ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1112/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1112/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului penal

de față, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 103 din 30 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Suceava s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 334 C.

proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunile de „viol”, prev.

de art. 197 alin. (1), (3) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și „corupție

sexuală”, prev. de art. 202 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., pentru care inculpatul T.V.V. a

fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava

nr. 426/P/2011 din data de 22 ianuarie 2013, în infracțiunile de „viol”, prev. de

art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b)

1

și alin. (3) C. pen., cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. și „corupție sexuală”, prev. de art. 202 alin. (1) și

(2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen.

A fost condamnat inculpatul

T.V.V., în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Botoșani,

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

1) „viol”, prev. de

art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b)

1

și alin. (3) C. pen., cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa principală de 20 ani închisoare iar, în baza

disp. art. 65 alin. (2), (3) C. pen. rap. la art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., interzice

inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64

lit. a) teza a II-a, b), d) și e) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile

publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând

exercițiul autorității de stat, drepturile părintești și de a fi tutore și curator),

pe o perioadă de 10 ani.

În temeiul art. 71

alin. (1) și (2) C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. (dreptul de a fi ales

în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție

implicând exercițiul autorității de stat, drepturile părintești și de a fi tutore

și curator), cu titlu de pedeapsă accesorie.

2) „corupție sexuală”,

prev. de art. 202 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

la pedeapsa principală de 7 ani închisoare, iar, în baza disp. art. 65 alin.

(1) C. pen. rap. la art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., i s-au interzis inculpatului,

cu titlu de pedeapsă complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a,

b), d) și e) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții

elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității

de stat, drepturile părintești și de a fi tutore și curator), pe o perioadă de 5

ani.

În temeiul art. 71

alin. (1) și (2) C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. (dreptul de a fi ales

în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție

implicând exercițiul autorității de stat, drepturile părintești și de a fi tutore

și curator), cu titlu de pedeapsă accesorie.

Conform art. 33 lit.

a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele principale

la care a fost condamnat inculpatul T.V.V. pentru cele două infracțiuni concurente,

urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare și, în baza

art. 35 alin. (3) C. pen., i s-a aplicat alături de pedeapsa rezultantă și pedeapsa

complementară, constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile

publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând

exercițiul autorității de stat, drepturile părintești și de a fi tutore și curator),

pe o perioadă de 10 ani.

În temeiul art. 71

alin. (1) și (2) C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. (dreptul de a fi ales

în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție

implicând exercițiul autorității de stat, drepturile părintești și de a fi tutore

și curator), cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 88 C.

pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă durata reținerii și arestării preventive

de la data de 03 ianuarie 2013 la zi.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului

T.V.V.

S-a luat act că partea

vătămată M.D.A. - prin reprezentant legal T.E. nu s-a constituit parte civilă împotriva

inculpatului.

În conformitate cu dispozițiile

art. 17 raportat la art. 346 C. proc. pen. coroborat cu art. 998 C. civ., s-a admis

acțiunea civilă exercitată din oficiu împotriva inculpatului T.V.V. și a fost obligat

acesta la plata sumei de 50.000 RON, cu titlu de daune morale, către partea vătămată

M.D.A. - prin reprezentant legal T.E.

În temeiul art. 191

alin. (1) C. proc. pen., inculpatul T.V.V. a fost obligat la plata către stat a

sumei totale de 5.614,10 RON (4.614,10 RON - faza de urmărire penală și 1.000

RON - faza de judecată), cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 200

RON, reprezentând onorariul avocatului D.M. desemnat din oficiu în faza de urmărire

penală, conform delegației din 03 ianuarie 2013, s-a dispus a fi înaintată din fondul

Ministerului Justiției în fondul Baroului Suceava și suma de 400 RON, reprezentând

onorariile avocaților Z.D. și A.L. desemnați din oficiu în cursul cercetării judecătorești

pentru inculpat și partea vătămată, în baza delegațiilor din 25 ianuarie 2013 și

din 01 februarie 2013, s-a înaintat din fondul Ministerului Justiției în fondul

Baroului Suceava.

Pentru a pronunța această

sentință s-au reținut următoarele:

Inculpatul T.V.V., în

calitate de unchi al părții vătămate minore M.D.A. - în prezent în vârstă de 11

ani (inculpatul fiind fratele mamei minorei), începând cu anul 2008 - când partea

vătămată avea vârsta de 6 ani și până la data de 27 iunie 2011, profitând de neputința

părții vătămate de a se apăra, în mod repetat a obligat-o să vizioneze împreună

cu el imagini cu caracter pornografic, a simulat asupra acesteia acte sexuale normale

și anale, ejaculând pe corpul victimei, și a obligat-o să întrețină raporturi sexuale

orale, obligând-o să înghită sperma. Aceste activități infracționale s-au desfășurat

atât la domiciliul inculpatului, precum și la domiciliul părții vătămate când inculpatul

profita de lipsa celorlalți membri ai familiei de acasă, același lucru întâmplându-se

și la data de 27 iunie 2011 la domiciliul părții vătămate.

Cu referire expresă la

aceste din urmă acte materiale, componente ale infracțiunii de viol, respectiv corupție

sexuală - din data de 27 iunie 2011, precum și raportat la activitatea ilicit penală

a inculpatului față de victimă începând de când victima era în vârstă de numai 6

ani, ca și acte componente ale acelorași două infracțiuni, ca și probe temeinice

de vinovăție în sarcina inculpatului T.V.V. au stat: plângerea și declarațiile numitei

T.E. (la domiciliu au revenit în jurul orelor 17.00, M.D.A. era roșie în zona pomeților

și a feței, ca și cum ar fi plâns tristă și speriată și întrebând-o ce s-a întâmplat,

minora a precizat că inculpatul T.V.V. a venit acasă în lipsa părinților, fără însă

a-i comunica că s-ar fi întâmplat ceva rău, dar personal a bănuit că acesta este

de vină pentru starea în care se afla fetița, a doua zi confirmându-i-se temerea,

detalii despre abuzul sexual la care a fost supusă aflându-le de la concubinul său,

căruia i s-a mărturisit fiica sa; relatează că inclusiv ea a fost abuzată sexual

de fratele său pe când avea 13 ani, în mai multe rânduri fiind legată și lovită

pentru că se împotrivea; a fost examinată de medicul legist, s-a emis un certificat

medico-legal însă tatăl său a refuzat să meargă mai departe pentru a se continua

cercetările în această direcție; declarațiile părții vătămate minore M.D.A., menținute

și în fața instanței, cele din faza de urmărire penală oferind detalii ample de

la încadrarea evenimentelor în care a fost plasată fără voia sa în timp și spațiu,

până la împrejurările și modalitatea în care inculpatul a acționat asupra sa).

În expunerea tabloului

faptic real ce se conturează pe bază de probe în dosar, s-a impus a se da citire

declarației părții vătămate minore M.D.A., modalitatea exactă de derulare a evenimentelor

reflectând la dimensiunea reală gravitatea celor înfăptuite de inculpat și pătimite

de partea vătămată minoră, un copil în esență.

„În ziua de luni părinții

mei au plecat dimineață de acasă. Unchiul meu T.V.V. m-a sunat pe telefonul mobil

de la noi din casă și mi-a spus că vrea să vină la mine la calculator și i-am răspuns

- bine, vino. Cred că știa că sunt singură pentru că fusese duminică seara la noi,

la cules de cireșe, și părinții mei poate au spus că pleacă luni cu bunica la analize.

Pe la ora 1.00 sau 2.00

după amiază, a venit unchiul meu T.V.V. Așa cum obișnuia de obicei, a deschis calculatorul

de la mine din cameră și, folosind un telefon, a accesat internetul. A căutat pe

internet cuvântul - porno, sex. S-a uitat apoi la filme porno și m-a chemat și pe

mine să mă uit cu el. Eu i-am zis că nu vreau să mă uit și i-am spus - ce te uiți

la prostii, iar el mi-a răspuns - ei, sunt prostii, stai aici, și m-a luat în brațe,

m-a pus pe genunchi și m-a cuprins cu mâinile ca să nu pot să mă dau jos.

În continuare m-a întrebat

dacă vreau să fac sex cu el, i-am zis că nu, însă el m-a pus pe pat, cu o mână mi-a

ridicat ambele mâini deasupra capului și cu cealaltă mi-a dat pantalonii jos de

tot. Nu aveam chiloți pe mine. Apoi m-a lins la … . Eu stăteam pe spate cu … la

marginea patului. El a stat în picioare, și-a dat pantalonii jos și chiloții până

la genunchi, mi-a desfăcut picioarele și a pus … lui la … mea, iar din … lui a curs

un lichid alb peste … mea. Mi-a cerut apoi hârtie igienică, eu am mers la dulap

și am luat, m-am șters și eu și, după aceea, cu aceeași hârtie, s-a șters și el.

Mi-a spus apoi că vrea să mai verse o dată și cu toate că i-am spus că nu mai vreau,

m-a pus cu spatele pe un scaun, mi-a ridicat maieul sus, a atins … lui pe pieptul

meu și, după ce a curs lichidul, el l-a lins. În acest timp eu m-am zbătut și mi-am

lovit piciorul drept de scaun unde mi-a apărut apoi o vânătaie. M-am șters încă

o dată cu hârtia igienică - de culoare gri, și apoi am aruncat-o la coș și m-am

îmbrăcat. Cât timp s-au petrecut acestea eu am plâns întruna - de sărea casa, nu

am țipat pentru că el mi-a zis să tac din gură. I-am zic că-l zic mamei și el mi-a

zis ei și dacă mă spui ce?

S-a mai uitat apoi un

pic la filme porno, adică la filme în care erau oameni dezbrăcați care făceau sex,

și apoi a plecat.

……………………………………

Ce am povestit acum nu

s-a întâmplat pentru prima oară. Ceea ce îmi face unchiul T.V.V. a început când

eu aveam 6 ani. Atunci mergeam mai des la moșu, era și bunica la el și stăteam și

câte o lună sau două la ei. El păzea când nu era nici bunica și nici moșul în casă

și mă dezbrăca, mă punea pe pat și îmi punea … lui la mine la … . Asta se întâmpla

în casa bunicilor, la mine în casă, în șura de acasă, dar și în casa lui care este

în aceeași curte cu cea a bunicilor, și s-a întâmplat de mai multe ori, nu îmi amintesc

exact de câte ori.

T.V.V. mi-a băgat de mai

multe ori … lui la mine în gură, mi-o băga până în gât și mă punea înghit lichidul

alb. Câteodată mă chinuia mai mult, adică mă lingea pe gât, pe față, îmi punea mâna

la … . O dată a pus mâna la …, a tras de ea într-o parte și a făcut poză cu telefonul

mobil. Mi-a arătat și mie pozele și mi-a zis că le va șterge. Are poze pe telefon

cu fete dezbrăcate și mi le-a arătat și mie. Nu m-a bătut și nu mi-a rupt hainele.

Când mă întâlnea și eram

singuri mă întreba când mai facem sex.

La mine acasă s-a întâmplat

de vreo 5 ori și de fiecare dată se uita la filme porno și după aceea se lua de

mine. La casa bunicilor s-a întâmplat de mai multe ori, iar de fiecare dată eu îi

spuneam cu nu vreau să fac ce mă pune el, iar el îmi spunea - ei nu vrei, doar îți

fac un bine. Când îmi făcea așa, de obicei îmi dădea bani - cam 5 RON, 10 RON, prăjituri,

ciocolată albă. Când eram la moșu îmi promitea că îmi pune pe televizor desene animate.

Niciodată nu ne-a văzut

nimeni și eu nu am spus nimănui ce se întâmpla, nici mamei, nici tatei, nici vreunui

prieten, pentru că mi-a fost rușine … .

Eu cred că ceea ce mi-a

făcut unchiul T.V.V. mie este rău.”

Imputația penală ce cade

asupra inculpatului, respectiv sinceritatea și veridicitatea celor reclamate și

relatate de către minoră ca întâmplându-se încă de la vârsta fragedă de numai 6

ani până în data de 27 iunie 2011 când, printr-un complex de împrejurări, această

activitate sexual abuzivă și psihic traumatizantă a încetat, deferită fiind la scurt

timp organelor de anchetă penală spre cercetare, a fost confirmată și de probele

materiale și științifice efectuate în cauză, și anume: certificatul medico-legal

din 01 iulie 2011 al S.M.L. Suceava - din care a rezultat că, examinată fiind, victima

minoră prezenta pe coapsa dreaptă o echimoză, aspect care confirmă susținerea acesteia

consemnată în declarație, cu referire la actul material din data de 27 iunie

2011: „În acest timp eu m-am zbătut și mi-am lovit piciorul drept de scaun, unde

mi-a apărut o vânătaie”; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa

fotografică în care s-a menționat că au fost ridicate și sigilate mijloace de probă

constând, printre altele, într-o pereche de pantaloni tip trening, precum și un

maiou, ambele obiecte vestimentare fiind purtate de minoră la data de 27 iunie

2011 - când inculpatul, aflându-se în locuința minorei și profitând de lipsa celorlalți

membrii ai familiei, în încercarea de a obține satisfacții sexuale, s-a cantonat

din nou într-o situație neconformă cu legea, acționând în maniera cunoscută, transpusă

în rechizitoriu, reținută întocmai și de către instanța de judecată prin prezenta

hotărâre, obiecte vestimentare ce au fost supuse ulterior expertizării; raportul

de constatare tehnico-științifică din 14 decembrie 2012 întocmit de I.N.C. - Serviciul

de Biocriminalistică - în care s-a obiectivat, în esență, că probele de referință

recoltate de la minoră și de la autorul faptei, împreună cu mijloacele materiale

de probă (maiou și pantalonul victimei purtate la data de 27 iunie 2011), au fost

examinate și s-a concluzionat că genotiparea ADN extrasă de pe cele două obiecte

vestimentare a pus în evidență un profil genetic identic cu cel obținut prin genotiparea

probei biologice de referință ridicată de la inculpat; procesul-verbal de studiere

a listing-ului convorbirilor telefonice purtate de T.V.V. în 27 iunie 2011 - în

care s-a consemnat că în data de 27 iunie 2011 ora 11:59:58 de la postul telefonic

X (aparținând inculpatului) s-a transmis apel către telefonul Y; procesele-verbale

de percheziție informatică prin care s-a atestat că la data de 27 iunie 2011, în

intervalul orar 16:30-15:53, de pe calculatorul aflat la domiciliul victimei au

fost accesate site-uri pe care se difuzează filme cu conținut pornografic, fiind

creat și un fișier tip imagine cu caracter obscen; raportul de constatare tehnico-științifică

din 01 septembrie 2011 al I.P.J. Suceava vizând rezultatul testării inculpatului

cu tehnic poligraf - context în care s-a notat că la întrebările relevante: 4. „Ai

atins-o sexual pe nepoata ta, D.A., în repetate rânduri, de când ea avea 6 ani?”;

tale, D.A.?” 9. „Pe 27 iunie anul acesta, ți-ai atins penisul de corpul nepoatei

tale, D.A., ca să ejaculezi apoi pe ea?”, au fost evidențiate reacții specifice

comportamentului simulat, concluzionându-se că subiectul este nesincer.

Instanța de fond a reținut

că se constituie în tot atâtea probe temeinice de vinovăție în sarcina inculpatului

și declarațiile martorilor: A.V. - concubinul mamei minorei, care a relatat aspecte

ce sunt concordante cu cele transpuse în plângerea formulată de aceasta, referitor

la starea în care au găsit-o pe M.D.A. în data de 27 iunie 2011 după întoarcerea

lor la domiciliu, în jurul orei 17:00 declarând, în sinteză, că aceasta era roșie

în zona pomeților ca și cum ar fi plâns, speriată, tristă, iar ulterior, la insistențele

sale, minora i-a povestit că a fost abuzată sexual de inculpat atât atunci, dar

și de-a lungul timpului, începând de când avea vârsta de 6 ani, fie la locuința

sa, fie la domiciliul bunicilor; T.V. - bunicul matern, a oferit indicii cu privire

la situația premisă, susținând că fetița a mai rămas singură cu inculpatul, când

el și soția sa aveau diverse treburi, aspectele de actualitate aduse în atenție

fiind că, în ultimul timp, minora nu a mai locuit la domiciliul său, venind doar

în vizită și atunci numai însoțită; - „fetița a mai rămas singură cu inculpatul

el și soția având diverse treburi; în ultimul timp minora nu a mai făcut vizite

la locuința sa pentru a locui, ci doar în vizită”; „fiul meu este violent, l-a lovit

de mai multe ori, atât pe el, cât și pe soția sa (mama inculpatului), I.V.I. și

D.N. - martorii asistenți la efectuarea cercetării la fața locului, respectiv la

percheziționarea informatică, coroborate cu depozițiile inculpatului T.V.V. Acesta

a negat acuzațiile aduse, că în data de 27 iunie 2011 sau în orice altă zi ar fi

întreținut orice fel de relații de natură sexuală cu victima și se consideră nevinovat.

Cu referire expresă la data menționată a susținut că a prestat munci agricole în

câmp până la ora 21:30, în acest timp a purtat mai multe discuții cu diverse persoane,

nu însă și cu nepoata sa și nu a sunat pe telefonul familiei de acasă, nu a fost

în curte sau imobilul deținut de către A.V. (unde locuiește minora). Audiat fiind

la data de 10 august 2011, inculpatul a recunoscut doar că a vizionat de mai multe

ori, la calculator, filme cu caracter pornografic.

Deși inculpatul, atât

în fața procurorului, cât și în fața instanței de judecată a declarat că a stat

în câmp, efectuând munci agricole începând cu până la ora 21:30 - a fost văzut în

timp ce lucra de către L.V. care l-a și salutat în jurul prânzului și seara când

a venit să-și ia vaca, a purtat mai multe discuții cu diverse persoane, nu însă

și cu nepoata sa, și nu a sunat pe telefonul familiei de acasă, nu a fost în curte

sau imobilul deținut de către A.V. (unde locuiește minora), negând că în ziua de

07 iunie 2011 sau în orice altă zi ar fi întreținut orice fel de relații de natură

sexuală cu victima, considerându-se astfel nevinovat, prima instanță a înlăturat

susținerile inculpatului ca nesincere, fiind contrazise prioritar de probele materiale

și științifice efectuate în cauză (conform procesului-verbal de studiere a listing-ului

convorbirilor telefonice purtate la data de 27 iunie 2011, în data de 27 iunie

2011 ora 11:59:58 de la postul telefonic X, aparținând inculpatului conform declarației,

s-a transmis apel către telefonul Y); conform raportului de constatare tehnico-științifică

asupra comportamentului simulatdin 01 septembrie 2011 întocmit de I.P.J. Suceava

au fost evidențiate reacții specifice comportamentului simulat, concluzionându-se

că subiectul a fost nesincer la întrebările relevante, și anume: 4. „Ai atins-o

sexual pe nepoata ta, D.A., în repetate rânduri, de când ea avea 6 ani?”; 7. „În

ziua de 27 iunie anul acesta, ai ejaculat de două ori pe corpul nepoatei tale, D.A.?”

să ejaculezi apoi pe ea?”; procese-verbale de percheziție informatică din care a

rezultat că la data de 27 iunie 2011, în jurul orelor 16:30-15:53 au fost accesate

site-uri cu filme porno, fiind creat și un fișier tip imagine cu caracter obscen;

probele materiale ridicate de către organele de anchetă penală cu ocazia cercetării

la fața locului, respectiv: pantalonii pe care minora i-a purtat la data comiterii

faptei și maieul de culoare galben deschis pe care minora l-a purtat la aceeași

dată, probe materiale ce au fost sigilate (procesul-verbal de cercetare la fața

locului și planșa fotografică) și rezultatul analizării lor prin comparație cu probele

biologice ridicate atât de la victimă, cât și de la inculpat (la data de 01

iulie 2011, de la minoră au fost ridicate probe biologice prin periaj bucal care

au fost ambalate și sigilate - procesul-verbal, precum și de la inculpat - procesul-verbal,

care, împreună cu probele materiale ridicate cu ocazia cercetării la fața locului

au fost înaintate I.N.C. București pentru efectuarea expertizelor biologice și genetice

(testelor ADN); astfel, conform raportului de constatare tehnico științifică din

data de 14 decembrie 2012 al I.N.C., a fost efectuată expertiza asupra obiectelor

de îmbrăcăminte ale victimei, precum și a chilotului purtat de inculpat la momentul

faptei, concluziile fiind următoarele: proba nr. 1 - maiou de culoare galben cu

mov - urmă notată T15742290103M (fracția spermatică) a pus în evidență, corespunzător

markerilor genetici analizați, un profil genetic identic cu profilul genetic obținut

prin genotiparea probei biologice de referință ridicată de la numitul T.V.V.; proba

nr. 2 - o pereche de pantaloni de trening de culoare verde de pe care au fost recoltate

celule epiteliale - microurma notată T 15742290202 care prezintă celule epiteliale,

genotiparea ADN extras din această microurmă a pus în evidență corespunzător markerilor

genetici analizați un profil genetic identic cu profilul genetic obținut prin genotiparea

probei biologice de referință ridicată de la T.V.V.; ori, după cum rezultă din probatoriul

administrat, cele două obiecte de îmbrăcăminte au fost purtate de victimă la data

comiterii faptei; proba nr. 3 - chilot de culoare albastră aparținând inculpatului

- a fost supus genotipării ADN extras din urma notată T15742290302M și s-a pus în

evidență corespunzător markerilor genetici analizați un profil genetic identic cu

cel al lui T.V.V.), declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală: - 10

august 2011 - recunoaște că a vizionat de mai multe ori la calculator filme cu caracter

pornografic, - 03 ianuarie 2012 - menține declarațiile, - 01 iulie 2011 - descrie

obiectele vestimentare cu care era îmbrăcat la data critică - chiloți albaștri cu

modele geometrice, coroborate fiind toate acestea și cu declarațiile părților și

martorilor audiați - astfel cum acestea au fost expuse detaliat în cele ce preced.

Acesta fiind probatoriul

pe care se întemeiază imputația penală a inculpatului - ca și situație de fapt,

în continuare instanța de fond a dat citire textelor legale incriminatorii în raport

de care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, cu completările și analiza

ce a fost efectuată raportat la chestiunea de drept vizând schimbarea de încadrare

juridică a faptelor cu reținerea formelor agravante invocate de instanță.

S-a reținut că potrivit

art. 197 C. pen. (infracțiunea de viol) „Actul sexual, de orice natură, cu o persoană

de sex diferit sau de același sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de

imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința, se pedepsește cu închisoare

de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Pedeapsa este închisoarea de la

5 la 18 ani și interzicerea unor drepturi, dacă: a) fapta a fost săvârșită de două

sau mai multe persoane împreună; b) victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea,

paza sau în tratamentul făptuitorului; b

1

) victima este membru al familiei;

c) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Pedeapsa este închisoarea de la 10 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi, dacă

victima nu a împlinit vârsta de 15 ani, iar dacă fapta a avut ca urmare moartea

sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea

unor drepturi.

Potrivit art. 149

1

C. pen., prin membru de familie se înțelege soțul sau ruda apropiată, dacă aceasta

din urmă locuiește și gospodărește împreună cu făptuitorul.

Inculpatul este rudă apropiată

cu victima minoră, iar, având în vedere că în componența infracțiunii de viol în

formă continuată pentru care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată intră și

perioada de început, încă de când victima avea vârsta de 6 ani, perioadă de început

în care minora M.D.A. a mai locuit pe durate de timp de la o lună la trei luni la

domiciliul bunicilor materni, unde locuia și inculpatul T.V.V., existând deci aceea

situație de fapt de „locuire și gospodărire împreună”, de coabitare care atrage,

din punct de vedere penal, calitatea reciprocă de „membru de familie”, acesta fiind

și scopul incriminării, în formă agravantă, a unei astfel de situații (pe de o parte,

o mai mare ușurință, condiții favorabile, prielnice de săvârșire a infracțiunii

de către inculpat, iar pe de altă parte, lezarea unor valori sociale suplimentare,

relațiile de familie care, în mod normal, din contră ar impune mai multă protecție

și respect), în mod indubitabil s-a impus schimbarea încadrării juridice a faptei

din infracțiunea de „viol”, prev. de art. 197 alin. (1), (3) C. pen., cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen., pentru care inculpatul T.V.V. a fost trimis în judecată

prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 426/P/2011 din

data de 22 ianuarie 2013, în infracțiunea de „viol”, prev. de art. 197 alin.

(1), alin. (2) lit. b)

1

și alin. (3) C. pen., cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen.

S-a reținut că lucrurile

se petreceau astfel și deci a fost dată în cauză forma agravantă reținută de către

instanța de judecată așa cum a rezultat din declarația părții vătămate, căreia instanța

de fond i-a dat citire aproape în integralitatea ei tocmai având în vedere importanța

sa deosebită pentru modalitatea de derulare a evenimentelor, perioada de timp de

când aceste abuzuri sexuale s-au petrecut și care a arătat că „Ce am povestit acum

nu s-a întâmplat pentru prima oară. Ceea ce îmi face unchiul V. a început când eu

aveam 6 ani. Atunci mergeam mai des la moșu, era și bunica la el și stăteam și câte

o lună sau două la ei. El păzea când nu era nici bunica și nici moșul în casă și

mă dezbrăca, mă punea pe pat și îmi punea … lui la mine la … . Asta se întâmpla

în casa bunicilor, la mine în casă, în șura de acasă, dar și în casa lui care este

în aceiași curte cu cea a bunicilor, și s-a întâmplat de mai multe ori, nu îmi amintesc

exact de câte ori.

În continuare, potrivit

art. 202 C. pen. (infracțiunea de corupție sexuală),

„Actele cu caracter obscen

săvârșite asupra unui minor sau în prezența unui minor se pedepsesc cu închisoare

de la 6 luni la 5 ani. Când actele prevăzute în alin. (1) se săvârșesc în cadrul

familiei, pedeapsa este închisoarea de la unu la 7 ani.”

Spre deosebire de agravanta

de la infracțiunea de viol, care impune o interpretare restrânsă, condiționată,

mai strictă, dată de însuși legiuitor, instanța de fond a reținut că în cazul acestei

a doua infracțiuni prin agravanta atrasă de „săvârșirea actelor cu caracter obscen

asupra unui minor sau în prezența unui minor în cadrul familiei” se acoperă o arie

mult mai largă de situații încriminate, reținându-se agravanta și atunci când fapta

este săvârșită asupra unor membri ai familiei care nu locuiesc și gospodăresc împreună.

Și în acest caz, în opinia

Tribunalului, agravanta își găsește rațiunea în aceea că, pe de o parte, tocmai

datorită acestei legături de familie existentă între inculpat și victimă sunt date

acele condiții favorabile, prielnice de săvârșire a infracțiunii, inculpatul aflându-se

mai ușor în posesia tuturor datelor care să-i permită comiterea actelor obscene

asupra victimei (inculpatul specula momentele când victima rămânea singură acasă,

știind când și unde părinții acesteia/cei în îngrijirea cărora se afla sunt plecați,

însăși victima dând detalii în acest sens - „În ziua de luni părinții mei au plecat

dimineață de acasă. Unchiul meu T.V.V. m-a sunat pe telefonul mobil de la noi din

casă și mi-a spus că vrea să vină la mine la calculator și i-am răspuns - bine,

vino. Cred că știa că sunt singură pentru că fusese duminică seara la noi, la cules

de cireșe, și părinții mei poate au spus că pleacă luni cu bunica la analize …

. Ce am povestit acum nu s-a întâmplat pentru prima oară. Ceea ce îmi face unchiul

V. a început când eu aveam 6 ani. Atunci mergeam mai des la moșu, era și bunica

la el și stăteam și câte o lună sau două la ei. El păzea când nu era nici bunica

și nici moșul în casă și ... ”) iar, pe de altă parte, în lezarea unor valori sociale

suplimentare, relațiile de familie care, în mod normal, din contră ar impune mai

multă protecție și respect.

Date fiind acestea, și

raportat la această infracțiune tribunalul a reținut că se impune, în mod indubitabil,

schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de „corupție sexuală”,

prev. de art. 202 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., pentru

care inculpatul T.V.V. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului

de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 426/P/2011 din data de 22 ianuarie 2013, în infracțiunea

de „corupție sexuală”, prev. de art. 202 alin. (1) și alin. (2) C. pen., cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța de fond a constatat

că faptele reținute în sarcina inculpatului prezintă atât un grad deosebit de ridicat

de pericol social generic, dar la aceeași concluzie se ajunge și prin examinarea

concretă a acestora, constituind veritabile sfidări nu numai a semenilor, ci și

la adresa ordinii de drept. Au primit relevanță în această secțiune a analizei,

natura și gravitatea infracțiunilor imputate (ce se reflectă chiar și în limitele

de pedeapsă prevăzute de legiuitor, cu luarea în considerare și a caracterului repetat

al actelor materiale componente, infracțiunile fiind comise în formă continuată,

pe o lungă perioadă de timp - aproximativ 5 ani de zile, ceea ce denotă perseverență

infracțională), modalitatea în care inculpatul a acționat,

împrejurările în care

a intersectat sfera infracționalității,

precum și urmarea produsă.

Distinct de gradul de

pericol social al infracțiunilor instanța de fond a avut în vedere și persoana inculpatului.

Așadar, s-a apreciat că examenul implică cercetarea și evaluarea unui complex de

date care privesc și persoana infractorului, cu luarea în considerare a stării psihofizice

și structurii biologice, particularităților psihice ale persoanei acestuia, ambianța

socială, precum și comportarea avută înaintea și după săvârșirea infracțiunii.

Astfel, analizată fiind

cauza atât din perspectiva gravității faptelor, cât și a periculozității inculpatului,

s-a acordat însemnătatea cuvenită aspectului că, prin această tehnică de legiferare

ce dă conținut art. 197 alin. (3) C. pen. s-a urmărit realizarea unei protecții

superioare, prin încriminarea cu un regim sancționator mai aspru, a persoanelor

abuzate sexual, tocmai din cauza consecințelor mult mai grave ale violului la care

sunt supuși minorii, asupra psihicului lor, traumele cauzate având implicații nefaste

majore în plan personal, conducând la alterarea condițiilor de viață, a preocupărilor

specifice vârstei.

S-a apreciat de către

instanța de fond că prezintă importanță că faptele inculpatului s-au îndreptat asupra

unei persoane vulnerabilă (un copil cu o vârstă foarte fragedă, care este chiar

nepoata sa și, în mod normal, trebuia să se bucure de protecție din partea unchiului

și dragostea firească care se dezvoltă între rude atât de apropiate), aflată într-un

raport evident inferior de forțe, cu posibilități minime, chiar inexistente, de

a opune rezistență și lipsită în chiar momentele critice de protecția părinților

ori a bunicilor, dat fiind că, așa cum s-a arătat în cele ce preced, inculpatul

specula momentele când aceștia lipseau de la domicilii. Acesta a recurs la tertipuri

de natură a-i dirija facil voința, a reușit să-i „cumpere” tăcerea ademenind-o cu

bani, dulciuri, cu promisiuni că o va lăsa să vizioneze și desene animate.

Tribunalul a reținut că

toate aceste împrejurări dau măsură periculozității inculpatului și nu se poate

trece cu ușurință peste aspectul că faptele sale urmează să se răsfrângă negativ

asupra normalei și armonioase dezvoltări a minorei, prin expunerea acesteia prematură

la gesturi și practici sexuale, situația reclamând desigur pe viitor urmarea unei

conduite terapeutice de specialitate pentru reechilibrarea sa emoțională, prevenirea

unei tulburări depresiv-reactive în context psihotraumatizant și pentru a nu fi

afectată negativ participarea ei la viața socială, comparativ cu situația anterioară

vătămării produse prin prezumtiva activitate infracțională.

Sugestiv, în opinia instanței

de fond a fost conținutul raportului de asistență psihologică privind pe partea

vătămată, întocmit la data de 07 iulie 2011 de către ofițerul psiholog din cadrul

I.P.J. Suceava - Compartiment Psihologie, în care s-a obiectivează că ocazional,

când se vorbea de făptuitor, minora manifesta o atitudine matură din punct de vedere

sexual, specifică persoanelor care au fost victime ale violului, în concluzii emițându-se

opinia că se impune distanțarea fizică de agresor și păstrarea lui A.V., concubinul

mamei, față de care aceasta manifestă atașament sigur; față de mamă manifestă atașament

de tip anxios ea declarând că „a preferat să tacă de frica mamei, nici ea nu mai

știe ce a fost în capul ei” - precum și asigurarea unei consilieri de suport mamei,

care în prezent trăiește violul petrecut ca o traumatizare și este în incapacitate

de a oferi siguranță și echilibru psihologic minorei. Cu trimitere la raportul de

evaluare psihologică din 07 septembrie 2011 întocmit de psihologul din cadrul Direcției

Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului s-a observat că se recomandă

continuarea ședințelor de consiliere psihologică, printre altele și în scopul regăsirii

stimei de sine, îmbunătățirea comunicării, identificându-se în comportamentul social

al victimei dificultăți în a stabili relații cu ceilalți.

În același registru, s-a

notat că deși inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale (de altfel, lipsa

acestora nu se constituie într-un „titlu de glorie”, atâta timp cât starea de normalitate

este ca fiecare individ să aibă un comportament ordonat raportat la ordinea de drept,

iar nu unul mai presus de lege, fiind obligat să se conformeze modelelor legale

edictate de legiuitor) din actele și lucrările dosarului s-a conturat profilul său

comportamental periculos, cu trimitere la probele testimoniale. Din declarația părții

vătămate minore M.A.D. a rezultat că inculpatul este o persoană agresivă, așadar

periculoasă, minora exprimându-se în sensul că „el este un om bătăuș, obligatoriu,

adică îi obligă pe oameni să facă ce vrea el”, fiind violent chiar în familie, aceasta

relatând că bunica sa locuiește la locuința tatălui vitreg, aceasta fiind bolnavă,

întrucât bunicul - T.V. și fiul ei - T.V.V. au bătut-o de mai multe ori. De asemenea,

partea vătămată a susținut că îi este teamă de inculpat, deși părinții o protejează,

subliniind că se întâmplă să mai rămână singură câteva ore în casă astfel că trăiește

cu spaima că unchiul său ar putea reveni și i-ar putea face din nou rău, cu precizarea

că el locuiește în același sat, la 1 km depărtare de locuința sa. Însuși tatăl inculpatului

a declarat că acesta s-a manifestat violent de mai multe ori, lovindu-l atât pe

el, cât și pe soția sa (mama). Prin prisma cumulului de factori anterior evaluați

s-a dat substanță periculozității inculpatului.

A apreciat instanța de

fond că nu se poate trece cu ușurință nici peste împrejurarea că afirmațiile reprezentantului

legal T.E. (mama părții civile minore și sora inculpatului), au fost de natură a

suscita bănuiala că T.V.V. nu este la prima abatere comportamentală de această factură

și a creiona personalitatea sa vădit antisocială, predilecția sa de a se îndrepta

către persoane minore. A declarat sus-numita că ea însăși, pe când avea 13 ani,

a fost abuzată sexual de fratele ei - inculpatul T.V.V. (susținere menținută și

cu ocazia audierii în cursul cercetării judecătorești), în mai multe rânduri fiind

legată și lovită pentru că se împotrivea. S-a remarcat, că acest aspect îi era dinainte

cunoscut și concubinului său, martorul A.V. (așadar nu poate fi privită doar ca

o afirmație circumstanțială, care să ridice suspiciunea relei-credințe dată fiind

situația care a generat dezvăluirea) și, tocmai din acest motiv a protejat-o, conform

celor declarate, nespunându-i imediat ce i s-a întâmplat minorei, „pentru că este

mai sensibilă nu am vrut să facă o criză sau să cedeze psihic”. În același registru

s-au înscris și observațiile psihologului (raport de asistență psihologică privind

pe partea vătămată, întocmit la data de 07 iulie 2011) care, la secțiunea antecedente

psihologice a evidențiat că mama minorei a fost, la rândul său, abuzată sexual de

frate (inculpatul din prezenta cauză), trauma a fost cauzată mai mult de atitudinea

părinților (violența verbală și fizică a tatălui - bunicul minorei, alianța cu fratele

și învinovățirea acesteia, pasivitatea mamei - bunica, care suferea și ea, de asemenea,

violența celor doi). Aceasta a fost examinată de medicul legist, s-a emis un certificat

medico-legal, însă tatăl său a refuzat să meargă mai departe. S-a constatat, în

final, că se impune asigurarea unei consilieri de suport și mamei, care în prezent

trăiește violul petrecut ca o traumatizare și este în incapacitate de a oferi siguranță

și echilibru psihologic minorei.

Față de considerațiile

mai sus expuse, vizate fiind natura infracțiunilor comise - valorile sociale lezate,

periculozitatea generică și concretă a faptelor săvârșite, caracterul continuat

al acestora - pe perioadă lungă de timp (de la vârsta de 6 ani a victimei - până

la vârsta de 11 ani), modalitatea concretă de săvârșire a lor, încetarea activității

infracționale din cauze independente de voința inculpatului, calitatea victimei

- minoră, membru de familie, urmările produse asupra acesteia, atitudinea procesuală

a inculpatului - de negare a faptelor, de nerecunoaștere și lipsă totală de regret

sau de dovadă a conștientizării gravității celor înfăptuite, expuse fiind acestea

în maniera mai sus prezentată în mod detaliat, toate acestea nu au făcut decât să

se constituie în argumente solide pentru condamnarea inculpatului T.V.V. la pedepse

orientate spre maximul special, astfel că instanța de fond a dispus după cum urmează:

1) la pedeapsa principală

de 20 ani închisoare, iar în baza disp. art. 65 alin. (2), (3) C. pen. rap. la

art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă

complementară, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d) și e) C.

pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice,

dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, drepturile

părintești și de a fi tutore și curator), pe o perioadă de 10 ani - sub aspectul

săvârșirii infracțiunii de „viol”, prev. de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit.

b)

1

și alin. (3) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. În temeiul

art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., se vor interzice inculpatului drepturile prev.

de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. (dreptul de

a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a

ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, drepturile părintești

și de a fi tutore și curator), cu titlu de pedeapsă accesorie.

2) la pedeapsa principală

de 7 ani închisoare, iar în baza disp. art. 65 alin. (1) C. pen. rap. la art. 53

pct. 2 lit. a) C. pen., s-au interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară,

drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d) și e) C. pen. (dreptul de

a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a

ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, drepturile părintești

și de a fi tutore și curator), pe o perioadă de 5 ani - sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de „corupție sexuală”, prev. de art. 202 alin. (1) și (2) C. pen.,

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (1) și (2) C. pen.,

s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a, lit. b), d) și e) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau

în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității

de stat, drepturile părintești și de a fi tutore și curator), cu titlu de pedeapsă

accesorie.

Conform art. 33 lit.

a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen., față de perioada de timp când infracțiunile

au fost săvârșite, instanța de fond a constatat că acestea sunt concurente astfel

că a dispus contopirea celor două pedepse principale la care a fost condamnat inculpatul

T.V.V. pentru cele două infracțiuni concurente, urmând ca acesta să execute pedeapsa

cea mai grea de 20 ani închisoare.

În baza art. 35 alin.

(3) C. pen., s-a aplicat alături de pedeapsa rezultantă și pedeapsa complementară,

constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a,

lit. b), d) și e) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții

elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității

de stat, drepturile părintești și de a fi tutore și curator), pe o perioadă de 10

ani.

În temeiul art. 71

alin. (1) și (2) C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. (dreptul de a fi ales în

autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție

implicând exercițiul autorității de stat, drepturile părintești și de a fi tutore

și curator), cu titlu de pedeapsă accesorie.

Față de starea de arest

a inculpatului în cursul procesului penal, în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din

pedeapsa rezultantă durata reținerii și arestării preventive de la data de 03

ianuarie 2013 la zi, iar în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., instanța de fond

a menținut măsura arestării preventive a inculpatului T.V.V. pentru toate argumentele

care au susținut condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii cu executare în regim

penitenciar.

Sub aspectul laturii civile

a cauzei, instanța de fond a luat act că partea vătămată M.D.A. - prin reprezentant

legal T.E. - nu s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului, însă, în conformitate

cu dispozițiile art. 17 raportat la art. 346 C. proc. pen. coroborat cu art. 998

C. civ., a admis acțiunea civilă exercitată din oficiu împotriva inculpatului T.V.V.

și l-a obligat pe acesta la plata sumei de 50.000 RON, cu titlu de daune morale,

către partea vătămată M.D.A. - prin reprezentant legal T.E., îndeplinite fiind condițiile

răspunderii civile delictuale privitoare la faptă, vinovăție, raport de cauzalitate

și urmarea produsă, toate foarte grave astfel cum s-a expus în mod detaliat în momentul

analizării situației de fapt reținută în sarcina inculpatului ca și imputație penală,

aspecte pe care instanța de fond nu le-a mai reiterat la această secțiune, făcând

trimitere la ele.

Raportat la prejudiciul

moral suferit de partea vătămată M.D.A., s-a apreciat că este incontestabil faptul

că acest eveniment tragic și de lungă durată a produs certe suferințe de ordin moral,

psihic în dauna acesteia, cu luarea în considerare și a suferințelor fizice pricinuite

și care au dus, implicit, la disconfort psihic și moral. Problema care se pune,

în opinia instanței de fond, a constat în cuantumul bănesc la care ar trebui să

fie obligat inculpatul drept compensare pentru pricinuirea acestor suferințe psihice,

cu titlu de „preț al durerii suferite” - „pretium doloris” - cunoscut fiind faptul

că astfel de prejudicii nu pot fi susceptibile de evaluare bănească, precum cele

de ordin patrimonial. Cât privește compensația bănească care se acordă cu titlu

de daune morale, s-a apreciat că este de evidențiat faptul că aceasta este destinată

a atenua, a alina suferința psihică a părților vătămate ca urmare a suferințelor

fizice și psihice trăite - cauzate fiind de acțiunea abuziv sexuală din partea inculpatului,

iar suma acordată trebuie să aibă efect compensatoriu, regulile de evaluare a prejudiciului

moral impunându-se a fi unele care să asigure o satisfacție morală pe baza unei

aprecieri în echitate.

Întrucât în stabilirea

daunelor morale nu se poate apela la probe materiale, cuantumul acestora rămâne

la latitudinea instanței, pentru toate criteriile mai sus analizate, astfel încât

tribunalul a apreciat că suma de 50.000 RON drept daune morale poate fi apreciată

ca „rezonabilă” față de suferința părților vătămate, subliniindu-se în același context

că și soluția de condamnare pronunțată în planul acțiunii penale (prin cuantumul

pedepsei aplicate și modalitatea de individualizare a acesteia - cu executare în

regim penitenciar) urmează să asigure victimei satisfacția echitabilă, directă și

imediată, de ordin moral, pentru nedreptatea gravă suferită, justiția fiind înfăptuită

prin întrepătrunderea celor două modalități.

Față de soluțiile date

în cauză atât sub aspectul laturii penale cât și laturii civile (condamnare penală/obligare

la daune morale), în temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul T.V.V.

a fost obligat și la plata către stat a sumei totale de 5.614,10 RON (4.614,10

RON - faza de urmărire penală și 1.000 RON - faza de judecată), cu titlu de cheltuieli

judiciare, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul avocatului D.M. desemnat

din oficiu în faza de urmărire penală, conform delegației din 03 ianuarie 2013,

s-a dispus a fi înaintată din fondul Ministerului Justiției în fondul Baroului Suceava

și suma de 400 RON, reprezentând onorariile avocaților Z.D. și A.L. desemnați din

oficiu în cursul cercetării judecătorești pentru inculpat și partea vătămată, în

baza delegațiilor din 25 ianuarie 2013 și din 01 februarie 2013, s-a dispus a fi

înaintată din fondul Ministerului Justiției în fondul Baroului Suceava.

Împotriva acestei sentințe,

în termen legal, a declarat apel inculpatul T.V.V., care a criticat-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

În motivarea apelului

a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis

în judecată și că acestea nu există, sens în care solicită achitarea sa în baza

art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

A arătat că la data reținută

în rechizitoriu ca fiind cea în care au fost comise infracțiunile nu a fost la domiciliu

minorei, fiind la câmp, la o distanță apreciabilă față de locuința minorei M.D.A.

În subsidiar, în condițiile

în care se va reține vinovăția sa, a solicitat să se aibă în vedere faptul că nu

locuia cu minora în momentul săvârșirii infracțiunilor și că pedepsele ce i-au fost

aplicate sunt prea aspre în raport cu gravitatea faptelor săvârșite, motive față

de care se impune recalificarea faptelor și reducerea pedepselor ce i-au fost aplicate

de prima instanță.

Prin decizia penală

nr. 104 din 18 iulie 2013 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru

cauze cu minori, s-a admis apelul declarat de inculpatul T.V.V. împotriva sentinței

penale nr. 103 din 30 aprilie 2013 a Tribunalului Suceava.

S-a desființat, în parte,

sentința penală susmenționată, doar sub aspectul laturii penale a cauzei și în rejudecare:

S-a înlăturat aplicarea

art. 33 lit. a) rap la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen.

S-a redus cuantumul pedepselor

principale aplicate inculpatului T.V.V. de la 20 ani închisoare la 15 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art. 197 alin. (1), alin. (2)

lit. b)

1

și alin. (3) C. pen., cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen.

și de la 7 ani închisoare la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

corupție sexuală, prev. de art. 202 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicare art. 41

alin. (2) C. pen.

S-a menținut cuantumul

pedepselor complementare aplicate inculpatului, privind interzicerea drepturilor

civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen., pe o perioadă de

10 ani în cazul infracțiunii de viol, prev. de art. 197 alin. (1), alin. (2)

lit. b)

1

și alin. (3) C. pen., cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen.

și pe o perioadă de 5 ani în cazul infracțiunii de corupție sexuală, prev. de

art. 202 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen.

Conform art. 33 lit.

a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele principale aplicate inculpatului

T.V.V. și s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare

(în loc de 20 ani închisoare) și art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat alături de

pedeapsa rezultantă și pedeapsa complementară, constând în interzicerea drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d), e) C. pen., pe o perioadă de 10 ani.

S-a menținut celelalte

dispoziții ale sentinței penale atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

S-a dedus, în continuare,

din pedeapsa aplicată inculpatului T.V.V. durata arestării preventive de la 30

aprilie 2013 la zi și s-a menținut starea de arest preventiv a acestuia.

A fost obligat inculpatul

apelant să plătească statului suma de 450 RON cu titlu de cheltuieli judiciare din

apel, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu (av. I.V.) s-a avansat din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului

Suceava.

Examinând apelul declarat

în cauză sub aspectul motivelor invocate, cât și sub toate aspectele de fapt și

de drept ale cauzei Curtea a constatat următoarele:

Din amplul probatoriu

administrat în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească efectuată la

prima instanță, respectiv plângerea și declarațiile numitei T.E., declarațiile părții

vătămate M.D.A., certificatul medico-legal din 01 iulie 2011 al S.M.L. Suceava,

procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto, procesele-verbale

de prelevare a probelor biologice, procesele-verbale de analiză a listing-ului convorbirilor

telefonice purtate de T.V.V. din 27 iunie 2011, procesele-verbale de percheziție

informatice, raportul de constatare tehnico-științifică din 01 septembrie 2011