ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2311/2021

HOTĂRÂRE

28.10.2021

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2311/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 28 octombrie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 11 martie 2021 pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă reclamantul A. a solicitat ridicarea sechestrului asigurător luat cu privire la bunurile și sumele de bani din conturile sale bancare deschise la S.C. B. S.A. și S.C. C. S.A., pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare stabilite în sarcina sa, până la concurența valorii acestora, măsură menținută prin decizia penală nr. 103/A din 8 februarie 2021 a Curții de Apel București, secția I penală.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a plătit suma de 1.000 RON, reprezentând cheltuielile judiciare la care a fost obligat.

II. Hotărârea Curții de Apel București:

Prin decizia civilă nr. 858F din 31 mai 2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis excepția necompetenței materiale privind soluționarea cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu intimatele S.C. B. S.A. și S.C. C. S.A. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

În motivare, a reținut că cererea de ridicare a sechestrului penal a fost formulată după soluționarea definitivă a procesului penal, astfel încât cauzei nu îi sunt aplicabile cele statuate prin Decizia nr. 20/2016 a Curții Constituționale prin care s-a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. (8) și art. 250 alin. (1) - (5) din C. proc. pen.

A reținut că normele procesual penale se completează cu normele procesual civile în materia măsurilor asigurătorii, în măsura în care C. proc. pen. nu cuprinde dispoziții contrare, precum și faptul că în garantarea dreptului de acces la justiție, suspectul/inculpatul poate cere în cursul procesului penal ridicarea unei măsuri asigurătorii pentru cauze survenite ulterior instituirii măsurii.

Pentru ipoteza în care procesul penal s-a soluționat definitiv, în lipsa unor dispoziții speciale în materie de competență și având în vedere dispozițiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ., Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a apreciat că cererea se soluționează de tribunal, ca instanță de drept comun.

III. Hotărârea Tribunalului București:

Prin sentința civilă nr. 1171 din 27 iulie 2021, Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis excepția necompetenței materiale, a dispus înaintarea cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâtele S.C. B. S.A. și S.C. C. S.A. spre competenta soluționare la Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Învestit prin declinare, Tribunalul București a reținut incidența dispozițiilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., cu observarea statuărilor obligatorii din cuprinsul Deciziei nr. 31/2019 pronunțate în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Tribunalul a apreciat că invocarea excepției de necompetență materială de către Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă s-a produs cu neobservarea prevederilor art. 130 alin. (2) C. proc. civ., excepția fiind invocată după repunerea cauzei pe rol, la termenul din 31 mai 2021, deși prin reținerea cauzei în pronunțare la termenul de judecată din 10 mai 2021 a operat verificarea tacită a competenței.

IV. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea înregistrată, inițial, pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă reclamantul A. a solicitat ridicarea sechestrului asigurător instituit cu privire la bunurile și sumele de bani din conturile sale bancare deschise la S.C. B. S.A. și S.C. C. S.A., pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare stabilite în sarcina sa, până la concurența valorii acestora.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a plătit suma de 1.000 RON, reprezentând cheltuielile judiciare la care a fost obligat.

Conform certificatului de grefă anexat cererii de ridicare a sechestrului asigurător, se constată că, prin decizia penală definitivă nr. 103/A din 8 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală în dosarul penal nr. x/2015, față de A. (inculpat) s-a dispus achitarea cu privire la trei dintre infracțiuni și renunțarea la aplicarea pedepsei cu privire la infracțiunea de fals intelectual. Inculpatul A. a fost obligat la plata către stat a sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în legătură cu soluția de renunțare la aplicarea pedepsei.

De asemenea, s-a dispus menținerea sechestrului asigurător luat cu privire la bunurile și asupra sumelor de bani din conturile acestuia, deschise la S.C. B. S.A. și S.C. C. S.A., pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare stabilite în sarcina sa.

Sub aspectul determinării competenței materiale în funcție de obiectul cererii de chemare în judecată, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 957 alin. (1) raportat la art. 954 alin. (1) C. proc. civ.

Conform prevederilor art. 954 alin. (1) C. proc. civ., "Cererea de sechestru asigurător se adresează instanței care este competentă să judece procesul în prima instanță".

Așadar, reiese că regula în materie civilă este că instituirea sechestrului asigurator revine instanței competente să analizeze, în primă instanță, cererea prin care se tinde la obținerea titlului executoriu.

De asemenea, dispozițiile art. 956-957 C. proc. civ. prevăd că instanța competentă a dispune instituirea, este competentă a constata și desființarea de drept, respectiv a dispune ridicarea sechestrului asigurator.

Potrivit art. 957 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă debitorul va da, în toate cazurile, o garanție îndestulătoare, instanța va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurător. Cererea se soluționează în camera de consiliu, de urgență și cu citarea în termen scurt a părților, prin încheiere supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se judecă de urgență și cu precădere. Dispozițiile art. 954 alin. (4) se aplică în mod corespunzător."

Cum în speță instanța competentă material și teritorial să judece în primă instanță pricina a fost Tribunalul București, care a pronunțat sentința penală nr. 2642 din 21 decembrie 2018, în aplicarea prevederilor legale ale art. 954 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 956-958 din același cod, competentă material și teritorial să soluționeze cererea formulată de reclamantul A. privind ridicarea sechestrului asigurător este Tribunalul București.

În atare situație, în aplicarea principiului simetriei formelor juridice și a normelor legale menționate, competența de soluționare a ridicării sechestrului asigurator aparține aceleiași instanțe care a dispus instituirea ei, chiar dacă dispozițiile art. 957 C. proc. civ. nu vizează în mod expres ipoteza în care sechestrul asigurător a fost dispus de către instanța penală.

În ce privește competența funcțională, aceasta revine, în mod evident, instanței civile, având în vedere că instanța penală s-a dezînvestit, în mod definitiv, prin pronunțarea soluțiilor de achitare și de renunțare la aplicarea pedepsei.

Pentru considerentele expuse, în aplicarea dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.