Decizia nr. 11 din 23 februarie 2022

Cu privire la admisibilitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori a constatat îndeplinite toate cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv: instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este învestită cu soluţionarea cauzei în apel, ca ultimă instanţă din ciclul procesual ordinar; problema de drept în discuţie nu a mai fost supusă examenului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nu s-a mai statuat asupra ei printr-o altă hotărâre prealabilă sau de recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare; de lămurirea chestiunii de drept în discuţie depinde soluţionarea pe fond a cauzei. Reprezentantul Ministerului Public a opinat că în cauză sunt întrunite condiţiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Inculpata, prin apărător ales, de asemenea, a apreciat ca fiind îndeplinite cerinţele legale pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. III.

Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării Pornind de la împrejurarea că în calea de atac a apelului a fost criticată soluţia primei instanţe de condamnare a inculpatei, Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori a apreciat utilitatea obţinerii unei soluţii cu privire la problema de drept ridicată, având în vedere hotărârile pronunţate de curţile de apel Timişoara, Suceava, Constanţa şi Ploieşti, în care au fost expuse opinii diferite în ceea ce priveşte problema de drept semnalată. În acest sens, s-a constatat că există două posibilităţi de apreciere: – fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive, presupune comiterea a două acte cu conţinuturi distincte, lipsite de omogenitate materială şi juridică, care nu permit reţinerea unităţii de infracţiune, ci a unei pluralităţi de infracţiuni (cazul infracţiunilor cu conţinuturi alternative); – fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive, constituie o acţiune unică de conducere, care îşi găseşte corespondent în modalităţi diferite de săvârşire, dar acest lucru nu afectează unitatea infracţiunii (cazul infracţiunii cu conţinut alternativ). Opinia reprezentantului Ministerului Public a fost în sensul reţinerii a două infracţiuni în concurs ideal, apreciind că această soluţie a fost până în prezent validată de practica judiciară. Inculpata, prin apărătorul ales, a opinat în sensul reţinerii unei singure infracţiuni, pe considerentul că urmarea imediată, respectiv starea de pericol creată, este unică, având izvorul în incapacitatea psihofizică a persoanei aflate în cele două situaţii incriminate de a conduce vehicule pe drumurile publice în condiţii de siguranţă. IV. Punctele de vedere exprimate de către curţile de apel şi instanţele judecătoreşti arondate cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării În urma consultării instanţelor de judecată, în conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a evidenţiat o primă opinie potrivit căreia fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii cu conţinut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal. În argumentare s-a arătat că există o singură acţiune comisă în împrejurări de fapt distincte şi o unică stare de pericol, gravitatea faptei fiind sporită ca urmare a consumului atât de alcool, cât şi de substanţe psihoactive. Acest punct de vedere a fost exprimat de Curtea de Apel Timişoara, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Galaţi (o parte dintre magistraţi), Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Craiova (o parte dintre magistraţi), Tribunalul Timiş, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Iaşi, Tribunalul Vaslui (o parte dintre magistraţi), Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Bacău, Judecătoria Timişoara, Judecătoria Sectorului 1, Judecătoria Sectorului 5, Judecătoria Sectorului 6, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Dorohoi, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Constanţa, Judecătoria Oneşti, Judecătoria Lugoj (o parte dintre magistraţi), Judecătoria Motru, Judecătoria Târgu Cărbuneşti, Judecătoria Vânju Mare (o parte dintre magistraţi). În sens contrar, Curtea de Apel Craiova (o parte dintre magistraţi), Tribunalul Vaslui (o parte dintre magistraţi), Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Caraş-Severin, Judecătoria Sectorului 2, Judecătoria Sectorului 3, Judecătoria Sectorului 4, Judecătoria Călăraşi, Judecătoria Olteniţa, Judecătoria Iaşi, Judecătoria Huşi, Judecătoria Botoşani, Judecătoria Darabani, Judecătoria Fălticeni, Judecătoria Bolintin-Vale, Judecătoria Roşiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Videle, Judecătoria Reghin, Judecătoria Zărneşti, Judecătoria Reşiţa, Judecătoria Caransebeş, Judecătoria Oraviţa, Judecătoria Lugoj (o parte dintre magistraţi), Judecătoria Corabia, Judecătoria Caracal, Judecătoria Vânju Mare (o parte dintre magistraţi), Judecătoria Târgu Jiu au apreciat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive întruneşte elementele de tipicitate a două infracţiuni cu conţinuturi alternative în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal şi art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal. Răspunsurile curţilor de apel Alba Iulia, Braşov, tribunalelor Braşov, Covasna, Arad, Olt, Gorj, Mehedinţi, judecătoriilor Hârlău, Paşcani, Răducăneni, Vaslui, Medgidia, Tulcea, Babadag, Măcin, Braşov, Făgăraş, Rupea, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Întorsura Buzăului, Moldova Nouă, Slatina, Balş, Novaci, Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Baia de Aramă, Strehaia au cuprins doar menţiunea neidentificării în jurisprudenţa acestora a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării. V. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat că, faţă de dispoziţiile legale în materie, sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării. În temeiul art. 475-477 din Codul de procedură penală, parchetul a solicitat pronunţarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: „Fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii cu conţinut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal.” În concluziile formulate parchetul a apreciat că în doctrina de specialitate au fost delimitate infracţiunile cu conţinut alternativ de cele cu conţinuturi alternative ca urmare a efectelor diferite care apar în cazul realizării mai multora dintre variantele alternative de comitere a acestora (reţinerea unei unităţi infracţionale, respectiv o pluralitate de infracţiuni). Astfel, s-a precizat că infracţiunile cu conţinut alternativ sunt definite ca fiind acele infracţiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificaţiei lor penale, iar infracţiunile cu conţinuturi alternative sunt acele infracţiuni în cazul cărora legiuitorul grupează sub aceeaşi denumire două sau mai multe infracţiuni de sine stătătoare. Parchetul a arătat că existenţa unei pluralităţi de infracţiuni a pornit de la premisa că art. 336 din Codul penal cuprinde două fapte distincte întrucât există diferenţe între acestea raportat la momentul la care se consideră comisă infracţiunea – al recoltării probelor biologice în cazul alin. (1), respectiv al conducerii efective în cazul alin. (2), însă această diferenţă nu mai există în momentul de faţă, având în vedere că, prin Decizia nr. 732/2014, Curtea Constituţională a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională. De altfel, această diferenţă justifica la momentul respectiv şi reglementarea celor două acţiuni interzise în cadrul unor alineate diferite, cu toate că legiuitorul a optat pentru instituirea unui tratament sancţionator identic pentru acestea. De asemenea, în susţinerea aceleiaşi opinii s-a arătat că între aceste fapte există diferenţe şi cu privire la nivelul tipului de substanţe nocive ingerate de către subiectul pasiv. În susţinerea opiniei contrare, respectiv în sensul existenţei unei singure infracţiuni, parchetul arată că, deşi substanţele nocive ingerate sunt diferite, rezultatul final al utilizării acestora este acelaşi, al apariţiei unei stări de pericol ca urmare a alterării capacităţii de a conduce, fiind astfel lezată aceeaşi valoare socială ocrotită, respectiv siguranţa circulaţiei pe drumurile publice. De asemenea, parchetul a precizat că în cazul unei persoane care a condus un vehicul atât sub influenţa alcoolului, cât şi a altor substanţe psihoactive, chiar în situaţia în care comportamentul său este în mod vizibil modificat, în majoritatea cazurilor nu se pot deosebi, în mod ştiinţific, manifestările create de intoxicaţia cu alcool de cele legate de celelalte substanţe şi nici de cele create de combinaţia dintre acestea. Mai mult, parchetul a arătat că regimul sancţionator pentru acţiunile prevăzute de alin. (1) şi (2) ale art. 336 din Codul penal este acelaşi, astfel încât este evident că legiuitorul a apreciat că pericolul social generic al acestora este similar. Prin urmare, parchetul a precizat că în cazul art. 336 din Codul penal este acelaşi element material, atât la varianta tip, cât şi la varianta asimilată, iar ceea ce diferă este condiţia specială ataşată elementului material: îmbibaţie alcoolică peste limita legală, respectiv autorul se află sub influenţa unor substanţe psihoactive. În concluzie, parchetul a opinat că dacă se comit acte specifice ambelor variante, se va reţine o singură infracţiune, cu referire la ambele variante, aspect care va fi avut în vedere la individualizarea pedepsei. S-a mai menţionat şi că în legislaţia naţională mai este incriminată o infracţiune foarte asemănătoare, respectiv conducerea unei nave de către o persoană care a consumat alcool sau substanţe psihoactive, caz în care acţiunile interzise au fost cuprinse în cadrul aceluiaşi text de lege, fiind astfel evident că aceasta a fost reglementată ca o infracţiune cu conţinut alternativ. VI. Opinia specialiştilor consultaţi asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) raportate la cele ale art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiştilor în drept penal opinia asupra problemei supuse examinării. Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca – Facultatea de Drept a apreciat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii cu conţinut alternativ, prevăzute de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal. S-a arătat că ambele modalităţi protejează aceeaşi valoare socială (siguranţa participanţilor la traficul rutier), din aceeaşi perspectivă (abilităţile rutiere ale conducătorului auto sunt afectate de intoxicaţia cu alcool sau cu substanţe psihoactive). Universitatea de Vest din Timişoara – Facultatea de Drept a transmis opinia acestei instituţii, în sensul că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive întruneşte elementele de tipicitate ale unei infracţiuni unice cu conţinut alternativ prevăzute de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal. S-a menţionat că în cazul celor două alineate ale art. 336 din Codul penal valoarea socială lezată este unică (siguranţa circulaţiei rutiere) şi elementul material este unic (acţiunea de conducere). Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucureşti – Facultatea de Drept a arătat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive, întruneşte elementele de tipicitate a două infracţiuni în concurs ideal, prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal şi art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal. S-a precizat că faţă de efectul specific avut de alcool, dar şi de substanţele psihoactive, asupra individului, prezenţa ambelor categorii în corpul persoanei este cu atât mai periculoasă, ceea ce întăreşte concluzia că este necesară reţinerea a două infracţiuni, corelat cu pericolul social foarte mare pe care un conducător al unui vehicul aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, dar şi având o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, îl reprezintă pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice. Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Drept a menţionat că fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul recoltării mostrelor biologice a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive, reprezintă o formă a unităţii naturale de infracţiune prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal. S-a arătat că, în cazul art. 336 din Codul penal, existau unitate infracţională şi acelaşi element material, atât la varianta tip, cât şi la varianta asimilată (conducerea unui vehicul), diferenţa fiind dată de una dintre condiţiile ataşate elementului material (îmbibaţie alcoolică peste limita legală versus sub influenţa unor substanţe psihoactive). VII. Examenul jurisprudenţei în materie VII.1. Jurisprudenţa relevantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie VII.1.1. Din perspectiva hotărârilor obligatorii menite să asigure unificarea practicii judiciare şi care prezintă semnificaţie sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile nu au fost identificate decizii relevante pentru problema sesizată. VII.1.2. În ceea ce priveşte deciziile de speţă, Direcţia legislaţie, studii, documentare şi informatică juridică din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a comunicat, prin Adresa nr. 2.061 din 16 decembrie 2021, că nu a identificat practică judiciară cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, aceeaşi constatare rezultând şi în urma documentării prealabile întocmirii prezentului raport, realizată la nivelul Secţiei penale a instanţei supreme. VII.2. Jurisprudenţa naţională relevantă în materie În materialul transmis de curţile de apel au fost identificate 11 hotărâri judecătoreşti relevante pentru problema de drept ridicată în speţă, şi anume: VII.2.1. Sentinţa penală nr. 916 din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 771/A din 11 august 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I penală, în Dosarul nr. 10.184/301/2019, prin care inculpatul R.R.A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunilor de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. (1) şi (2) din Codul penal, de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal, şi de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că inculpatul, fiind sub influenţa substanţelor psihoactive (canabis, cocaină şi produşi tip ecstasy) şi având o îmbibaţie alcoolică de aproximativ 1,41‰ grame pur în sânge, a condus autoturismul BMW cu nr. de înmatriculare (…) pe str. Constantin Brâncuşi din Bucureşti, dinspre str. Baba Novac către str. Lucreţiu Pătrăşcanu, iar când a ajuns la intersecţia cu bd. Nicolae Grigorescu, ca urmare a nerespectării măsurilor de prevedere şi a dispoziţiilor legale privind conducerea unui autovehicul pe drumurile publice, a lovit, din culpă, persoana vătămată M.G.A. care staţiona pe carosabil, în mijlocul intersecţiei, provocându-i vătămări ce au condus la decesul victimei în aceeaşi zi, la faţa locului, iar apoi, cunoscând faptul că a accidentat o persoană, nu a oprit autoturismul, ci şi-a continuat deplasarea de la locul producerii accidentului, părăsind astfel locul accidentului, fără încuviinţarea organelor de poliţie. VII.2.2. Sentinţa penală nr. 183 din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Bistriţa, definitivă prin Decizia penală nr. 607/A din 22 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori în Dosarul nr. 4.893/190/2020, prin care inculpatul B.S.C. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că inculpatul a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare (…) pe Str. Zefirului din municipiul Bistriţa, însă la intersecţia cu str. Subcetate a pierdut controlul volanului şi a intrat în coliziune cu gardul împrejmuitor al imobilului cu nr. 2. VII.2.

Sentinţa penală nr. 277 din 10 octombrie 2019 a Judecătoriei Reghin, pronunţată în Dosarul nr. 2.743/289/2019, prin care inculpatul O.C.C. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, şi de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că inculpatul a condus autovehiculul proprietate personală marca Volkswagen Golf, cu nr. de înmatriculare provizoriu, pe strada Iernuţeni din municipiul Reghin, judeţul Mureş, sensul de mers Reghin – Târgu Mureş, având în sânge o îmbibaţie alcoolică de peste 0,8 mg/l şi fiind sub influenţa unor substanţe psihoactive. VII.2.

Sentinţa penală nr. 323 din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Reghin, pronunţată în Dosarul nr. 4.100/289/2018, prin care inculpatul C.M.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunilor de părăsire a locului accidentului, prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, şi de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că inculpatul a condus autovehiculul marca BMW, cu nr. de înmatriculare (…), pe Strada Râului din municipiul Reghin, judeţul Mureş, în zona imobilului nr. 36, având în sânge o concentraţie alcoolică de peste 0,8 g/l, fiind totodată sub influenţa unor substanţe psihoactive. Totodată, s-a reţinut că la data de 4.10.2018, în jurul orei 4.52, inculpatul a părăsit locul unde a produs un accident de circulaţie soldat cu vătămarea integrităţii corporale a două persoane. VII.2.

Sentinţa penală nr. 569 din 27 mai 2020 a Judecătoriei Constanţa, pronunţată în Dosarul nr. 34.773/212/2019, prin care inculpatul C.A.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. (1) din Codul penal, de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal, şi de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) şi (2) din Codul penal reţinându-se, în esenţă, în fapt, că inculpatul, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice şi a substanţelor psihoactive, deşi avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce, a condus autoturismul marca Opel, model Vectra, cu numărul de înmatriculare (…), pe bulevardul Mamaia din staţiunea Mamaia, pe banda nr. 1, dinspre municipiul Constanţa către oraşul Năvodari şi când a ajuns în zona hotelului Scapino, nu a păstrat o distanţă regulamentară de siguranţă faţă de autoturismul marca Volkswagen Golf, cu numărul de înmatriculare (…), condus de numitul D.I.V. în aceeaşi direcţie şi astfel a tamponat partea din spate a acestuia, iar în urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a celor doi conducători auto. VII.2.

Sentinţa penală nr. 116 din 31 martie 2021 a Judecătoriei Zărneşti, pronunţată în Dosarul nr. 531/338/2021, prin care inculpatul Y.S.S. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că inculpatul a condus pe Strada Mare din oraşul Zărneşti autoturismul marca Dacia, model Duster, cu numărul de înmatriculare (…), aflându-se sub influenţa alcoolului şi a unor substanţe psihoactive. VII.2.

Sentinţa penală nr. 1.417 din 27 martie 2020 a Judecătoriei Târgu Jiu, definitivă prin Decizia penală nr. 381 din 9 august 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 15.133/318/2019, prin care inculpata R.A.R. a fost condamnată la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, şi de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că inculpata a condus pe Strada Victoriei din municipiul Târgu Jiu, judeţul Gorj, autoturismul marca Opel, înmatriculat în străinătate, având o îmbibaţie alcoolică în sânge de 1,70 g‰ la ora 20.00 şi de 1,50 g‰ la ora 21.00 şi având concentraţiile de substanţe psihoactive: THC 0,006 ug/ml, THC-OH 0,001 ug/ml şi THC-COOH 0,022 ug/ml. VII.2.

Decizia penală nr. 497 din 21 aprilie 2021 a Curţii de Apel Ploieşti, pronunţată în Dosarul nr. 4.410/315/2020, prin care inculpatul V.G.A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, şi de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că inculpatul a condus pe DN71 în afara localităţii Nucet, judeţul Dâmboviţa, autoturismul marca Audi A5, cu nr. de înmatriculare (…), având o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv de 1,50 g‰ – proba I şi 1,30 g‰ – proba II, potrivit buletinului de analiză toxicologică eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Dâmboviţa, şi aflându-se sub influenţa substanţelor psihoactive (prezentând THC – tetrahidrocanabinol COOH 0,004 ug/ml în sânge, iar în urină fiind relevată prezenţa canabinoizilor). VII.2.

Sentinţa penală nr. 2.141 din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Timişoara, definitivă prin Decizia penală nr. 1.419/A din 16 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia penală în Dosarul nr. 1.850/325/2020, prin care inculpatul R.O.I. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că în data de 13.02.2019, în jurul orei 8.35, inculpatul a condus pe Str. Marginii din Timişoara autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare (…), aflându-se sub influenţa alcoolului, având o concentraţie de alcool în sânge de 1,71 g/l la prima recoltare de la ora 10.35 şi 1,46 g/l la a doua recoltare de la ora 11.35 şi având la ora 10.35 în sânge cocaină, bezoilecgonină, ecgoninmetilester şi EDDP. VII.2.

Decizia penală nr. 658/A din 8 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia penală în Dosarul nr. 8.692/325/2019, prin care inculpatul I.F.D. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, şi de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. (2) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că inculpatul a condus în data de 11.02.2018, în jurul orei 2.55, autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare (…) pe Strada Delfinului din Timişoara, având o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, rezultatul analizei toxicologice – alcoolemie indicând o valoare de 1,65 g‰ la prima recoltare de sânge, respectiv 1,50 g‰ la a doua recoltare de sânge şi aflându-se sub influenţa unor substanţe psihoactive, respectiv a canabisului, rezultatul analizei toxicologice indicând la ora 3.50 prezenţa în sânge a compuşilor din clasa canabinoizilor astfel: THC (tetrahidrocanabinol) 3,27 ng/ml, 11-OH-THC (metabolit al tetrahidrocanabinolului) 2,89 ng/ml şi THC-COOH (metabolit al tetrahidrocanabinolului) 70,21 ng/ml. VII.2.

Decizia penală nr. 500 din 30 iunie 2021 a Curţii de Apel Suceava – Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 6.339/193/2020, prin care inculpatul I.A.A. a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru comiterea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal, reţinându-se, în esenţă, în fapt, că în noaptea de 1-2.06.2020, ora 22.35, inculpatul a condus autoturismul său marca Audi A4, cu nr. de înmatriculare (…), pe drumurile publice din municipiul Botoşani, având concentraţii alcoolice de 1,75 g‰ alcool pur în sânge (cu prilejul prelevării primei probe de la ora 23.20) şi 1,53 g‰ alcool pur în sânge (cu prilejul prelevării probei a doua de la ora 00.28), conform buletinului de analiză toxicologică eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Botoşani, şi sub influenţa unei substanţe psihoactive, respectiv canabis, conform buletinului de analiză toxicologică – droguri eliberat de Institutul de Medicină Legală Iaşi. VII.3. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale În jurisprudenţa Curţii Constituţionale nu au fost identificate decizii relevante pentru problema sesizată. VIII. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. IX. Dispoziţii legale incidente Codul penal Art. 336. – Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere. (3) Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Art. 38. – Concursul de infracţiuni (1) Există concurs real de infracţiuni când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracţiuni şi atunci când una dintre infracţiuni a fost comisă pentru săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni. (2) Există concurs formal de infracţiuni când o acţiune sau o inacţiune săvârşită de o persoană, din cauza împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conţinutul mai multor infracţiuni. Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal Art. 241. – Prin substanţe psihoactive se înţelege substanţele stabilite prin lege, la propunerea Ministerului Sănătăţii. X. Opinia judecătorului-raportor Opinia judecătorului-raportor a fost în sensul admiterii sesizării formulate de către Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori în Dosarul nr. 8.337/190/2020, urmând a se stabili că: „Fapta unei persoane de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, care la momentul prelevării mostrelor biologice, a avut o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge şi care se afla sub influenţa unor substanţe psihoactive, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) şi (2) din Codul penal, infracţiune unică.” XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie În urma examinării sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, a raportului întocmit de judecătorul-raportor şi a problemei ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele: XI.1. Cu privire la admisibilitatea sesizării În conformitate cu dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective şi asupra căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”. Ca urmare, admisibilitatea sesizării formulate în procedura pronunţării unei hotărâri prealabile este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerinţe: – instanţa care a formulat întrebarea, din categoria instanţelor anterior enumerate, să fie învestită cu soluţionarea cauzei în ultimul grad de jurisdicţie; – soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; – problema de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluţionare. În speţă sunt îndeplinite cumulativ toate cerinţele anterior enunţate. Astfel, este îndeplinită condiţia privind existenţa unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanţă, Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori fiind învestită, în ultimul grad de jurisdicţie, cu soluţionarea apelului declarat de inculpata C.A. împotriva Sentinţei penale nr. 398/7.04.2021, pronunţată de către Judecătoria Bistriţa, în Dosarul nr. 8.337/190/2020. Rezolvarea dată chestiunii de drept expuse în încheierea de sesizare este susceptibilă a avea consecinţe juridice directe şi concrete asupra modului de rezolvare a cauzei în care a fost ridicată, respectiv asupra încadrării juridice sub forma unităţii sau a pluralităţii sub forma concursului de infracţiuni pe care o va primi acuzaţia penală adusă inculpatei. De asemenea, chestiunea ce formează obiectul întrebării nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui asemenea recurs aflat în curs de soluţionare. XI.2. Cu privire la fondul chestiunii de drept Problema de drept ce face obiectul sesizării trebuie abordată atât prin prisma construcţiei doctrinare şi jurisprudenţiale privind infracţiunile cu conţinut alternativ şi infracţiunile cu conţinuturi alternative, cât şi prin prisma dispoziţiilor art. 38 alin. (2) din Codul penal, în condiţiile în care, în mod evident, instituţia concursului ideal de infracţiuni este cea care poate conduce la o soluţie, fie în sensul reţinerii unei pluralităţi de infracţiuni, fie a unei infracţiuni unice. Din primul punct de vedere, doctrina, nu în unanimitate, şi jurisprudenţa au conturat conceptul de infracţiuni cu conţinut alternativ şi de infracţiuni cu conţinuturi alternative, reflectarea sa în jurisprudenţa obligatorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind cuprinsă în Decizia nr. 25/2017, pronunţată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Potrivit considerentelor deciziei menţionate: „Infracţiunile cu conţinut unic sunt acele infracţiuni ale căror elemente constitutive se înfăţişează sub o formă unică, exclusivă, nesusceptibilă de mai multe modalităţi (bigamia, omorul). Infracţiunile cu conţinut alternativ sunt acele infracţiuni pentru care legea prevede variante alternative ale elementului material al laturii obiective, variante echivalente sub aspectul semnificaţiei lor penale. Spre deosebire de infracţiunile cu conţinut alternativ care, în esenţă, presupun existenţa mai multor modalităţi de săvârşire a faptei, infracţiunile cu conţinuturi alternative sunt acele infracţiuni în cazul cărora legiuitorul regrupează, sub aceeaşi denumire, două sau mai multe infracţiuni de sine stătătoare. Delimitarea dintre infracţiunile cu conţinut unic, infracţiunile cu conţinut alternativ şi infracţiunile cu conţinuturi altern