, exclusivă, nesusceptibilă de mai multe modalități (bigamia, omorul). Infracțiunile cu conținut alternativ sunt acele infracțiuni pentru care legea prevede variante alternative ale elementului material al laturii obiective, variante echivalente sub aspectul semnificației lor penale. Spre deosebire de infracțiunile cu conținut alternativ care, în esență, presupun existența mai multor modalități de săvârșire a faptei, infracțiunile cu conținuturi alternative sunt acele infracțiuni în cazul cărora legiuitorul regrupează, sub aceeași denumire, două sau mai multe infracțiuni de sine stătătoare. Delimitarea dintre infracțiunile cu conținut unic, infracțiunile cu conținut alternativ și infracțiunile cu conținuturi alternative prezintă importanță sub aspectul efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multor variante alternative de comitere. Astfel, în cazul infracțiunilor cu conținut alternativ, modalitățile diferite, prevăzute în norma d