ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4343/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4343/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios

administrativ și fiscal, precizată ulterior, reclamantul B.A. a solicitat, în

contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor și Agenția Națională

de Administrare Fiscală, constatarea nulității examenului organizat în baza

pct. 5 din Ordinul nr. 2407 din 04 iulie 2011, emis de Agenția Națională de

Administrare Fiscală, anularea Ordinului nr. 7126 din 02 august 2011, emis de

Autoritatea Națională a Vămilor (A.N.V.) și a operațiunilor administrative care

stau la baza emiterii acestuia; repunerea sa în situația anterioară prin

reintegrarea în funcția de inspector vamal grad profesional principal la Biroul

Vamal S.C.; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor echivalente drepturilor

salariale, actualizate în funcție de rata inflației, începând cu data de

8

august

2011 și până la data

reintegrării; suspendarea executării Ordinului Autorității Naționale a Vămilor

nr. 7126 din 2 august 2011, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a

cauzei, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că, prin Ordinul nr. 7126 din 02 august 2011 s-a dispus încetarea

raportului de serviciu prin eliberarea sa din funcția publică teritorială de execuție

de inspector vamal grad profesional principal gradația 5 clasa de salarizare 48

la Biroul Vamal S.C., în baza art. 97 lit. c) și art. 99 alin. (1) lit. b),

alin. (3) și (5) din Legea nr. 188/1999.

La baza emiterii ordinului

contestat au stat Ordinul nr. 2406 și Ordinul nr. 2407 din 4 iulie 2011, emise de

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, reglementând structura

organizatorică a Autorității Naționale a Vămilor, precum și Regulamentul pentru

organizarea și desfășurarea examenului de testare profesională a funcționarilor

publici pentru ocuparea posturilor vacante.

Reclamantul a criticat

Ordinul Autorității Naționale a Vămilor nr. 7126 din 02 august 2011 pentru nerespectarea

dispozițiilor legale incidente în cazul reorganizării autorității publice, arătând

și că nu i s-a acordat un preaviz efectiv de 30 de zile calendaristice de la data

reducerii postului, nici nu i s-a oferit lista posturilor vacante pentru care ar

fi putut opta.

Reclamantul a mai susținut

că Ordinele 2406, nr. 2407 din 4 iulie 2011, emise de Agenția Națională de

Administrare Fiscală și Ordinul Autorității Naționale a Vămilor nr. 2619 din 15

iulie 2011 nu au fost publicate în M. Of. al României, și astfel sunt lipsite de

orice efect și forță legală. În consecință, actele administrative individuale emise

în baza acestor ordine sunt nule absolut.

Reclamantul a mai argumentat,

în esență, că ordinele criticate nu respectă dispozițiile Legii nr. 188/1999, ale

H.G. nr. 611/2008 și ale C. muncii, în condițiile în care Agenția Națională de

Administrare Fiscală și Autorității Naționale a Vămilor au vacantat posturi legal

ocupate fără respectarea procedurii de repartizare a funcționarilor fără examen,

au decis organizarea unui examen general, au publicat bibliografia și tematica de

examen cu numai cinci zile înaintea desfășurării acestuia și nu au asigurat publicitatea

concursului.

fond

Prin sentința civilă

nr. 386 din 17 noiembrie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ

și fiscal, a suspendat executarea Ordinului Autorității Naționale a Vămilor nr.

7126 din 02 august 2011 până la soluționarea irevocabilă a fondului cauzei.

Prin sentința civilă

nr. 72 din data de 27 februarie 2012, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea reclamantului B.A.

și, în consecință, a anulat examenul organizat de pârâta Autoritatea Națională a

Vămilor în perioada 18 - 29 iulie 2011 în ceea ce îl privește pe reclamantul B.A.,

a anulat Ordinul nr. 7126 din 02 august 2011 emis de Autoritatea Națională a Vămilor,

a dispus reintegrarea reclamantului B.A. în funcția publică de inspector vamal grad

profesional principal la Biroul Vamal S.C., a obligat pârâta Autoritatea Națională

a Vămilor să plătească reclamantului o despăgubire egală cu salariile indexate,

majorate și recalculate de care ar fi beneficiat începând cu data de 8 august 2011

până la data reintegrării efective și a obligat ambele pârâte la plata, către reclamant,

a sumei de 1.874 RON, cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță reținut că Ordinul contestat  - nr. 7126 din 2 august 2011 - prin

care s-a dispus eliberarea reclamantului din funcția publică deținută, a fost emis

în temeiul H.G. nr. 110/2009, a Ordinului nr. 2406/2011 și a Ordinului nr. 2407/2011,

emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin care s-a aprobat structura

organizatorică a Autorității Naționale a Vămilor și statutul de funcții, și care

nu au fost publicate în M. Of. al României, deși exista această obligație potrivit

dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 24/2000 și art. 5 alin. (4) din H.G. nr. 110/2009.

Curtea a apreciat că Ordinul

nr. 2406/2011 și Ordinul nr. 2407/2011 au caracter normativ, iar nepublicarea lor

în M. Of. atrage sancțiunea inexistenței lor și, pe cale de consecință, a inopozabilității,

astfel încât efectele juridice ale acestora nu îi pot fi opuse reclamantului.

Întrucât Ordinul nr. 7126

din 02 august 2011 are ca temei Ordinele nr. 2406 și 2407, acte care nu îi sunt

opozabile reclamantului datorită sancțiunii inexistenței, ordinul atacat este lovit

de sancțiunea nulității, fiind emis în baza unor acte normative afectate de vicii

de legalitate capitale.

Pentru aceleași considerente,

a arătat instanța de fond, examenul organizat de Autoritatea Națională a

Vămilor este nul în ceea ce îl privește pe reclamant, efectele nulității neputându-se

extinde asupra celorlalte persoane care au participat la concurs și nu sunt părți

în acest dosar.

Curtea a admis excepția

lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală,

invocată de către aceasta, cu privire la Ordinul nr. 7126 din 02 august 2011, emis

de Autoritatea Națională a Vămilor, reținând că raportul juridic dedus judecății

este născut între persoana vătămată - reclamant și autoritatea emitentă a actului

administrativ - pârâta Autoritatea Națională a Vămilor, instituție cu personalitate

juridică, cu buget și patrimoniu proprii, în subordinea Ministerului Finanțelor

Publice, în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, astfel că preavizul

și ordinul de eliberare din funcție a reclamantului nu pot genera obligații în sarcina

pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Împotriva acestei sentințe

au declarat recurs pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională

pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași și Agenția Națională de Administrare Fiscală.

3.1. În recursul formulat

de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, în numele și pentru

Autoritatea Națională a Vămilor, a fost invocat motivul prevăzut la art. 304

pct. 9, în condițiile art. 304

1

C. proc. civ. și au fost susținute, în

esență, următoarele critici:

- în mod greșit a reținut

instanța de fond inexistența Ordinelor nr. 2406, nr. 2407 și nr. 2619 pentru motivul

că aceste acte administrative nu au fost publicate în M. Of. al României, Partea

I;

- în mod greșit a reținut

instanța de fond incidența, în privința acestor ordine, a prevederilor art. 11 din

Legea nr. 24/2000;

- în mod greșit a reținut

instanța de fond că ordinele respective ar avea caracter normativ;

- instanța de fond a ignorat

faptul că ordinele respective se referă la situații concrete, punctuale și se adresează

unui număr determinat de persoane, neproducând efecte erga omnes, fiind emise în

aplicarea H.G. nr. 565/2011, care nu a prevăzut obligația publicării lor în M.

Of. al României, Partea I.

Pe fondul cauzei, recurenta

a susținut că procesul de reorganizare și de reducere a posturilor, inclusiv a postului

deținut de reclamant, a fost real și efectiv, iar concursul a fost organizat cu

respectarea prevederilor legale și a dispozițiilor regulamentare.

În concluzie, s-a cerut

admiterea recursului, cu consecința respingerii acțiunii formulate, ca neîntemeiată.

3.2. În recursul formulat

de Agenția Națională de Administrare Fiscală a fost invocat motivul de recurs prevăzut

la art. 304 pct. 9, în condițiile art. 304

1

C. proc. civ., susținând

în esență, că instanța de fond a reținut în mod greșit că Ordinele nr. 2406 și

nr. 2407 ar avea caracter normativ și că ar fi existat obligația publicării lor

în M. Of. al României, Partea I.

Astfel, a argumentat autoritatea

recurentă, cele două ordine au fost emise în aplicarea H.G. nr. 565/2011 prin care

a fost modificată H.G. nr. 110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității

Naționale a Vămilor, fiind aplicabile unor situații și unor persoane determinate

și limitate, ceea ce le face să aibă caracter individual, iar nu normativ, nefiind

incidente prevederile art. 11 din Legea nr. 24/2000.

În concluzie, a cerut

admiterea recursului și respingerea acțiunii în ceea ce privește capătul de cerere

referitor la anularea Ordinului nr. 2406/2011 și Ordinului nr. 2407/2011.

3.3. Intimatul-reclamant

B.A. a depus întâmpinare prin care a răspuns criticilor recursurilor formulate,

susținând, în esență, că hotărârea atacată este legală și temeinică, instanța de

fond reținând în mod judicios și argumentat caracterul normativ al actelor administrative

care au stat la baza eliberării sale din funcție și organizarea concursului.

În ceea ce privește recursul

formulat de Agenția Națională de Administrare Fiscală, intimatul-reclamant a învederat

că instanța de fond, prin sentința nr. 72 din 27 februarie 2012 a admis excepția

lipsei calității procesuale pasive a acestei autorități, astfel încât recursul său

trebuie respins pe excepția lipsei de interes.

În ceea ce privește recursul

formulat de Autorității Naționale a Vămilor, intimatul-reclamant a solicitat să

fie respins ca nefondat.

recurs

4.1. În ceea ce privește

recursul formulată de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Înalta Curte constată

că autoritatea recurentă nu justifică un interes în promovarea acestei căi de atac,

din moment ce, în privința Ordinului nr. 7126/2011, a fost admisă excepția pe care

a invocat-o pentru lipsa calității sale procesuale pasive, iar în privința Ordinului

nr. 2406/2011 și Ordinului nr. 2407/2011 instanța de fond nu a dispus anularea acestora,

așa cum în mod greșit a susținut Agenția Națională de Administrare Fiscală în recursul

formulat.

4.2. În ceea ce privește

recursul formulat de Autorității Naționale a Vămilor, rezultă că este întemeiat

pentru considerentele și în limitele care vor fi prezentate în continuare.

Așa cum s-a arătat în

expunerea rezumativă la pct. 2 al acestor considerente, instanța de fond și-a fundamentat

și argumentat soluția pe faptul că Ordinul nr. 7126/2011 pe care l-a și anulat,

are ca temei juridic Ordinul nr. 2406/2011 și Ordinul nr. 2407/2011, care sunt inexistente,

nefiind publicate în M. Of. al României, Partea I, așa cum prevăd dispozițiile

art. 11 din Legea nr. 24/2000 în privința actelor cu caracter normativ.

Deci, cu alte cuvinte,

soluționarea cauzei depinde de calificarea celor două ordine, ca acte administrative

cu caracter normativ sau acte administrative cu caracter individual, în raport cu

care prevederile art. 11 din Legea nr. 24/2000 sunt sau nu aplicabile.

Criteriile principale,

în raport cu care actele administrative se clasifică în acte cu caracter normativ

și acte cu caracter individual sunt, pe de o parte scopul pentru care acestea au

fost adoptate sau emise și, pe de altă parte, întinderea efectelor juridice produse.

Astfel, în ceea ce privește

primul criteriu, în doctrină este unanim acceptat că actele administrative cu caracter

normativ sunt adoptate/emise în scopul organizării executării legii/dispozițiilor

legale, în timp ce actele administrative cu caracter individual se emit totdeauna

exclusiv pentru punerea în aplicare, pentru aplicarea în concret a legii/dispozițiilor

legale.

Or, în cauză, este necontestat,

că cele două ordine au fost emise pentru aplicarea în concret a dispozițiilor H.G.

nr. 565/2011 care a modificat și completat H.G. nr. 110/2009 privind organizarea

și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, având astfel caracterul unor acte

administrative cu caracter individual.

În ceea ce privește întinderea

efectelor produse, actele administrative cu caracter normativ conțin reguli/norme

cu caracter general, având aplicabilitate într-un număr nedefinit de situații, astfel

că produc efecte juridice erga omnes față de un număr nedefinit de persoane, în

timp ce actele administrative cu caracter individual urmăresc realizarea unor raporturi

juridice într-o situație strict determinată și produc efecte fie față de o singură

persoană, fie față de un număr determinat sau determinabil de persoane.

Or, în cauză, cele două

ordine au aprobat structura organizatorică centrală și teritorială a Autorității

Naționale a Vămilor și, respectiv, statele de funcții ale acestora, precum și regulamentele

pentru realizarea testării profesionale a funcționarilor publici și personalului

contractual din cadrul structurilor Autorității Naționale a Vămilor, fiind astfel

aplicabile în situații strict determinate și producând efecte juridice în raport

cu un număr determinant/determinabil de persoane, fiind astfel și din acest punct

de vedere acte administrative cu caracter individual.

Deci, aprecierile și argumentele

instanței de fond sunt lipsite de temei, astfel încât dispozițiile art. 11 din Legea

nr. 24/2000 nu sunt aplicabile în privința ordinelor respective, neexistând obligația

publicării lor în M. Of. al României, Partea I, ci doar a ceea a aducerii lor la

cunoștința celor vizați, ceea ce s-a făcut prin comunicarea lor la toate structurile

Autorității Naționale a Vămilor și pe pagina web a acestei autorități, operațiuni

necontestate în cauza de față.

În concluzie, recursul

va fi admis, iar soluția va fi casată, urmând ca dosarul să fie trimis aceleiași

Curți pentru rejudecarea cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat

de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize

și Operațiuni Vamale Iași și Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva

sentinței civile nr. 72 din 27 februarie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția a

II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată.

Trimite cauza spre rejudecare

aceleiași instanțe.

Respinge recursul formulat de pârâta Agenția Națională

de Administrare Fiscală împotriva sentinței civile nr. 72 din 27 februarie 2012

a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

ca lipsit de interes.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 octombrie

2012.