ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3759/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3759/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată pe rolul Curții de

Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ, reclamanta H.F. a

solicitat, ca urmare a disjungerii din Dosarul nr. 629/57/2010, sub Dosar nr.

629.1/57/2010, în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A., prin director general M.K.K.,

în calitate de evaluator, să se dispună:

- anularea raportului

de evaluare a performanțelor individuale întocmit la data de

05

februarie

1010;

- obligarea pârâtei la

plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de

chemare în judecată reclamanta a arătat că a fost notată cu calificativul final

bine și nota finală 3.63 prin raportul de evaluare a performanțelor din data de

05 februarie 2010, note care, atât pentru stabilirea obiectivelor și notarea lor,

cât și pentru criteriile de performanță, nu corespund realității.

Reclamanta a mai arătat

că realizarea efectivă a evaluării performanțelor profesionale s-a făcut cu încălcarea

prevederilor art. 107 alin. (1) și (2) și art. 108 din H.G. nr. 611/2008, întrucât

evaluatorul M.K.K. nu a fost șeful ierarhic superior al reclamantei pe întreaga

perioadă a anului 2009, fiind numită în funcția de director general al A.P.I.A.

în luna octombrie 2009; că obiectivele individuale stabilite în ceea ce o privește

pe reclamantă nu sunt cuantificabile, neavând o formă concretă de realizare, nu

au fost stabilite termene clare de realizare, nu sunt realiste și nu au resurse

alocate pentru îndeplinirea lor, fiind nesocotite prevederile art. 111 alin. (1)

lit. b), c), d), e) și art. 109 din H.G. nr. 611/2008.

Pârâta A.P.I.A. a depus

întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că evaluarea activității

directorilor executivi ai centrelor județene A.P.I.A. s-a efectuat în conformitate

cu prevederile H.G. nr. 611/2008 în vederea stabilirii gradului de atingere de către

funcționarii publici a obiectivelor profesionale, prin raportare la atribuțiile

curente din fișa postului, precum și în vederea stabilirii gradului de îndeplinire

a criteriilor de performanță.

Curtea de Apel Alba Iulia,

secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 254/CA din 27 octombrie

2010, a admis acțiunea reclamantei H.F., a anulat raportul de evaluare a performanțelor

individuale încheiat de către A.P.I.A. pe numele reclamantei la data de 5 februarie

2010 și a obligat pârâta să întocmească o nouă fișă de evaluare a activității reclamantei

pe anul 2009.

Pentru a hotărî astfel

prima instanță a reținut că, prin raportul de evaluare a performanțelor individuale

întocmit în data de 05 februarie 1010 de către directorul general al A.P.I.A., reclamanta

a primit calificativul final bine și nota finală 3.63, pentru activitatea desfășurată

în calitate de director executiv al Centrului Județean Alba în perioada 01

ianuarie 2009-31 decembrie 2009.

Nemulțumită de calificativul

acordat și de modalitatea de desfășurare a procedurii de evaluare, reclamanta a

formulat contestație împotriva raportului de evaluare, iar urmare a răspunsului

primit a formulat acțiune în contencios administrativ.

Reclamanta a criticat

faptul că realizarea efectivă a evaluării performanțelor profesionale s-a făcut

cu încălcarea prevederilor art. 107 alin. (1) și (2) și art. 108 din H.G. nr. 611/2008,

întrucât evaluatorul M.K.K. nu a fost șeful ierarhic superior al reclamantei pe

întreaga perioadă a anului 2009, fiind numită în funcția de director general al

A.P.I.A. în luna octombrie 2009.

Curtea a constatat că,

într-adevăr, din actele dosarului rezultă că persoana care a realizat evaluarea

reclamantei nu a îndeplinit pe toată durata evaluată funcția de director general

al A.P.I.A., însă la momentul la care a fost întocmit raportul de evaluare funcția

de director general al A.P.I.A. era ocupată de doamna M.K.K..

De asemenea, aceasta a

îndeplinit funcția director general și în perioadele 19 martie 2009-31 martie 2009

și 05 octombrie 2009-31 decembrie 2009, iar în intervalul 01 aprilie 2009-04

octombrie 2009 a exercitat atribuții de coordonare, îndrumare și monitorizare a

centrelor județene.

Prima instanță a mai reținut

că, din actele dosarului rezultă faptul că în perioada în care doamna M.K.K. nu

a exercitat funcția de director general, această funcție a fost ocupată de mai multe

persoane, fără ca la încetarea raportului lor de serviciu să realizeze evaluarea

performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici din subordine,

așa cum prevăd dispozițiile art. 108 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 611/2008.

Având în vedere că nu

s-au întocmit rapoarte de evaluare intermediare, iar în perioada în care nu a îndeplinit

funcția director general, persoana care a realizat evaluarea a exercitat atribuții

de coordonare, îndrumare și monitorizare a centrelor județene, cunoscând îndeaproape

activitatea profesională a reclamantei, prin realizarea evaluării pe întreg anul

2009, Curtea a apreciat că reclamantei nu i s-a produs nici un prejudiciu, așa încât

actul atacat nu este anulabil sub acest aspect.

De asemenea, Curtea a

apreciat că nu pot fi reținute ca întemeiate nici susținerile reclamantei în sensul

că obiectivele individuale nu sunt cuantificabile, neavând o formă concretă de realizare,

nu au fost stabilite termene clare de realizare, nu sunt realiste și nu au resurse

alocate pentru îndeplinirea lor, fiind nesocotite prevederile art. 111 alin. (1)

lit. b), c), d), e) și art. 109 din H.G. nr. 611/2008, întrucât în urma examinării

raportului de evaluare s-a observat nu numai faptul că pentru perioada evaluată

au fost stabilite obiectivele de îndeplinit, indicatorii și criteriile de performanță,

ci și faptul că au fost respectate dispozițiile art. 111 alin. (1) lit. b), c),

d), e) și art. 109 din H.G. nr. 611/2008, obiectivele de îndeplinit, indicatorii

și criteriile de performanță fiind în legătură directă cu activitatea desfășurată

de către reclamantă la nivelul centrului județean.

Curtea a reținut că acțiunea

reclamantei este întemeiată în ceea ce privește lipsa motivării calificativului

acordat acesteia, ceea ce pune instanța în imposibilitatea de a verifica legalitatea

și temeinicia măsurii dispuse de către pârâtă prin actul atacat.

S-a apreciat că într-adevăr

acordarea calificativelor în cadrul procedurii anuale de evaluare a performanțelor

individuale ale funcționarilor publici reprezintă o prerogativă a angajatorului,

însă raportul de evaluare trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, motivarea calificativului

acordat în baza obiectivelor de evaluare și a criteriilor de performanță. Motivarea

reprezintă o obligație generală a autorității publice aplicabilă oricărui act administrativ,

lipsa sau insuficiența motivării fiind sancționată cu anularea actului.

Or, în speță, Curtea a

constatat că nici în raportul de evaluare și nici chiar ulterior în cursul judecății,

nu se motivează calificativul acordat reclamatei în baza criteriilor de evaluare,

așa încât, în mod întemeiat, reclamanta afirmă că notele finale reprezintă pur și

simplu valori stabilite în mod subiectiv .

De altfel, referitor la

obligația autorității publice de a motiva actul administrativ, prima instanță a

precizat că și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 1580 din 11

aprilie 2008, a reținut că orice decizie de natură a produce efecte privind drepturile

și libertățile fundamentale trebuie motivată nu doar din perspectiva competenței

de a emite acel act administrativ, ci și din perspectiva posibilității persoanei

și a societății de aprecia asupra legalității și temeiniciei măsurii, respectiv

asupra respectării granițelor dintre puterea discreționară și arbitrariu.

Împotriva acestei sentințe

a formulat recurs pârâta A.P.I.A. criticând-o pentru nelegalitate și pentru netemeinicie,

în esență pentru următoarele motive.

- În mod greșit instanța

de fond deși a reținut faptul că persoana care a realizat evaluarea a cunoscut îndeaproape

activitatea profesională a intimatei-reclamante, iar prin realizarea evaluării pe

întreg anul 2009 intimatei-reclamante nu i s-a produs nici un prejudiciu, astfel

încât actul nu este anulabil sub acest aspect, dispune anularea raportului de evaluare

ca urmare a nemotivării certificatului acordat cu toate că procedura privind evaluarea

performanțelor individuale ale funcționarilor publici prevăzute de H.G. nr. 611/2008

nu prevede obligația motivării în fapt a calificativelor acordate în cuprinsul Raportului

de evaluare.

Raportul de evaluare a

performanțelor profesionale ale reclamantei-intimate a fost întocmit în conformitate

cu prevederile art. 115 din H.G. nr. 611/2008, respectând condițiile de formă prevăzute

la anexa nr. 6 din hotărâre, fiind parcurse toate etapele evaluării.

- S-a mai arătat că în

urma sesizării Comisiei de disciplină cu anumite fapte ale reclamantei s-a dispus

suspendarea raportului de serviciu - și reclamanta a contestat această decizie a

Directorului General dar nu are nici o legătură cu evaluarea acesteia. De asemenea

în Dosarul nr. 928/57/2009 - intimata-reclamantă a contestat decizia nr. 614 din

24 aprilie 2005 de eliberare din funcția publică de conducere de director executiv

ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor O.U.G. nr. 37/2009 și a obținut o

hotărâre favorabilă în urma căreia a fost reintegrată în funcție, cu plata de drepturi

salariale.

În drept cererea de recurs

se întemeiază pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ..

Reclamanta-intimată a

formulat întâmpinare la cererea de recurs și a solicitat respingerea acesteia ca

nefondată, arătând că lipsa motivării calificativului acordat prin raportul de evaluare

a făcut imposibilă verificarea de către instanța de fond a legalității și temeiniciei

măsurii dispuse de recurenta-pârâtă.

Analizând cererea de recurs,

normele legale incidente în cauză, prevederile art. 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că este fondată pentru argumentele ce vor fi prezentate în

ceea ce urmează:

În conformitate cu prevederile

art. 113 din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și

dezvoltarea carierei funcționarilor publici:

Procedura

evaluării finale se realizează în următoarele 3 etape, după cum urmează:

a)

completarea raportului de evaluare de către evaluator;

b)

interviul;

c)

contrasemnarea raportului de evaluare.

Potrivit art. 115 din

H.G. nr. 611/2008:

În

vederea completării raportului de evaluare a performanțelor profesionale individuale

ale funcționarilor publici, al cărui model este prevăzut la anexa nr. 6, evaluatorul:

a)

stabilește calificativul final de evaluare a performanțelor profesionale individuale;

b)

consemnează rezultatele deosebite ale funcționarului public, dificultățile obiective

întâmpinate de acesta în perioada evaluată și orice alte observații pe care le consideră

relevante;

c)

stabilește necesitățile de formare profesională pentru anul următor perioadei evaluate;

d)

stabilește obiectivele individuale pentru anul următor perioadei evaluate.

Reclamanta-intimată a

precizat în acțiunea sa că raportul de evaluare este efectuat cu încălcarea legii

- că notele acordate nu corespund realității raportul nefiind motivat, fără a indica

un text de lege anume.

Înalta Curte constată

că dispozițiile H.G. nr. 611/2008 nu cuprind vreo mențiune expresă despre motivarea

notelor acordate - și nici din formularul - model - anexa nr. 6 la H.G. nr. 611/2008

- nu rezultă acest lucru, fiind vorba despre o reglementare prin care se arată modul

de calcul al notei acordate pentru îndeplinirea obiectivelor individuale și a criteriilor

de performanță, precum și semnificația notelor prevăzute de la 1-5 - respectiv nivel

minim - nivel maxim și de asemenea stabilirea certificatului fiind de evaluare al

performanțelor profesionale individuale.

Din modelul - formularul

de evaluare a performanțelor profesionale individuale a reclamantei - intimate nu

rezultă că s-au făcut comentarii sau obiecțiuni la fiecare din notele acordate sau

la procentul notării ponderii realizării obiectivelor, la care pârâta - recurentă

nu a răspuns în replică - nu există în formular, vreo rubrică necorespunzător completată.

Îndeplinirea cerinței

de motivare trebuie apreciată nu numai prin referire la emiterea actului, ci la

contextul în care a fost adoptată, la întregul corp de reguli de drept ce reglementează

problema în discuție, astfel că ar fi excesiv să se impună o motivare specifică

pentru fiecare din opțiunile tehnice realizate.

În acest context, Înalta

Curte constată că noțiunea de putere discreționară se referă la marja de apreciere

de care dispune administrația în exercitarea prerogativelor sale, limitele acestei

marje fiind prevăzute de lege.

Cum în speță, raportul

de evaluare a performanțelor profesionale individuale a reclamantei-intimate a fost

făcut cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzută de H.G. nr. 611/2008

- fiind emis de persoana competentă (- potrivit art. 107) care și-a exercitat această

atribuție în limitele puterii sale discreționare, implicând dreptul său subiectiv

de apreciere - și având în cadrul marjei de apreciere libertatea de a alege soluția

care corespunde cel mai bine interesului public ce trebuie ocrotit.

Constatând că instanța

de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile legale aplicabile în cauză (H.G.

nr. 611/2008), Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., va admite recursul, va modifica sentința recurată și va respinge acțiunea

reclamantei ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de A.P.I.A. împotriva sentinței nr. 254 din 27 octombrie 2010 a Curții de Apel Alba

Iulia, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că respinge

acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 iunie

2011.