ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2688/2021

Ședința publică din data de 23 aprilie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamantul Fondul Proprietatea S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, anularea Deciziei Președintelui ANRE nr. 1377 din 25.06.2015 privind prețul și cantitățile reglementate pentru achiziția serviciilor tehnologice de sistem furnizate de Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A., anularea Deciziei Președintelui ANRE nr. 1423 din 1.07.2015 privind modificarea Deciziei ANRE nr. 1377/25.06.2015 și obligarea pârâtei la emiterea unei Decizii prin care să se aprobe prețul reglementat de achiziție a serviciilor tehnologice de sistem furnizate de Hidroelectrica la o valoare care să includă costurile suportate de societate și o cotă de profit reglementat.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3982 din 08 octombrie 2018, a admis cererea formulată de domnul expert tehnic electroenergetic A. și a dispus majorarea onorariului până la suma de 12.172 RON, a pus în vedere reclamantului Fondul Proprietatea S.A. și intervenientei SPEEH Hidroelectrica S.A. să facă dovada achitării onorariului pentru expert, în completare, în cuantum de 4586 RON fiecare, a respins ca neîntemeiate excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare de către pârâta CNTEE "Transelectrica" S.A. și excepția inadmisibilității capătului 4 din cererea de intervenție voluntară principală, invocată de pârâta ANRE, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Fondul Proprietatea S.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și cu pârâta intervenientă Compania Națională de Transport Energie Electrică "Transelectrica" S.A., a admis în parte cererea de intervenție voluntară principală, formulată de intervenienta SPEEH Hidroelectrica S.A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, a admis în parte cererea conexă, formulată de reclamanta SPEEH Hidroelectrica S.A., a anulat în parte Deciziile nr. 1377/25.06.2015 și nr. 1035/22.06.2016, numai în ceea ce privește prețul reglementat de achiziție a serviciilor tehnologice de sistem, a obligat pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei să emită decizii prin care să se aprobe prețul reglementat de achiziție a serviciilor tehnologice de sistem furnizate de intervenienta SPEEH Hidroelectrica S.A. în perioada 1.07.2015-30.06.2017, potrivit Metodologiei de stabilire a tarifului pentru serviciul de sistem aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 87/2013 și în acord cu considerentele prezentei hotărâri, a respins în rest cererea principală, cererea de intervenție și cererea conexă ca neîntemeiate și a obligat pârâta ANRE la plata cheltuielilor de judecată către intervenienta SPEEH Hidroelectrica S.A. în sumă de 5000 RON, reprezentând onorariu expert.

Împotriva hotărârii instanței de fond, atât intervenienta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., cât și pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei au declarat recurs.

I. Intervenienta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. își întemeiază cererea de recurs pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că sentința a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșita a normelor de drept material, respectiv a normele de drept material care reglementează dreptul justițiabilului de a solicita acoperirea prejudiciului/pagubelor cauzate de emiterea unor acte administrative nelegale, art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Chestiunile deduse spre soluționare în prezenta cauză, nu au vizat doar nelegalitatea deciziilor Președintelui ANRE contestate de Hidroelectrica și anulate de instanță ca nelegale (în ceea ce privește prețul serviciilor de sistem furnizate de Hidroelectrica), ci a fost solicitată și obligarea pârâtelor (Autoritatea Națională de Reglementare in Domeniul Energiei și Transelectrica) la acoperirea prejudiciilor suportate de Hidroelectrica prin efectul deciziilor nelegale.

Însă instanța s-a limitat să analizeze doar aspecte privind legalitatea deciziilor din perspectiva nerespectării reglementărilor și metodologiilor ANRE încălcate de autoritate și nu a aplicat corect normele de drept material.

Având în vedere soluția corectă pronunțată de instanța de anulare a deciziilor contestate, în ceea ce privește prețul reglementat de achiziție a serviciilor tehnologice de sistem, este evident că Hidroelectrica este persoana vătămată într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral.

Referitor la Decizia Președintelui ANRE nr. 1377 din 25.06.2015 modificată prin Decizia nr. 1423 din 01.07.2015 (obiectul dosarului nr. x/2015) se arată că în ceea ce privește cuantificarea prejudiciului solicitat de Hidroelectrica prin efectul aplicării deciziilor contestate în intervalul 01.07.2015 - 30.06.2016, Hidroelectrica își menține în continuare pretențiile în cuantumul și la valorile solicitate prin acțiune și precizările ulterioare ale acesteia, așa cum s-a indicat și în Notele de ședință depuse în data de 12.02.2018 la dosarul cauzei.

Intervenienta Hidroelectrica solicită, în continuare și independent de concluziile expertului, ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta să plătească Hidroelectrica suma de 51.533.299 RON cu titlu de prejudiciu (pierdere) suferită de aceasta prin efectul aplicării deciziilor în intervalul 01.07.2015 - 30.06.2016, sumă la care se adaugă dobânda raportată la pierderea suferită.

Sub acest aspect, expertul parte al Hidroelectrica în Răspunsul la Obiectivele stabilite în dosarul nr. x/2015, la obiectivul 10 al expertizei a arătat că acesta este în sumă de 51.533.299 RON, aceasta fiind valoarea prejudiciului solicitat de Hidroelectrica prin efectul aplicării deciziilor contestate în intervalul 01.07.2015 - 30.06.2016, calculat pentru întreaga perioada de aplicare a deciziei contestate.

Referitor la Decizia Președintelui ANRE nr. 1035 din 22.06.2016, (obiectul Dosarului nr. x/2016) se arată că modalitatea de stabilire a prejudiciului (pierdere) suferit de Hidroelectrica aferent perioadei aferent perioadei 01.07.2016-31.12.2016, ANRE nu a luat în calcul pentru stabilirea tarifului reglementat pentru serviciul tehnologic de system-energie reactivă pentru reglajul tensiunii în RET, decât consumul de energie orar pe fiecare grup energetic, ipoteze eronate, respectiv:

- pentru realizarea acestui serviciu tehnologic a fost stabilit arbitrar de către ANRE consumul de energie electrică la 1,41 MWh/grup, în realitate consumul orar este de 1,73 MWh/ora/grup;

- pentru cuantificarea costului energiei achiziționate în vederea producerii energiei reactive, a fost luat în calcul un preț mediu de producție de 69,60 RON/MWh realizat doar în cele două centrale CHE Lotru și CHE Vidraru, ca și când întotdeauna această energie necesară realizării serviciului de sistem ar fi produsă doar în cele două centrale. Nu întotdeauna este posibilă producerea energiei active necesare pentru acest serviciu tehnologic de sistem în aceste două centrale. Corect este să se ia în calcul prețul mediu de deficit al energiei electrice înregistrat în anul 2016 și anume 272,19 RON/MWh, conform Raportului ANRE de monitorizare a pieței energiei electrice.

Se mai susține că la modalitatea de stabilire a prejudiciului (pierdere) suferit de Hidroelectrica aferent perioadei 01.01.2017-30.06.2017, ANRE nu a luat în calcul pentru stabilirea tarifului reglementat pentru serviciul tehnologic de sistem-energie reactivă pentru reglajul tensiunii in RET decât consumul de energie orar pe fiecare grup energetic în următoarele ipoteze eronate:

- pentru realizarea acestui serviciu tehnologic a fost stabilit arbitrar de către ANRE consumul de energie electrica la 1,41 MWh/grup. In realitate consumul orar este de 1,73 MWh/ora/grup.

- pentru cuantificarea costului energiei achiziționate in vederea producerii energiei reactive, a fost luat în calcul un preț mediu de producție de 69,60 Iei/MWh realizat doar în cele două centrale CHE Lotru și CHE Vidraru, ca și când întotdeauna această energie necesară realizării serviciului de sistem ar fi produsă doar în cele două centrale. Nu întotdeauna este posibilă producerea energiei active necesare pentru acest serviciu tehnologic de sistem în aceste două centrale. Corect este să se ia în calcul prețul mediu de deficit al energiei electrice înregistrat în anul 2016 și anume 308,72 RON/MWh, conform Raportului ANRE de monitorizare a pieței energiei electrice.

În ceea ce privește cuantumul/câtimea prejudiciului solicitat de Hidroelectrica prin efectul aplicării deciziilor contestate, în măsura în care instanța trecea peste cele expuse mai sus și respingea cererea Hidroelectrica de obligare a pârâtelor la plata prejudiciului la valoarea de 51.533.299 RON, a fost solicitată obligarea pârâtelor să plătească, in solidar, către Hidroelectrica suma de 37.126.216 RON, reprezentând prejudiciu (pierdere) suferit de intervenientă ca urmare a aplicării Deciziilor Președintelui ANRE nr. 1377/25.06.2015 și nr. 1423/01.07.2015 privind prețul și cantitățile reglementate pentru achiziția serviciilor tehnologice de sistem, în intervalul 01.07.2015 -30.06.2016, așa cum a concluzionat expertul în "Răspunsul la obiecțiuni IV la Raportul de expertiza tehnică judiciară", la care se adaugă dobânda legală raportată la pierderea suferită (concluziile expertului la întrebarea de la pct. 25, lămurire solicitată de instanță - echivalentul Obiectivului nr. 10 din raportul de expertiză - cuantificarea prejudiciului menționat la răspunsul la obiectivul nr. 10 din expertiza, prejudiciul solicitat de Hidroelectrica).

Prin urmare, în ceea ce privește expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză, motivele de anulare a Deciziei sunt în strictă legătură cu detaliile tehnice ale justificării costurilor Hidroelectrica - pe care expertul le-a analizat tocmai pentru a determina în ce măsură ANRE a respectat procedura de stabilire a prețurilor și cantităților - însă, in ceea ce privește cuantificarea pagubei instanța a nesocotit cu totul concluziile expertului (concluziile expertului la întrebarea de la pct. 25, lămurire solicitată de instanță - echivalentul Obiectivului nr. 10 din raportul de expertiză - cuantificarea prejudiciului menționat la răspunsul la obiectivul nr. 10 din expertiză, prejudiciul solicitat de Hidroelectrica).

În vederea efectuării raportului de expertiză, expertul a convocat părțile la o întâlnire inițială, în cadrul căreia s-au stabilit procedura de lucru și modalitatea de colaborare a expertului cu părțile. De asemenea, în cadrul aceleiași întâlniri, au fost transmise expertului documentele necesare efectuării expertizei. În cadrul unor întâlniri ulterioare, de la sediul Hidroelectrica și ANRE, expertul a analizat documente suplimentare care nu se aflau la dosarul cauzei și a solicitat explicații de la persoanele competente din societate. Aceste documente suplimentare se regăsesc ca anexe la raportul de expertiză. Expertul s-a întâlnit cu reprezentații ANRE, solicitându-le și acestora, la fel cum a solicitat și din partea Hidroelectrica, documente și explicații suplimentare privind procedura de emitere a Deciziilor. Cu toate acestea, instanța nu a ținut cont de concluziile expertului în ceea ce privește cuantificarea pagubelor.

În opinia recurentei-interveniente, instanța, printr-o abordare subiectivă a problemelor legate de paguba suferită de Hidroelectrica, s-a rezumat să aprecieze că prin simplul fapt al emiterii unor noi decizii se va acoperi întreg prejudiciul său, cel puțin va putea fi cuantificat cu toate că acesta era cert și a fost determinat până la momentul la care instanța de fond a rămas în pronunțare .

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ. (Hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se întemeiază), recurenta-intervenientă arată că soluția instanței de fond este nelegală, deoarece nu a procedat la o analiză riguroasă a cauzei sub aspectul respingerii ca neîntemeiat al capătului de cerere prin care solicită prejudiciul suferit.

În ipoteza înlăturării unei probe (chiar și în parte) măsura trebuie să fie motivată, tocmai pentru a da posibilitatea instanței de control judiciar de a verifica legalitatea hotărârii.

Recurenta mai susține că soluția instanței de fond este greșită și asupra cererii Hidroelectrica de obligare a pârâtei ANRE la plata cheltuielilor de judecată către intervenienta Hidroelectrica în sumă de 11.950 RON în dosarul nr. x/2015 și contravaloarea taxei de timbru achitată în dosarul nr. x/2016 în cuantum de 50 de RON.

De asemenea, critică și soluția instanței de obligare a pârâtei ANRE la plata cheltuielilor de judecată către intervenienta Hidroelectrica în suma de 5000 RON, reprezentând onorariu expert, soluție prin care instanța de fond a diminuat cheltuielile de judecată solicitate de Hidroelectrica.

Hidroelectrica nu a solicitat cu titlu de cheltuieli de judecată onorarii avocațiale din motivul că reprezentarea juridică a fost asigurată de consilieri juridici din cadrul societății, iar cheltuielile solicitate constau în onorarii expert tehnic și expert parte al Hidroelectrica și taxă judiciară de timbru în valoare de 50 de RON.

În opinia recurentei-interveniente, în vederea aprecierii temeiniciei cheltuielilor de judecată, instanța are obligația de a face un examen de proporționalitate, apreciind dacă respectivele cheltuieli au fost în mod concret și proporțional necesare.

Având în vedere aceste aspecte, recurenta consideră că în mod eronat nu au fost acordate în integralitate cheltuielile de judecată solicitând admiterea în integralitate a cererii privind acordarea cheltuielilor de judecată, în cuantum de 11.950 RON, în dosarul nr. x/2015 și contravaloarea taxei de timbru, în dosarul nr. x/2016, în cuantum de 50 de RON.

II. Pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că instanța de fond a dat o interpretare greșită dispozițiilor art. 10 și art. 32 și următoarele din Metodologie apreciind, profund eronat, că nu a justificat toate costurile prevăzute de acest act deși, așa cum reiese din cuprinsul actului normativ la care judecătorul de fond s-a raportat, aceasta reglementează prețurile aferente celor trei tipuri de STS respectiv prețul serviciilor tehnologice de sistem care se efectuează simultan cu procesul de producere (banda de reglaj secundar și rezerva terțiară rapidă care nu sunt aprobate prin Deciziile contestate) și care conține costurile fixe unitare și prețul serviciilor tehnologice de sistem care se efectuează în afara procesului de producere (energia reactivă pentru reglajul tensiunii aprobată prin Deciziile contestate) care nu include costuri fixe unitare.

Astfel, în ceea ce privește Decizia nr. 1377/25.06.2015 instanța de fond a susținut că, "la baza emiterii acestei decizii a stat referatul de aprobare" iar "procedura de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem (STS) este aprobată prin Ordinul ANRE nr. 87/2013". La baza emiterii acesteia a stat și "scrisoarea nr. 63258/08.06.2015 înregistrată Ia ANRE cu nr. X/09.06.2015", înscris care nu a fost analizat de instanța de fond.

În continuare instanța de fond citează art. 32 și art. 33 din Metodologie ignorând faptul că ANRE analizează costurile justificate ale Hidroelectrica în raport de fundamentarea transmisă de aceasta (art. 33 alin. (2) "ANRE analizează costurile justificate ale producătorilor și aprobă prețurile reglementate de achiziție pentru fiecare tip de STS furnizate de aceștia".)

Dacă ar fi analizat scrisoarea nr. 63258/08.06.2015 înregistrată la ANRE cu nr. X/09.06.2015 instanța de fond putea observa că Hidroelectrica nu a justificat economic în niciun fel costurile pe care le solicită a fi recunoscute, ci a trimis la ANRE, după solicitări repetate, o fundamentare formată din 5 pagini prin care solicită recunoașterea unor costuri fără ca în spatele acestei solicitări să existe o justificare economică a acestora. Totodată, scrisoarea de fundamentare transmise de S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. nr. 63258/08.06.2015 avea o serie de erori și necorelări. Astfel, prețul solicitat de S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., menționat în preambulul scrisorii, avea valoarea de 3483,28 RON pe fiecare oră de funcționare a hidroagregatelor în regim de compensator sincron, și nu coincidea cu prețul menționat în concluzie, care avea valoarea de 3482,49 RON pe fiecare oră de funcționare a hidroagregatelor în regim de compensator sincron a CHE Vidraru și CHE Lotru.

De asemenea, calculele prezentate la pct. 1.2 al scrisorii de fundamentare erau eronate, ceea ce a condus la greșeli "în lanț", care au alterat în mod semnificativ rezultatul final, care ar fi trebuit să rezulte, potrivit algoritmului de calcul al S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., cu circa 25% mai mic decât cel prezentat, respectiv de 2797 RON/oră de funcționare în regim de compensator sincron.

Corelativ, la fundamentarea de către S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. a costurilor specifice aferente furnizării acestui tip de serviciu tehnologic de sistem, producătorul a avut în vedere faptul că energia activă consumată pentru funcționarea în regim de compensator sincron a hidroagregatelor ar fi neprogramată și ar trebui să fie cumpărată la preț de deficit din piața de echilibrare. Anexa 2 la Decizia ANRE nr. 1377/2015 privind prețul și cantitățile reglementate pentru achiziția serviciilor tehnologice de sistem furnizate de S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. precizează clar intervalele orare în care operatorul de transport și de sistem (OTS) poate solicita livrarea serviciului tehnologic de sistem energie reactivă pentru reglajul tensiunii, în funcție de necesitățile Sistemului Energetic Național (SEN"). Drept urmare, afirmația S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. privitoare la caracterul neprogramat al furnizării serviciului de sistem este eronată, intervalele orare în care s-ar putea solicita serviciul fiind cele stabilite prin decizie.

Astfel, este evident că, dacă instanța ar fi analizat acest articol, nu doar l-ar fi citat, ar fi observat că prevederea vizează mai multe tipuri de STS (fapt detaliat de expertul judiciar prin raportul de expertiza administrat în cauză).

Prin Decizia nr. 1377/2015, conform art. 1, s-a aprobat prețul reglementat de achiziție a serviciilor tehnologice prevăzut în anexa 1 la Decizie. În anexa 1 la Decizie se menționează expres că prețul aprobat este pentru "energia reactivă pentru reglajul tensiunii în RET2". ANRE a afirmat în mod repetat că acest tip de STS - STS energie reactivă pentru reglajul tensiunii - se furnizează în afara procesului de producție, spre deosebire de alte tipuri de STS, cum ar fi banda de reglaj secundar (BRS) și rezerva terțiară rapidă (RTR), care se furnizează în timpul producerii de energie activă.

Prin urmare, prin vânzarea pe piață a acestor două produse și anume energia electrică activă și STS care se furnizează simultan cu producerea de energie activă - BRS și RTR- se recuperează integral toate costurile fixe și variabile înregistrate de Hidroelectrica în cele doua centrale. Singurul STS care se furnizează în afara procesului de producere este STS - energie reactivă pentru reglajul tensiunii- al cărui preț este aprobat prin Decizia nr. 1377/2015, deoarece este tehnic imposibilă funcționarea simultană hidroagregatului în regim de generator și de compensator sincron.

Cu alte cuvinte, pentru aprobarea prețului reglementat de achiziție a serviciilor tehnologice prevăzut în anexa 1 la Decizia nr. 1377/2015, conform art. 35 lit. b) din Metodologie se au în vedere costurile fixe unitare specifice cu furnizarea fiecărui tip de STS.

Este evident că raționamentul instanței de fond este greșit și că nu se aplică art. 36 alin. (1) și art. 37 din Metodologie deoarece costurile prevăzute de aceste articole se recuperează prin producerea și vânzarea pe piața de energie a energiei electrice active și prin furnizarea de STS în regim de generator (bandă de reglaj secundar și rezerva terțiară rapidă) servicii tehnologice de sistem care nu sunt prevăzute de Decizia nr. 1377/25.06.2015.

Susține instanța de fond că nu există o justificare a înlăturării tuturor costurilor solicitate de Hidroelectrica deși în referatul de aprobare al Deciziei nr. 1377/2015, pe pagina 2, se menționează ce costuri a solicitat aceasta prin adresa nr. x/08.06.2015 înregistrată la ANRE sub nr. x/09.06.2015 iar acestea erau, costuri fixe aferente procesului de producție care potrivit Metodologiei (art. 35 lit. a) și art. 37) nu sunt avute în vedere la aprobarea prețului reglementat ANRE prin Deciziile contestate.

Dacă ANRE nu a inclus aceste costurile prevăzute la lit. a) ci numai pe cele de la lit. b) din art. 35 din Metodologie, cum putea să justifice în referat niște costuri care vizează un alt tip de STS decât cel aprobat prin Deciziile contestate.

ANRE, contrar celor reținute de instanța de fond, a justificat prin referatul de aprobare de ce nu a luat în considerare consumul de 1,05 MWh/oră de funcționare în regim compensator sincron solicitat de Hidroelectrica, ci doar de 1 MWh/oră deoarece acesta nu era stabilit cu precizie în urma unor măsurători confirmate și de Transelectrica S.A. (pagina 2 ultimul paragraf din referatul de aprobare).

De asemenea, s-a specificat pe pagina 3 primul paragraf din referatul de aprobare că prețul mediu de deficit pe piața de echilibrare nu este justificat și ca urmare ANRE a avut în vedere costul mediu de producere.

Mai mult, din tabelul de calcul al prețului reglementat al STS energie reactivă pentru reglajul tensiunii, inclus în cadrul referatului de aprobare pe pagina 4, rezultă implicit costurile prevăzute de Metodologie la art. 36 și următoarele considerate de ANRE ca fiind justificate.

Recurenta mai arată că Hidroelectrica nu și-a propus să recupereze din furnizarea serviciului tehnologic de sistem energie reactivă pentru reglajul tensiunii realizat cu grupurile din centrala electrică Lotru, mai mult de 100.000 de euro anual, în prezent echivalent a cca. 465.000 RON, așa cum rezultă din fundamentarea lucrării de retehnologizare a CHE Lotru prezentată în studiul de fezabilitate transmis de Hidroelectrica la ANRE în vederea obținerii în condițiile legii a autorizației de înființare pentru realizarea acestei lucrări (în perioada 2006-2011). Înscrisul respectiv cu extrasul din studiul de fezabilitate a fost depus de ANRE la instanță la termenul din 11.12.2017 dar nu a fost avut în vedere de instanța de fond.

În mod greșit și cu interpretarea eronată a Metodologiei instanța de fond a reținut că "prin urmare, din moment ce furnizarea în sistem a energiei reactive este un procedeu distinct de cel al producerii și furnizării energiei active, pârâta în mod eronat consideră că intervenienta hidroelectrica își recuperează costurile cu energia reactivă prin producerea și vânzarea energiei active și că prin intermediul prezentei acțiuni tinde să recupereze de două ori aceleași costuri", deoarece din moment ce Hidroelectrica își recuperează toate costurile aferente procesului de producere (atât cele fixe cât și cele variabile) prin prețul de vânzare a celor două produse astfel obținute și anume energie electrică activă vândută pe piața de energie și STS care se furnizează în timpul producerii (banda de reglaj secundar și reglajul trețiar rapid), ANRE nu poate să recunoască niciunul dintre aceste costuri în cadrul prețului STS energie reactivă pentru reglajul tensiunii întrucât dacă ar proceda așa Hidroelectrica ar recupera aceste costuri de două ori.

De asemenea instanța, în mod greșit și cu interpretarea eronată a Metodologiei, a reținut că este falsă afirmația pârâtei din întâmpinare conform căreia, costurile aferente procesului de producere se recuperează integral atât prin prețul de energie electrică, cât și prin prețul serviciilor tehnologice, care nu pot fi furnizate simultan cu producerea energiei active, deoarece ANRE a afirmat în mod repetat că acest tip de STS - STS energie reactivă pentru reglajul tensiunii - se furnizează în afara procesului de producție când cele două hidrocentrale nu produc energie electrică activă - spre deosebire de alte tipuri de STS, cum ar fi banda de reglaj secundar și rezerva terțiară rapidă, care se furnizează în timpul producerii de energie activă.

Susține instanța de fond, în opinia noastră profund eronat, că "aprecierile pârâtei privind profitul realizat de Hidroelectrica" sunt irelevante. ANRE a arătat nivelul profitului înregistrat de Hidroelectrica exact pentru a arata că aceasta și-a recuperat integral costurile înregistrate prin vânzarea pe piața concurențială de energie electrică de produse obținute prin activitatea sa de bază, pentru care deține licența acordată de ANRE - producerea de energie electrică.

Or, aceleași costuri pe care le-a recuperat integral prin vânzarea pe piața concurențială de energie electrică le solicită a fi recunoscute încă o dată când produce STS- energie reactivă pentru reglajul tensiunii, fără a observa că Metodologia, atunci când la art. 34 lit. a) enumera costurile fixe ca fiind eligibile pentru a fi introduse în prețul reglementat al furnizării de STS, se referă la acelea care se furnizează în timpul procesului de producere.

De asemenea, în mod greșit și cu interpretarea eronată a prevederilor Metodologiei instanța de fond a reținut că "în reglementarea metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem, s-a avut în vedere existența unor costuri fixe de producție, la care se pot adăuga sau nu și unele costuri fixe specifice. Astfel, raționamentul pârâtei din ambele cauze conexe, prin care susține că furnizarea serviciului tehnologic de sistem energie reactivă pentru reglajul tensiunii în SEN nu presupune costuri fixe unitare, ci doar costuri fixe specifice încalcă propria metodologie de determinare a prețului.

Ceea ce nu a înțeles instanța de fond este faptul că Metodologia prevede principii de stabilire a prețurilor reglementate pentru furnizarea tuturor tipurilor de STS, adică și pentru cele care se furnizează în timpul producerii de energie. În prețul reglementat pentru furnizarea acestora din urma, ANRE a recunoscut costurile fixe unitare atunci când a emis decizii similare pentru alți producători și alte tipuri de STS, așa cum prevede Metodologia menționată.

Instanța de fond, în sprijinul nelegalității Deciziilor contestate, susține că prețul mediu de deficit prezentat de Hidroelectrica este stabilit la fel de arbitrar ca și prețul stabilit de ANRE la nivelul costului mediu de producție. Cum ar fi putut ANRE să aibă în vedere un preț mediu de 243,35 RON/MWh pentru achiziția energiei electrice care nu a fost justificat în niciun fel de Hidroelectrica.

Prin aprobarea deciziilor contestate, ANRE nu a făcut altceva decât să își îndeplinească rolul privind protejarea clienților finali în sensul suportării unor prețuri corecte pentru energia electrică, respectiv a analizat și a determinat costurile justificate induse de prestarea serviciului de furnizare a energiei reactive pentru reglajul tensiunii, având în vedere fundamentarea transmisă de reclamantă conform prevederilor legale.

Având în vedere că S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. este singurul producător dintre cei calificați care dispune de grupuri capabile să furnizeze serviciului tehnologic energic reactivă pentru reglajul tensiunii în SEN în condițiile impuse de Dispecerul Energetic Național (UNO-DEN), deoarece, cu hidroagregatele de care dispune, poate răspunde dispozițiilor operative de dispecer prin respectarea valorile de consemn, acesta se încadrează în categoria excepției de la art. 33 alin. (1) lit. b) al Metodologiei.

Potrivit prevederilor art. 33, alin. (2) din Metodologie, în vederea evitării poziției dominante pe piața concurențială a acestui producător, ANRE aprobă prețul reglementat de achiziție de către OTS a serviciului tehnologic energie reactivă pentru reglajul tensiunii în SEN, furnizat de S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A.

Cu alte cuvinte, S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., prin aceste grupuri din centralele Vidraru și Lotru, furnizează serviciul tehnologic de sistem energie reactivă pentru reglajul tensiunii în SEN, exclusiv în perioadele de gol de sarcină (preponderent noaptea), perioade în care nu produce energie electrică.

Activitatea S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. de furnizor al serviciului tehnologic de sistem energie reactivă pentru reglajul tehniunii în SEN este importantă din punct de vedere al importantei strategice a grupurilor hidrogeneratoare, care contribuie nemijlocit la funcționarea sigură a SEN.

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, iar costul energiei pe care o produce este de 86 RON/MWH și mai mult decât atât, folosește aceste centrale pentru STS energie reactive, doar în goluri (noaptea).

Corelativ, cu aceste centrale, Hidroelectrica produce energie, pe care o vinde ulterior și obține profit, și furnizează și alte servicii STS, altele decât energia reactivă, din care obține profit.

Un alt abuz al Hidroelectricii dar și al reclamantei care invocă o așa zisă vătămare, constă în faptul că solicită recunoașterea în acest tarif a tuturor costurilor centralelor pentru toate celelalte servicii care sunt reglementate separat!

Vătămarea o are exclusiv populația, deoarece acest tarif stabilit de ANRE, este plătit de Transelectrica către Hidroelectrica și, ulterior, Transelectrica solicită recunoașterea acestuia în tariful care îl plătește populația.

În susținerea recursurilor sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Intimații au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți, a apărărilor expuse în întâmpinările intimaților, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.

Cu toate că au fost formulate motive de recurs distincte, Înalta Curte le va analiza și răspunde prin considerente comune.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte are în vedere prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Înalta Curte apreciază că motivarea hotărârii judecătorești înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raționamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.

În cauza de față, instanța de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplinește cerințele impuse de art. 425 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Motivul de recurs analizat are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune.

În motivarea hotărârii judecătorești se regăsesc toate susținerile invocate de partea reclamantă, astfel că sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Decizia nr. 1377/25.06.2015 privind prețul și cantitățile reglementate pentru achiziția serviciilor tehnologice de sistem furnizate de Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A. emisă de președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei s-a aprobat prețul reglementat de achiziție a serviciilor tehnologice de sistem furnizate de intervenienta Hidroelectrica pentru perioada 1 iulie 2015-30 iunie 2016. De asemenea, prin aceeași decizie s-au aprobat cantitățile orare de servicii tehnologice de sistem furnizate de aceeași societate, stabilindu-se ca intervenientul forțat Transelectrica să achiziționeze în această perioadă, în regim reglementat, cantitățile orare de servicii tehnologice de sistem furnizate de Hidroelectrica, prevăzute în anexa 2, la prețul prevăzut în anexa 1.

La baza emiterii acestei decizii a stat referatul de aprobare în care pârâta ANRE, în urma unei pretinse analize realizate asupra datelor puse la dispoziție de intervenienții Hidroelectrica și Transelectrica, stabilește prețul reglementat de furnizare a STS - energie reactivă pentru reglajul tensiunii la valoarea de 86,85 RON/grup-oră de funcționare în regim de compensator.

Prin Decizia nr. 1423/01.07.2015 privind modificarea deciziei ANRE nr. 1377/25.06.2015 privind prețul și cantitățile reglementate pentru achiziția serviciilor tehnologice de sistem furnizate de Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A. s-au modificat articolele 2 și 3, în sensul că pot fi reduse sau suplimentate cantitățile prevăzute în anexa 2, în funcție de necesitățile Sistemului Energetic Național justificate prin comenzi de dispecer, iar plata se realizează la cantitățile efectiv furnizate.

Prin Decizia nr. 1035/22.06.2016 privind prețul și cantitățile reglementate pentru achiziția serviciilor tehnologice de sistem furnizate de Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A. emisă de președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei s-a aprobat prețul reglementat de achiziție a serviciilor tehnologice de sistem furnizate de reclamanta Hidroelectrica pentru perioada 1 iulie 2016-30 iunie 2017. De asemenea, prin aceeași decizie s-au aprobat cantitățile orare de servicii tehnologice de sistem furnizate de aceeași societate, prevăzute în anexa 2, stabilindu-se ca intervenientul forțat Transelectrica să achiziționeze în această perioadă, în regim reglementat, cantitățile orare de servicii tehnologice de sistem furnizate de Hidroelectrica, la prețul prevăzut în anexa 1, cu posibilitatea ca aceste cantități să poată fi reduse sau suplimentate, în funcție de necesitățile Sistemului Energetic Național justificate prin comenzi de dispecer, iar plata se realizează la cantitățile efectiv furnizate.

La baza emiterii acestei decizii a stat referatul de aprobare în care pârâta ANRE stabilește prețul reglementat de furnizare a STS - energie reactivă pentru reglajul tensiunii la valoarea de 101,91 RON/grup-oră de funcționare în regim de compensator.

Recurenta susține ca instanța investită cu judecarea fondului a ignorat prevederile art. 22 alin. (3), art. 28 lit. a), art. 36 alin. (5) și art. 75 alin. (1) lit. e) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, in temeiul cărora au fost emise Deciziile contestate și s-a limitat doar la analizarea prevederilor Metodologiei de stabilire a tarifului pentru serviciul de sistem, aprobata prin Ordinul ANRE nr. 87/2013.

ANRE a emis Ordinul nr. 87/2013 prin care s-a aprobat Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem în vederea adoptării procedurii de reglementare a preturilor și tarifelor, obligație a reglementatorului prevăzuta de art. 76 alin. (1) din Legea energiei.

ANRE este obligată să respecte în procesul de decizie, la stabilirea preturilor și cantităților în regim reglementat principiile acoperirii costurilor justificate economic (art. 79 alin. (4) lit. b) din Legea energiei) și a asigurării unei cote rezonabile de profit (art. 76 alin. (1) din Legea energiei), principii nesocotite de autoritate la emiterea Decizia nr. 1423/2015 și Deciziei nr. 1377/2015 și Deciziei nr. 1035/22.06.2016.

Astfel cum rezultă din Ordinul ANRE 87/2013 precum și din explicațiile părților, furnizarea serviciului tehnologic de sistem constând în energia reactivă presupune că generatoarele din hidrocentralele Lotru și Vidraru absorb energia electrică din sistemul electroenergetic național (SEN), perioadă în care acestea funcționează în regim compensator sincron și absorb energie activă din rețea, debitând în schimb energie reactivă. În acest mod de funcționare, hidrocentralele nu pot produce energie electrică, ci, din contră, consumă energie electrică pentru a funcționa în regim compensator sincron și a absorbi excedentul de energie activă din SEN.

Potrivit ordinului ANRE 87/2013 pârâta este obligată să stabilească prețul reglementat pentru fiecare tip de STS pe baza costurilor fixe unitare înregistrate în procesul de producție de furnizorul de STS și a costurilor fixe unitare specifice.

Prin urmare, se reține că în reglementarea metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem, s-a avut în vedere existența unor costuri fixe de producție, la care se pot adăuga sau nu și unele costuri fixe specifice. Astfel, raționamentul pârâtei prin care susține că furnizarea serviciului tehnologic de sistem energie reactivă pentru reglajul tensiunii în SEN nu presupune costuri fixe unitare, ci doar costuri fixe specifice, încalcă propria metodologie de determinare a prețului.

Din moment ce funcționarea în regim compensator exclude funcționarea concomitentă în regim de generator, aspect recunoscut de pârâtă prin referatul de aprobare și ținând cont că în timpul absorbției energiei suplimentare din RET hidrocentralele nu pot produce energie electrică activă, se reține că nu există niciun argument tehnic sau juridic pentru a considera că în furnizarea STS energie reactivă nu sunt înregistrate costuri fixe unitare aferente procesului de producție, soluție de altfel reținută și prin raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză.

În ceea ce privește susținerea ANRE conform căreia instanța a dat o interpretare greșita dispozițiilor art. 10 și art. 32 și următoarele din Metodologie și ca instanța nu a analizat adresele și fundamentările Hidroelectrica privind preturile serviciilor, Înalta Curte constată că instanța de fond a analizat toate Notele de fundamentare ale preturilor transmise de Hidroelectrica realizând o permanentă raportare la legislație în ceea ce privește modul și limitele în care autoritatea ANRE trebuia să le respecte și să le aibă în vedere la adoptarea deciziilor.

Nu se poate susține ca instanța a interpretat sau aplicat greșit reglementările pe care le-a citat în hotărâre atâta vreme cât instanța a reținut strict aspectul că acestea sunt obligatorii pentru autoritate la emiterea Deciziilor, prețul stabilit de ANRE trebuie să cuprindă fiecare componentă din metodologie și în situația în care se reduce de către autoritate în mod unilateral vreo componentă a prețului de cost, autoritatea trebuie să justifice, să motiveze, pentru ca Hidroelectrica să se poată justifica și apară în fața autorității.

Prin urmare, din moment ce furnizarea în sistem a energiei reactive este un procedeu distinct de cel al producerii și furnizării energiei active, pârâta în mod eronat considera că intervenienta Hidroelectrica își recuperează costurile cu energia reactivă prin producerea și vânzarea energiei active și că prin intermediul prezentei acțiuni tinde să recupereze de două ori aceleași costuri.

Instanța a analizat amănunțit toate notele de fundamentare ale Hidroelectrica și referatele autorității ANRE prin care a fost stabilit în mod unilateral și a fost redus nemotivat prețul din deciziile contestate, pronunțându-se inclusiv pe susținerile autorității ca în fundamentările Hidroelectrica ar exista "așa-zise erori de calcul matematic", apărări pe care instanța le-a înlăturat ca irelevante.

Înalta Curte apreciază că instanța a reținut corect că, în ceea ce privește Decizia ANRE nr. 1377/2015 "referatul de aprobare nu cuprinde explicația modului în care a fost determinat prețul reglementat pentru serviciul tehnologic de sistem- energie reactivă. Cu alte cuvinte, nici din cuprinsul referatului de aprobare, nici din tabelul anexat acestuia și, cu atât mai puțin, din decizia contestată, nu se poate stabili aplicarea de către pârâtă a dispozițiilor art. 36 și următoarele din ordin".

În mod eronat, ANRE susține ca instanța fondului nu a analizat art. 32, 35, 36, 37 din Metodologie. Aspectul ca acest articol vizează mai multe tipuri de servicii de sistem nu este un motiv de nelegalitate a sentinței din rațiunea că tipul de servicii de sistem (STS) care fac obiectul deciziei contestate, serviciile de sistem - energie reactivă - fac parte din categoria serviciilor la care li se aplică Metodologia.

Astfel, art. 35 din Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem aprobată prin Ordinul nr. ANRE nr. 87/2013 stabilește că prețul reglementat aprobat de ANRE pentru fiecare furnizor și fiecare tip de STS se determină pe baza costurilor fixe unitare înregistrate în procesul de producție de furnizorul de ST și pe baza costurilor fixe unitare specifice cu furnizarea fiecărui tip de STS, aferente echipamentelor dedicate asigurării fiecărui tip de STS, altele decât cele de la lit. a).

Prin urmare, în mod temeinic s-a apreciat că, o componentă ce intră în calculul prețului de achiziție a serviciului de sistem este reprezentat de energia activă consumată la funcționarea în regim compensator sincron, așa cum a fost reținut și de experți în raport.

De asemenea, instanța de fond corect a reținut că intervalele orare pentru furnizarea acestui serviciu de sistem cuprinse în Anexa nr. 2 la Decizia nr. 1377/2015 sunt pure estimări. În aceste condiții, funcționarea la comandă de dispecer, neprogramată, în timp real, forțează Hidroelectrica să achiziționeze această energie în regim de dezechilibru din piața de echilibrare. Hidroelectrica nu procedează și nici nu poate proceda întotdeauna la blocarea energiei din producția proprie pentru furnizarea de servicii tehnologice de sistem. Pe de-o parte, pentru că i se poate cere să presteze oricând acest serviciu. Pe de altă parte, dacă ar proceda la blocarea energiei pentru întreaga perioadă estimată, de fiecare dată când nu ar primi ordin de dispecer.

De fapt, Hidroelectrica își exprima nemulțumirea cu privire la faptul că ANRE nu ar fi luat în considerare prețul propus de către aceasta prin notele de fundamentare.

Numărul de ore de funcționare în compensator sincron stabilit de către OTS are așadar o valoare orientativă, valoarea efectiv realizată putând avea abateri mai mari sau mai mici de la o luna la altă, în funcție de valoarea consumului, configurația rețelei din luna respectivă (tensiunea fiind un parametru local), posibilitățile dispecerului UNO - DEN de a efectua un reglaj convenabil pe baza deconectărilor de linii.

Pentru perioada tarifara 01 iulie 2015 - 30 iunie 2016, CNTEE Transelectrica S.A. poate proceda la achiziția acesteia, in conformitate cu prevederile art. 36 alin. (5) și alin. (7) lit. c) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 cu modificările și completările ulterioare și cu prevederile art. 31 din Codul Tehnic al RET, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20/2004, cu modificările și completările ulterioare.

CNTEE Transelectrica S.A., ca și operator de transport și de sistem, în conformitate cu legislația în vigoare, stabilește doar volumul necesar de servicii tehnologice de sistem necesar a fi contractat.

Ordinul Președintelui ANRE nr. 87/2013 privind aprobarea Metodologiei de stabilirea a tarifului pentru serviciul de sistem, prevede la art. 33 obligația ANRE de a analiza costurile justificate ale producătorilor înainte de a aproba preturile pentru fiecare tip de serviciu de sistem. Procedura de stabilire a preturilor este detaliata in art. 34-39 din Metodologie.

Potrivit prevederilor art. 33, alin. (2) din Metodologie, în vederea evitării poziției dominante pe piața concurențială a acestui producător, ANRE aprobă prețul reglementat de achiziție de către OTS a serviciului tehnologic energie reactivă pentru reglajul tensiunii în SEN, furnizat de S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A.

În conformitate cu prevederile art. 22 alin. (3) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, ANRE are dreptul să aprobe prețurile și cantitățile din contractele de achiziție și livrare a serviciilor tehnologice de sistem (STS) pe piața reglementată.

Transelectrica S.A. este operatorul unic de transport și sistem și asigură atât transportul energiei electrice cât și reglarea sistemului - SEN, stabilind în conformitate cu legislația în vigoare, doar volumul necesar de servicii tehnologice de sistem necesar a fi contractat.

Deciziile Președintelui ANRE nr. 1035/22.06.2016 și nr. 1377/25.06.2015 au fost emise de către ANRE, Transelectrica S.A. având obligația de a le duce la îndeplinire, ca și reclamanta Hidroelectrica S.A..

Înalta Curte reține faptul că, la momentul emiterii Deciziilor atacate, Hidroelectrica nu a cunoscut motivul pentru care ANRE a ignorat în totalitate propunerea de prețuri făcută de Hidroelectrica și a stabilit prețul reglementat pentru achiziția STS - energie reactivă, la 86,85 RON/ore-grup.

Contrar afirmațiilor ANRE, referatele de aprobare pentru Deciziile 1377/2015 și 1423/2015 nu motivează alegerea unui consum de 1 MWh, nu motivează de ce prețul mediu de deficit pe piața de echilibrare este nejustificat și de ce ANRE a ales să se raporteze la costul de producție mediu al hidrocentralelor Vidraru și Lotru, nu motivează costurile considerate justificate de ANRE.

Prin urmare, în mod nelegal, ANRE recunoaște doar costul cu energia electrică consumată de generatoare atunci când funcționează în regim de compensator sincron

ANRE recunoaște că prețul reglementat ia în calcul doar costul cu energia electrică ce este consumată de generatoare, atunci când funcționează în regim compensator sincron.

Recurenta propune însă interpretarea că art. 35 lit. a) din Metodologie nu se referă la STS - energie reactivă pentru reglajul tensiunii, ci la celelalte tipuri de STS. Astfel, ANRE susține că, pentru activitatea de regim compensator sincron, costurile fixe de la art. 35 lit. a) din Metodologie nu trebuie avute în vedere în stabilirea prețului reglementat, ci doar cele de art. 35 lit. b) din Metodologie.

Interpretarea ANRE nu poate fi primită, față de formularea clară a Metodologiei. Interpretarea literală a textului arată că există costuri unitare fixe, generale, pentru fiecare tip de STS. Acestea sunt circumscrise literei a) a articolului 35. Apoi, pentru fiecare serviciu în parte, pot exista costuri specifice, ce se încadrează la lit. b).

Mai mult, art. 35 din Metodologie prevede expres că acele costuri se aplică "pentru flecare furnizor și flecare tip de STS".

Faptul că STS nu este produs, ci furnizat de Hidroelectrica, nu înseamnă absența unor costuri aferente acestui serviciu. De altfel, așa cum a statuat și instanța de fond, enumerarea art. 38 din Metodologie nu permite încadrarea energiei electrice consumate pentru furnizarea serviciului în sfera costurilor fixe specifice.

Un alt argument invocat de recurentă este acela că "prin vânzarea de energie activă și a celorlalte tipuri de STS - Hidroelectrica recuperează integral toate costurile fixe și variabile înregistrate la cele două centrale".

ANRE a precizat că a refuzat includerea costurilor fixe unitare pe motiv că ar duce la o dublă recunoaștere a costurilor fixe unitare suportate de Hidroelectrica în centralele de la Lotru și Vidraru.

Or, o astfel de afirmație vine să contrazică articolele din Metodologie - act normativ emis chiar de ANRE - care prevăd în mod expres costurile fixe unitare ce vor fi incluse în calculul prețului reglementat.

Prin recurs, ANRE susține că prețul reglementat a fost stabilit la nivelul costului de producție al Hidroelectrica în cele două centrale întrucât Hidroelectrica știe în ce intervale orare va furniza energie reactivă, ceea ce i-ar permite Hidroelectrica să consume doar propria energie electrică produsă la cele două centrale.

Așa cum a statuat prima instanță, susținerile pârâtei privind caracterul programat al intervalelor orare pentru funcționarea în regim compensator sincron sunt contrazise chiar de Decizia ANRE nr. 1423/2015. Aceasta modifică Decizia nr. 1377/2015, tocmai sub aspectul cantităților, în sensul că acestea pot fi reduse sau suplimentate în funcție de necesitățile SEN.

Un alt motiv de nelegalitate a deciziilor este acela potrivit căruia prețul nu ține cont de energia electrică activă efectiv consumată atunci când centrala funcționează în regim compensator sincron. ANRE a ales în 2015 să se raporteze, în mod aleatoriu, la un consum de 1 MWh/oră, invocând lipsa unor măsurători concrete pentru fiecare centrală.

În anul 2014, pentru furnizarea STS, Hidroelectrica a trebuit să consume în medie 1,47 MWh de energie activă - în cazul hidrocentralei Vidraru și 1,84 MWh de energie activă - în cazul hidrocentralei Lotru pentru fiecare oră de operare în regim compensator sincron.

Înalta Curte constată că prin expertiza administrată în cauză, și în concordanță cu datele furnizate de Transelectrica, expertul a stabilit că, pe perioada în care Deciziile atacate și-au produs efectele, Hidroelectrica a înregistrat