ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2911/2023

Ședința publică din data de 30 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 03.08.2020, reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. în temeiul art. 5 alin. (7) din Ordonanța de Urgența nr. 33/2007 coroborat cu art. 1, art. 11 și următoarele din Legea nr. 554/2004, a formulat cerere de chemare în judecată prin care a solicitat:

Prin sentința civilă nr. 1109 din 8 iulie 2021 Curtea de București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal l a decis următoarele:

A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., ca neîntemeiată.

A respins acțiunea formulată de reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei și Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinței a declarat recurs reclamanta A. S.A. și Distribuție Energie Electrică România S.A. (Fostă Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord SA).

Recurenta reclamantă Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A., cu invocarea motivului de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ., a solicitat casarea sentinței recurate, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

A prezentat părțile implicate în litigiu și rolul lor în legătură cu serviciile tehnologice de sistem, situația de fapt privind emiterea deciziei contestate, faptul că anterior emiterii Deciziei contestate a transmis către A.N.R.E., prin adresa nr. x/24.06.2020,

nota de fundamentare a costurilor pentru STS - energie reactivă, prin luarea în considerare a costurilor fixe, cât și prin luarea în considerare a costurilor specifice, motivat de faptul că A.N.R.E. interpretează în mod constant eronat prevederile Metodologiei de stabilire a tarifelor aprobate prin Ordinul nr. 45/2017, considerând, contrar art. 39 din Metodologie, că în cuantumul prețului reglementat pentru STS - energie reactivă nu intră și costurile fixe unitare, ci doar costurile fixe specifice unitare. De asemenea, prin nota de fundamentare a învederat A.N.R.E. că prețul energiei electrice active ce va fi consumată în regimul compensator sincron este în cuantum de 248,64 RON/MWh.

A subliniat recurenta reclamantă că nu înțelege să critice soluția instanței cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Transelectrica.

A arătat că instanța de fond a reținut în mod nelegal nu a inclus în calculul prețului reglementat și costurile energiei active consumate suportate cu producerea STS - energie reactivă, deoarece potrivit art. 39 și următoarele din Metodologie în cuantumul prețului regelemnatat pentru STS nu intră și costurti fixe unitare, ci doar costuri fixe specifice unitare.

Or, art. 42 din Metodologie nu include în costurile specifice și costul suportat cu producerea energiei active (materia primă) utilizată pentru producerea energiei reactive. În schimb, costul suportat cu materia primă utilizată pentru producerea STS reprezintă, conform art. 41 lit. a) din Metodologie, un cost fix aferent procesului de producere. Rezultă, deci, că A.N.R.E. a inclus în tariful determinat un cost fix, motiv pentru care reținerile instanței conform se aplică dispozițiile speciale ale nu pot fi reținute.

Față de art. 76 alin. (1) și art. 79 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, rezultă că tariful reglementat trebuie să acopere costurile justificate economic de către prestatorul de serviciu, or, este evident că și costurile fixe unitare sunt costuri justificate economic, fapt dovedit chiar de A.N.R.E. care le include în stabilirea tarifului pentru celelalte STS.

În plus, este evident că instanța are competența de a stabili că, în situația în care Metodologie încalcă Legea nr. 123/2012, în cauză ar trebui aplicate cu prioritate dispozițiile acestei legii, iar nu dispozițiile Metodologiei. Pe cale de consecință, în acord cu prevederile art. 76 alin. (1) și art. 79 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, A.N.R.E. ar fi trebuit să stabilească prețul reglementat cu includerea costurilor fixe unitare înregistrate cu producerea STS. Costurile fixe pe care le înregistrează în procesul de producție a STS - energie reactivă sunt mult mai mari decât cele specifice, motiv pentru care este evident că se impune includerea acestora în tariful reglementat pentru a se asigura recuperarea costului de producție a STS - energie reactivă.

În continuare, recurenta a invocat faptul că instanța de fond a reținut în mod nelegal că nu se impune anularea Deciziei nr. 1078/29.06.2020 ca urmare a lipsei motivării acesteia, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ.. A arătat că obligația de motivare a actului administrativ reprezintă o obligație legală a autorității emitente, menită să înlăture săvârșirea abuzului de putere, în acest sens invocând art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Instanța de fond în mod nelegal a reținut că în cauză nu se impune anularea actului administrativ deoarece, deși acesta nu este motivat, nu ar fi fost vătămată de lipsa motivării. În plus, nu se poate considera că nu ar fi fost vătămată de lipsa motivării Deciziei, deoarece aceasta ar fi avut acces la documentația pe care s-a întemeiat Decizia și la referatul de aprobare în care s-ar fi prezentat în mod clar și transparent și fără echivoc motivele care ar fi stat la baza emiterii Deciziei contestate.

Recurenta reclamantă a arătat că instanța de fond a reținut în mod nelegal că A.N.R.E. nu a manifestat exces de putere la emiterea Deciziei nr. 1078/29.06.2020. Instanța de fond în mod nelegal a stabilit că prevederile Metodologiei nu impun includerea costurilor fixe suportate cu producerea STS -energie reactivă. Astfel, atât timp cât, potrivit prevederilor Metodologiei și ale Legii nr. 123/2012, A.N.R.E. era obligată să includă și costurile fixe la determinarea prețului reglementat, este evident că A.N.R.E. a manifestat exces de putere la emiterea Deciziei contestate prin care a stabilit prețul reglementat fără includerea costurilor fixe suportate cu producerea acestui tip de STS.

II Analizând recursul formulat, Înalta Curte reține următoarele:

Cu privire la recursul formulat de reclamantă, care a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.,"hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material":

Motivul de recurs invocat de recurenta reclamantă privind faptul că instanța de fond în mod nelegal a reținut că pârâta A.N.R.E. a stabilit în mod corect că la determinarea prețului reglementat nu se iau în considerare și costurile fixe suportate de reclamantă este nefondat.

Susține recurenta că art. 44 din Metodologie trebuie interpretat prin coroborare cu dispozițiile art. 39 și urm., rezultând în mod clar că prețul pentru fiecare tip de STS se determină prin raportare atât la costurile fixe unitare, cât și la costurile unitare specifice, nu doar prin raportare la costurile specifice, cum a reținut instanța de fond, în caz contrar prevederile Metodologiei ar încălca dispozițiile Legii nr. 123/2012, act normativ în temeiul căruia a fost emisă Metodologia și ale cărui prevederi ar fi trebuit respectate la elaborarea acesteia, fiind evident că și costurile fixe unitare sunt costuri justificate economic, fapt dovedit chiar de A.N.R.E., care le include în stabilirea tarifului pentru celelalte STS.

Înalta Curte reține că dispozițiile Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 stabilesc cadrul de reglementare pentru desfășurarea activităților în sectorul energiei electrice și al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării optime a resurselor primare de energie în condiții de accesibilitate, disponibilitate și suportabilitate și cu respectarea normelor de siguranță, calitate și protecție a mediului.

Potrivit art. 76 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, "Prețurile și tarifele reglementate pentru activitățile de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei electrice și a energiei termice produse în centrale de cogenerare, precum și pentru activitatea prestată de operatorul pieței de energie electrică se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate și publicate de autoritatea competentă. În calculul acestora vor fi luate în considerare costurile justificate ale activităților respective, cheltuielile pentru dezvoltare și protecția mediului, precum și o cotă rezonabilă de profit", iar potrivit art. 79 alin. (4) lit. b), "(4) Principiile ce stau la baza stabilirii prețurilor și tarifelor reglementate pentru activitățile desfășurate în sectorul energiei electrice, exclusiv prețurile pentru energia electrică și termică produsă în centrale de cogenerare de înaltă eficiență ce beneficiază de scheme de sprijin, au în vedere următoarele: (...) b) prețurile/tarifele energiei electrice trebuie să acopere costurile justificate economic".

Actul normativ care stabilește principiile privind stabilirea prețurilor reglementate de achiziție a serviciilor tehnologice de sistem (STS) este Ordinul președintelui A.N.R.E. nr. 45/2017 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem, în baza căruia A.N.R.E. calculează prețul pentru achiziția serviciilor tehnologice de sistem vizând energia reactivă pentru reglajul tensiunii în rețeaua electrică de transport (RET).

Prin acest act normativ s-a stabilit, prin art. 39, faptul că "Prețul reglementat aprobat de autoritatea competentă pentru fiecare furnizor și fiecare tip de STS se determină pe baza:

a) costurilor fixe unitare înregistrate în procesul de producere de furnizorul de STS;

b) costurilor unitare specifice cu furnizarea fiecărui tip de STS, aferente echipamentelor dedicate asigurării fiecărui tip de STS, altele decât cele de la lit. a)", prin art. 40 fiind prevăzute următoarele:

"(1) Costurile fixe unitare aferente procesului de producere se determină prin raportarea costurilor fixe aferente procesului de producere la capacitatea grupurilor generatoare și la numărul de ore de funcționare pe an.

"(2) Costurile unitare specifice cu furnizarea fiecărui tip de STS se determină prin raportarea costurilor specifice cu furnizarea fiecărui tip de STS la capacitatea calificată pentru fiecare tip de STS a grupurilor generatoare și la numărul de ore de funcționare pe an".

În mod greșit susține recurenta reclamantă că la determinarea prețului reglementat pentru achiziția serviciilor tehnologice de sistem vizând energia reactivă pentru reglajul tensiunii în rețeaua electrică de transport se iau în considerare și costurile fixe suportate de reclamantă cu producerea acestui tip de STS, că art. 44 din Metodologie trebuie interpretat prin coroborare cu dispozițiile art. 39 și următoarele.

Art. 39 și 40 prevăd dispoziții generale, privind faptul că prețul reglementat aprobat de autoritatea competentă pentru fiecare furnizor și fiecare tip de STS se determină pe baza costurilor fixe unitare înregistrate în procesul de producere de furnizorul de STS, a costurilor unitare specifice cu furnizarea fiecărui tip de STS, aferente echipamentelor dedicate asigurării fiecărui tip de STS, altele decât costurile fixe.

Art. 41 și 42 prevăd ce includ costurile fixe aferente procesului de producere, și anume "a) costuri de operare și mentenanță (costuri de personal, costuri cu materii prime și materiale, costuri cu utilitățile, costuri cu lucrări de mentenanță, costuri cu impozite, taxe, redevențe etc.); b) cheltuieli cu amortizarea activelor utilizate în procesul de producere, stabilite prin metoda liniară, pe baza duratei de viață normale legale a acestora", precum și ce includ costurile specifice cu furnizarea fiecărui tip de STS, și anume "a) costuri rezultate din funcționarea neeconomică a grupurilor generatoare furnizoare de STS: pierderi tehnologice, reduceri de randament, mentenanță suplimentară, energie electrică neprodusă; b) costuri cu dotarea grupurilor generatoare calificate pentru furnizarea de STS cu echipamente, sisteme de comunicație și comandă, bucle de reglaj etc., altele decât cele prevăzute la art. 41 lit. b); c) cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe utilizate pentru furnizarea de STS, altele decât cele prevăzute la art. 41 lit. b), stabilită prin metoda liniară, pe baza duratei de viață normale legale a acestora; d) costuri de oportunitate, stabilite pe baza analizei funcționării pieței concurențiale de STS pe o perioadă de cel puțin un an înainte de data fundamentării prețului reglementat în conformitate cu prevederile prezentei metodologii și pe baza justificărilor furnizorilor de STS; e) costuri cu menținerea unei rezerve de combustibil sau, după caz, a unei rezerve de apă, la un nivel suficient pentru furnizarea STS, pe bază de documente justificative, ca de exemplu: costuri cu încălzirea și/sau reciclarea păcurii, cu dezghețarea și/sau evitarea autoaprinderii cărbunelui, costuri financiare aferente împrumuturilor bancare etc".

De asemenea, art. 43 prevede că "(1) Prețurile de achiziție a fiecărui tip de STS aprobate de autoritatea competentă pentru fiecare furnizor se determină pe baza costurilor unitare justificate cu furnizarea fiecărui tip de STS la care se adaugă o cotă de profit reglementat. (2) La stabilirea prețurilor reglementate de achiziție a STS, cota de profit nu poate depăși 5%".

În ceea ce privește, însă, prețul reglementat pentru furnizarea de STS - energia reactivă necesară pentru reglajul tensiunii în RET, art. 44 prevede că:

"(1) Prețul reglementat pentru furnizarea de STS - energia reactivă necesară pentru reglajul tensiunii în RET, care se realizează în afara procesului de producere a energiei electrice, se stabilește pe baza costurilor unitare specifice cu furnizarea acestui tip de STS prevăzute la art. 42.

(2) În vederea minimizării costurilor cu furnizarea în regim de compensator sincron a STS - energia reactivă, OTS și furnizorul acestui tip de STS sunt obligați să colaboreze pe baza unei proceduri privind modul de realizare a serviciului.

(3) Procedura prevăzută la alin. (2), elaborată de OTS în colaborare cu furnizorul acestui tip de STS, se transmite spre avizare la autoritatea competentă în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii".

Din modalitatea de reglementare rezultă că este indicat în mod expres, prin art. 44, modul de stabilire a prețului reglementat pentru furnizarea de STS - energia reactivă necesară pentru reglajul tensiunii în RET, prin raportare doar la costuri unitare specifice, acestea fiind considerate, prin actul normativ de aprobare a Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem, costuri justificate economic, fără a fi menționate și costurile fixe unitare,.

Raportat la aceste dispoziții, rezultă că prețul reglementat de achiziție în vederea furnizării de STS - energia reactivă necesară pentru reglajul tensiunii în RET, care se realizează în afara procesului de producere a energiei electrice, aprobat de autoritatea competentă, se determină pe baza costurilor unitare specifice cu furnizarea acestui tip de STS prevăzute la art. 42, la care se adaugă o cotă de profit reglementat.

Susținerile recurentei reclamante referitoare la încălcarea Legii nr. 123/2012 prin prevederile Metodologiei, în cauză dispozițiile legii impunându-se a fi aplicate cu prioritate, iar nu dispozițiile Metodologiei și pe cale de consecință, în acord cu prevederile art. 76 alin. (1) și art. 79 alin. (4) din Legea nr. 123/2012, A.N.R.E. trebuind să stabilească prețul reglementat cu includerea costurilor fixe unitare înregistrate cu producerea STS., sunt, de asemenea, nefondate.

Pe de altă parte, din raționamentul prezentat de reclamantă nu rezultă aplicarea greșită, prin decizia a cărei anulare se solicită, a dispozițiilor legale în ceea ce privește prețul reglementat de achiziție în vederea furnizării de STS - energie reactivă necesară pentru reglajul tensiunii în RET, care se realizează în afara procesului de producere a energiei electrice.

Dispozițiile Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 stabilesc cadrul de reglementare pentru desfășurarea activităților în sectorul energiei electrice și al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării optime a resurselor primare de energie în condiții de accesibilitate, disponibilitate și suportabilitate și cu respectarea normelor de siguranță, calitate și protecție a mediului, și prevăd, de principiu, faptul că prețurile și tarifele reglementate pentru activitățile de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei electrice și a energiei termice produse în centrale de cogenerare, precum și pentru activitatea prestată de operatorul pieței de energie electrică se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate și publicate de autoritatea competentă, în calculul acestora urmând a fi luate în considerare "costurile justificate ale activităților respective, cheltuielile pentru dezvoltare și protecția mediului, precum și o cotă rezonabilă de profit", precum și faptul că unul din principiile ce stau la baza stabilirii prețurilor și tarifelor reglementate pentru activitățile desfășurate în sectorul energiei electrice este că "prețurile/tarifele energiei electrice trebuie să acopere costurile justificate economic".

Legiuitorul a stabilit, însă, prin art. 79 alin. (1), faptul că "(1) Propunerile de prețuri și tarife reglementate se elaborează de operatorii economici din sectorul energiei electrice, cu respectarea metodologiilor emise de autoritatea competentă, și se comunică autorității, împreună cu fundamentarea în formatul stabilit de aceasta", această metodologie fiind aprobată prin Ordinul președintelui A.N.R.E. nr. 45/2017 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem, în baza căruia A.N.R.E. calculează prețul pentru achiziția serviciilor tehnologice de sistem vizând energia reactivă pentru reglajul tensiunii în rețeaua electrică de transport.

Având în vedere cadrul normativ, în mod corect a constatat instanța de fond că actul legislativ a stabilit reguli cu caracter general privind stabilirea prețurilor și tarifelor pentru activitățile desfășurate în sectorul energiei electrice, fiind delegată competența de reglementare a metodologiilor către autoritatea competentă în materie, respectiv A.N.R.E., cu stabilirea, însă, a regulii ca în calcul să fie luate în considerare costurile justificate ale activității respective și o cotă rezonabilă de profit, iar ca principiu să fie acoperite costurile justificate economic.

Costurile justificate economic stabilite prin această Metodologie sunt, în ceea ce privește serviciile tehnologice de sistem vizând energia reactivă pentru reglajul tensiunii în RET, care se realizează în afara procesului de producere a energiei electrice, costurile unitare specifice, astfel cum rezultă din prevederile art. 44, raportat la la art. 42 din Metodologie.

În raport de respingerea, în mod întemeiat, a motivelor de nelegalitate invocate de reclamantă privind luarea în considerare și a costurile fixe, a constatat instanța de fond în mod corect că nu este pertinent calculul efectuat de reclamantă prin prisma costurilor fixe realizate în anul 2019 calculate la nivelul prețului mediu de vânzare al Hidroelectrica S.A..

Este nefondat motivul de recurs referitor la faptul că instanța de fond a reținut în mod nelegal că nu se impune anularea Deciziei nr. 1078/29.06.2020 ca urmare a lipsei motivării acesteia.

Susține recurenta reclamantă, invocând și dispozițiile art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, privind "Dreptul la bună administrare", că motivarea actului administrativ reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, fiind, de altfel, o condiție de legalitate a actului emis, scopul acesteia fiind prezentarea clară și neechivocă a raționamentului avut în vedere de autoritatea publică la momentul emiterii actului. În plus, susține recurenta reclamantă, nu se poate considera că nu ar fi fost vătămată de lipsa motivării deciziei deoarece nu ar fi avut posibilitatea de a cunoaște costurile recunoscute de ANRE și categoria în care acestea au fost încadrate potrivit dispozițiilor Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem.

Înalta Curte reține că motivarea, atât în fapt cât și în drept, reprezintă o condiție de legalitate a actului administrativ, o garanție împotriva arbitrariului și o dovadă de transparență. Actele administrative trebuie motivate pentru a da posibilitatea cunoașterii motivelor pentru care au fost emise, a elementelor de fapt și de drept care au determinat adoptarea acestora, persoanei interesate să aprecieze asupra legalității și temeiniciei actului administrativ, iar instanței de judecată să efectueze controlul jurisdicțional, fundamentarea în fapt și în drept a actelor administrative fiind o componentă esențială în aprecierea legalității.

Deși exercitarea competențelor autorității implică o marjă de apreciere din partea acesteia și se concretizează în oportunitatea pe care autoritatea o are în vedere pentru luarea unei decizii obiective, în raport de circumstanțele concrete, acest fapt nu presupune lipsa de transparență în luarea unei decizii, astfel că motivarea actului administrativ, constituind o garanție împotriva arbitrariului, trebuie să conțină elementele de fapt și de drept care să permită destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei și, de asemenea, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.

Cerințele pe care trebuie să le îndeplinească motivarea depind, însă, de circumstanțele fiecărei situații care a determinat emiterea actului administrativ. Motivarea reprezintă o obligație generală, aplicabilă oricărui act administrativ, dar aprecierea asupra acesteia se realizează în concret, în raport de natura juridică și obiectul actului administrativ.

Actul administrativ a cărui anulare s-a solicitat în prezenta cauză cuprinde în partea introductivă dispozițiile legale în temeiul cărora este emis, art. 22 alin. (3), art. 28 lit. a) și art. 36 alin. (5) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem aprobată prin Ordinul președintelui A.N.R.E. nr. 45/2017, art. 5 alin. (1) lit. b) și lit. c), art. 8 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare.

A observat instanța de fond corect faptul că, deși autoritatea publică pârâtă nu a indicat în conținutul actului administrativ unilateral litigios niciun alt motiv pentru care a procedat la emiterea acestuia, și a omis inserarea unei trimiteri explicite la documentația în care se reflectă operațiunile tehnico administrative intervenite anterior și pe care s-ar fi fundamentat decizia privind prețul și cantitățile vizând achiziția serviciilor tehnologice de sistem furnizate de Hidroelectrica, nu se poate reține, pentru acest motiv, vreo vătămare suferită de reclamantă sub aspectul motivării actului administrativ unilateral, întrucât acesta a fost emis în baza Referatului de aprobare a deciziei privind prețul și cantitățile reglementate pentru achiziția serviciilor tehnologice de sistem furnizate de Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale "Hidroelectrica" S.A., în cadrul căruia se detaliază exhaustiv motivele de fapt care fundamentează prețul și cantitățile în discuție, comunicat reclamantei la data învestirii instanței de judecată, astfel că aceasta a cunoscut în mod concret motivele avute în vedere de autoritatea publică pârâtă în scopul emiterii deciziei.

Prin actul administrativ emis, respectiv, Decizia nr. 1078/2020, ANRE nu a procedat la identificarea costurilor justificate de reclamantă prin raportare la costurile prevăzute la art. 41 și 42 din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 45/2007, fiind evidentă vătămarea suferită de Hidroelectrica.

A observat instanța de fond corect faptul că în partea introductivă a Deciziei Președintelui A.N.R.E. nr. 1078/29.06.2020 au fost indicate dispozițiile legale în baza cărora a fost emisă, respectiv art. 22 alin. (3), art. 28 lit. a) și art. 36 alin. (5) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de sistem, aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 45/2017, art. 5 alin. (1) lit. b) și lit. c), art. 8 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012.

Așadar, deși autoritatea publică pârâtă nu a indicat în conținutul actului administrativ litigios niciun alt motiv pentru care a procedat la emiterea acestuia și a omis inserarea unei trimiteri explicite la documentația în care se reflectă operațiunile tehnico administrative intervenite anterior și pe care s-ar fi fundamentat decizie privind prețul și cantitățile vizând achiziția serviciilor tehnologice de sistem furnizate de Hidroelectrica, nu se poate reține vreo vătămare suferită de reclamantă.

În acest sens, se reține faptul că actul administrativ contestat a fost emis în baza Referatului de aprobare a deciziei, care cuprinde în detaliu toate elementele de fapt și de drept care au fundamentat propunerea de aprobare a deciziei, precum și a documentației întocmită de autoritatea emitentă.

Referatul de aprobare a deciziei sunt indicate cadrul de reglementare și actele în baza cărora se emite actul administrativ, motivele care au condus la emiterea acestuia, măsurile propuse, inclusiv notele de fundamentare transmise de către reclamantă și motivele pentru care au fost respinse o parte din solicitările acesteia, se detaliază motivele și calculele ce au fundamentat prețurile și cantitățile stabilite prin decizia contestată.

Pe de altă parte, faptul că motivele prezentate în Referatul de aprobare nu concordă cu modul în care apreciază reclamanta că ar fi trebuit motivată decizia nu poate să conducă la concluzia că decizia ar trebui anulată pentru nemotivare.

Motivul de recurs invocat de recurenta reclamantă privind faptul că instanța de fond a reținut în mod nelegal că A.N.R.E. nu a manifestat exces de putere la emiterea Deciziei nr. 1078/29.06.2020 este nefondat.

Recurenta invocă excesul de putere în raport de următoarele motive: prevederile Metodologiei și ale Legii nr. 123/2012, în baza cărora A.N.R.E. era obligată să includă toate costurile pe care Hidroelectrica le-a justificat; ANRE a stabilit un preț reglementat prin care nu sunt acoperite nici măcar costurile justificate suportate de reclamantă pentru producerea energiei reactive, aspecte care dacă ar fi fost analizate, ar fi putut conduce la concluzia că ANRE a acționat cu exces de putere.

În ceea ce privesc criticile recurentei în sensul că la stabilirea prețului reglementat pentru achiziționarea serviciilor tehnologice de sistem, ANRE să considere prețul propus de 412,90 RON pentru fiecare oră de funcționare în regim compensator sincron din CHE Vidraru și CHE Lotru, după cum s-a arătat în precedent modul în care reclamanta a stabilit acest preț contravine prevederilor din Metodologie.

Pe de altă parte, emiterea unui act administrativ cu aplicarea greșită a unor dispoziții legale nu conduce în mod obligatoriu la concluzia emiterii actului administrativ cu exces de putere din partea autorității, definit de dispozițiile art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ ca fiind "exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor".

Emiterea actului administrativ unilateral de către o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, pentru a da naștere, a modifica sau stinge raporturi juridice, implică o marjă de apreciere din partea emitentului și se concretizează în oportunitatea pe care autoritatea are obligația să o analizeze pentru emiterea actului în condiții de legalitate. Pentru a nu exista un exces de putere din partea autorității, în sensul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, se impune ca exercitarea dreptului de apreciere să se realizeze cu respectarea competenței prevăzute de lege, revenind instanței de judecată, în controlul exercitat asupra actelor administrative, să verifice conformitatea acestora cu legea și respectarea, în conduita autorității emitente, a unui just echilibru între interesul personal pretins vătămat și interesul public ocrotit de autoritățile publice. În situația unei dezechilibru între cele două interese, printr-o exercitare abuzivă, excesivă a dreptului de apreciere, se poate vorbi de un exces de putere în aprecierea asupra oportunității în emiterea actului administrativ.

În raport de cele reținute anterior, privind motivele de nelegalitate, sunt nefondate susținerile recurentei reclamante referitoare la faptul că pârâta era obligată să includă și costurile fixe la determinarea prețului reglementat. În mod corect a reținut instanța de fond că nu pot fi validate apărările privind pretinsul exces de putere opus autorității publice pârâte, din moment ce aplicabile în cauză sunt normele juridice ale art. 44 raportat la art. 42 din Metodologia aprobată prin Ordinul președintelui A.N.R.E. nr. 45/2017, care impun un mod de calcul prin prisma costurilor unitare specifice cu furnizarea STS - energia reactivă necesară pentru reglajul tensiunii în RET, astfel că nu exista vreun temei pentru ca în calculul prețului litigios să se regăsească costuri fixe unitare pretinse de reclamantă.

Soluția instanței de recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A împotriva sentinței civile nr. 1109 din 8 iulie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A împotriva sentinței civile nr. 1109 din 8 iulie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 30 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.