ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3858/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3858/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursurilor
de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Instanța de fond
Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Suceava, la data de 1 noiembrie 2011, reclamantul C.N. a solicitat, în
contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea
Națională a Vămilor să se dispună:
- constatarea
nulității examenului organizat în baza pct. 5 din Ordinul nr. 2407 din 4 iulie
2011 emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală;
- anularea Ordinului
nr. 7146 din 2 august 2011 emis de Autoritatea Națională a Vămilor și a
operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia;
- repunerea în
situația anterioară prin reintegrarea în funcția de inspector vamal grad
profesional asistent la Biroul Vamal Dornești - Punctul Vamal Ulma;
- obligarea pârâtei
la plata despăgubirilor echivalente drepturilor salariale, actualizate în
funcție de rata inflației începând cu data de 8 august 2011 și până la data
reintegrării;
- suspendarea
executării Ordinului Autorității Naționale a Vămilor nr. 7146 din 2 august 2011
până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei;
- obligarea la plata
cheltuielilor de judecată.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a arătat că a ocupat funcția publică de execuție de
inspector vamal grad profesional asistent, gradația 5, clasa de salarizare 43,
Biroul Vamal Dornești din cadrul Direcției Regionale pentru accize și
Operațiuni Vamale Iași, iar prin Ordinul 7146 din 2 august 2011, pârâta
Autoritatea Națională a Vămilor a dispus încetarea a raportului său de serviciu
începând cu data de 8 august 2011.
A mai arătat că, la
baza emiterii ordinului criticat au stat Ordinele nr. 2406 și nr. 2407 din 4
iulie 2011 emise de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală -
acte administrative cu caracter normativ, nepublicate în Monitorul Oficial,
conform prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 - aspect care
lipsește de orice efect și forță legală aceste acte administrative, iar actele
subsecvente emise în baza lor sunt lovite de nulitate.
A mai învederat că
pârâtele au încălcat normele imperative prevăzute de H.G. nr. 611/2008 care
reglementează și asigură publicitatea examenului și a modului în care s-a ținut
interviul.
Petiționarul a
învederat că au fost încălcate și prevederile art. 55 și 57 din Legea 188/1999
în sensul că postul ocupat de un funcționar public învestit în mod legal nu
poate fi vacantat și supus unei proceduri de concurs, precum și prevederile
art. 100 alin. (3) din Legea nr. 188/1999.
Apărările pârâtei
În întâmpinarea
depusă la dosar, pârâta Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale
Iași, în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor a arătat, în esență,
că Ordinele Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2406
și 2407, ambele din 4 iulie 2011 nu sunt acte administrative cu caracter
normativ, așa încât nu sunt supuse publicării lor în Monitorul Oficial, astfel
că, toate actele emise ulterior sunt valabile.
A susținut că nu sunt
incidente dispozițiile H.G. nr. 611/2008, iar la emiterea actelor administrative
contestate au fost respectate dispozițiile art. 99 alin. (5) și art. 100 alin.
(1) și (3) din Legea nr. 188/1999.
Cu ocazia
dezbaterilor, pârâtele au invocat excepția privind lipsa calității procesuale
pasive, fiecare, în raport de actele administrative ce fac obiectul criticilor
reclamantului și de capetele de cerere din acțiunea reclamantului.
Hotărârea curții
de apel
Prin Sentința nr. 451
din 22 decembrie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, excepția privind
lipsa calității procesuale pasive invocată de fiecare dintre pârâtele Agenția
Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Națională a Vămilor, a admis
acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C.N., în
contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală și
Autoritatea Națională a Vămilor, a constatat nulitatea examenului organizat în
baza pct. 5 din Ordinul nr. 2407 din 4 iulie 2011 emis de Agenția Națională de
Administrare Fiscală; a anulat Ordinul nr. 7146 din 2 august 2011 emis de
Autoritatea Națională a Vămilor și a dispus reintegrarea reclamantului C.N. pe
funcția publică ocupată anterior și obligarea pârâtei Autoritatea Națională a
Vămilor la plata drepturilor salariale de care a fost privat, începând cu 8
august 2011 și până la data reîncadrării; obligând pârâtele Agenția Națională
de Administrare Fiscală și Autoritatea Națională a Vămilor la plata sumei de
1.240 RON, cheltuieli de judecată.
Cu privire la excepție,
Curtea a reținut, raportat la capetele de cerere din acțiune, că pârâta
Autoritatea Națională a Vămilor este emitenta Ordinului nr. 7146 din 2 august
2011 și pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a emis Ordinul nr.
2407/2011, a căror anulare a solicitat-o reclamantul, așa încât ambele
autorități au legitimare procesuală pasivă.
Cu privire la fondul
cauzei, Curtea a constatat că la baza emiterii Ordinului nr. 7146 din 2 august
2011 al Autorității Naționale a Vămilor au stat: H.G. nr. 110/2009, Legea nr.
188/1999 și Ordinele Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală
nr. 2406 și nr. 2407 din 4 iulie 2011.
Prin Ordinul nr.
2406/2011, emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală au
fost aprobate structurile organizatorice ale aparatului central al Autorității
Naționale a Vămilor, Direcțiilor Regionale pentru accize și operațiuni vamale
și Direcțiilor Județene, iar prin Ordinul nr. 2407/2011, emis de Președintele
Agenției Naționale de Administrare Fiscală, au fost aprobate statele de funcții
pentru structurile enumerate anterior (art. 1 și 2) și Regulamentul pentru
organizarea și desfășurarea examenului de testare profesională a funcționarilor
publici și personalului contractual din cadrul acestor structuri (art. 5).
Verificând apărările
dezvoltate de părțile litigante, Curtea a analizat cu prioritate pe cea care
vizează clarificarea naturii juridice a Ordinelor nr. 2406 și nr. 2407/2011, ca
fiind acte administrative cu caracter individual sau cu caracter normativ, în opinia
Curții rezolvarea acestei problematici fiind esențială pentru analiza
celorlalte critici evocate de părți.
Curtea de apel a
apreciat că cele două ordine au caracter normativ, distincțiile valabile
actului normativ evidențiindu-se fără echivoc din conținutul acestora.
Odată stabilit
caracterul normativ al acestor ordine, Curtea a observat că nu au fost
publicate în Monitorul Oficial al României, cerință impusă de prevederile art.
10 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă
pentru elaborarea actelor normative, iar afișarea lor pe site-ul Autorității
Naționale a Vămilor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cât și la
sediul Autorității Naționale a Vămilor - potrivit susținerilor pârâtelor - nu
satisface cerințele imperative ale normei menționate.
Raportat la această
normă de tehnică legislativă, Curtea a stabilit că momentul de la care actul
administrativ normativ produce efecte juridice (drepturi și obligații care iau
naștere, se modifică sau încetează) este, în principiu, cel al publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dacă art. 100,
respectiv 108 din Constituția României sancționează nepublicarea în Monitorul
Oficial a: decretelor Președintelui României, hotărârilor și ordonanțelor
adoptate de Guvern cu inexistența actelor, pentru situația actelor
administrative normative emise de organele administrației publice centrale de
specialitate - situația din speță - nepublicarea lor, deși nu afectează
existența lor, s-a apreciat că ele nu sunt obligatorii pentru particulari sau
opozabile acestora, iar nedivulgarea/nepublicarea actului administrativ
normativ antrenează nulitatea actelor emise în baza lui.
S-a concluzionat că
Ordinele nr. 2406 și nr. 2408 din 4 iulie 2011 - acte administrative normative
- sunt inopozabile reclamantului, nefiind publicate în Monitorul Oficial -
pentru aceleași argumente și Ordinul nr. 2589/2011, emis de Agenția Națională
de Administrare Fiscală, prin care a fost aprobată bibliografia și Ordinul nr.
2619/2011 privind constituirea comisiilor de examen, li se aplică aceeași
situație juridică - iar actele administrative emise în baza lor - respectiv:
Ordinul nr. 7146/2011, precum și examenul organizat în perioada 18 - 29 iulie
2011 sunt lovite de nulitate.
În consecință, în
temeiul art. 106 alin. (1), (2) din Legea nr. 188/1999, Curtea a dispus
reîncadrarea reclamantului în funcția publică de execuție ocupată anterior
emiterii actelor administrative declarate nule și acordarea drepturilor
salariale de care a fost lipsit pe toată această perioadă, până la data
reintegrării.
În conformitate cu
art. 274 C. proc. civ., Curtea a dispus obligarea pârâtelor la rambursarea
cheltuielilor de judecată în sumă de 1.240 RON, justificate de reclamant cu
timbrarea acțiunii și cu plata onorariului de avocat.
II. Instanța de
recurs
Cererile de recurs
Împotriva Sentinței
civile nr. 451 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a
civilă, de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs pârâtele
Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași în numele și pentru
Autoritatea Națională a Vămilor și Agenția Națională de Administrare Fiscală
prin Președinte, care au invocat motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9,
în condițiile art. 304
1
C. proc. civ., fiind susținute, în esență,
următoarele critici:
Printr-o primă
critică formulată, recurentele Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni
Vamale Iași și Autoritatea Națională a Vămilor au susținut că sentința civilă
recurată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea
greșită a legii, deoarece Ordinele Președintelui A.N.A.F. nr. 2406/2011, nr.
2407/2011 și 2619/2011 nu reprezintă acte cu caracter normativ, întrucât
acestea nu au o aplicabilitate generală și nu se adresează erga omnes, ci se adresează
unui număr restrâns și bine definit de subiecți, care au luat la cunoștință de
dispozițiile acestora, dată fiind afișarea acestora atât pe site-ul A.N.A.F.,
cât și pe site-ul A.N.V., dar și la sediul A.N.V.
De asemenea, s-a
susținut că: Ordinele nr. 2406, nr. 2407/2011 și 2619/2011 emise de
președintele A.N.A.F. nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul
Oficial al României, conform art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2000,
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,
republicată; a existat un proces de reorganizare al autorității publice pârâte,
fiind redus numărul de posturi de la 4586 la maxim 3159, conform art. 7 alin.
(5) din H.G. nr. 110/2009 privind organizarea și funcționarea A.N.V.,
modificată și completată prin H.G. nr. 565/2011, nefiind vorba de ocuparea unei
funcții publice prin una din modalitățile prevăzute de Legea nr. 188/1999,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
S-a mai arătat că nu
sunt aplicabile dispozițiile art. 56 și 57 alin. (2) din legea menționată și
nici cele ale H.G. nr. 611/2008; procesul de reorganizare a A.N.V. s-a
desfășurat cu avizul A.N.F.P., așa cum rezultă din Adresele nr. 895341 din 29
iunie 2011 și nr. 896.404 din 4 iulie 2011, adrese care, de altfel, au fost
invocate în preambulul ordinelor contestate și că nu-i incumbă obligația de a
publica anunțul privind examenul de testare profesională în Monitorul Oficial
al României cu 30 de zile înainte de data susținerii acestuia și nici de a
respecta dispozițiile H.G. nr. 611/2008, în ceea ce privește stabilirea
bibliografiei, constituirea comisiilor de examen, desfășurarea probelor.
S-a învederat că prin
Adresa nr. 904.605 din 12 septembrie 2011 emisă de A.N.F.P. se arată că
modalitatea de organizare și desfășurare a examenului organizat în cazul
reorganizării instituției publice în temeiul art. 100 alin. (3) din Legea nr.
188/1999 se stabilește de către fiecare autoritate sau instituție publică în
parte, aceasta nefiind reglementată prin prevederile H.G. nr. 611/2008.
Drept urmare, prin
Ordinul Președintelui A.N.A.F. nr. 2589/2011 s-a aprobat bibliografia pentru
examenul de testare profesională din perioada 18 - 29 iulie 2011, pentru
funcționarii publici și personalul contractual din structura A.N.V. ale căror
funcții au fost supuse reorganizării, cărora li s-a oferit posibilitatea de a
opta în scris pentru funcții publice vacante, de conducere sau execuție
corespunzătoare, în termenul comunicat în preaviz.
Recurenta a arătat că
subiectele la proba scrisă s-au elaborat de Comisia de examen cu 3 ore înaintea
examenului, cu respectarea bibliografiei aprobate, candidații nemulțumiți având
posibilitatea formulării unei contestații, interviul desfășurându-se conform
art. 23 - 29 din Regulamentul Anexa 11 la O.P.A.N.A.F. nr. 2407/2011,
candidații admiși la cele două probe fiind numiți în funcțiile publice conform
punctajelor obținute, în ordine descrescătoare și în limita posturilor vacante,
potrivit art. 32 din Regulament.
S-a concluzionat că
punctajul obținut de intimatul reclamant C.N. - 140 puncte - a fost mai mic
decât cel obținut de ceilalți funcționari publici care au optat pentru aceeași
funcție publică vacantă, astfel că prin Ordinul nr. 7146 din 2 august 2011 s-a
dispus eliberarea intimatului din funcția publică deținută, de inspector vamal
grad profesional asistent, gradație 5, clasa salarizare 43, la Biroul Vamal
Dornești, întreaga procedură de reorganizare a sistemului vamal și de examen
desfășurându-se conform legii.
Prin recursul
formulat recurenta Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a solicitat
modificarea în parte a hotărârii recurate în sensul admiterii excepției lipsei
calității procesuale pasive, având în vedere faptul că în cauză sunt atacate
acte administrative emise de alte instituții, singurele în măsură să formuleze
apărări de fond cu privire la criticile invocate de reclamantă, reiterându-se
sintetic și celelalte critici ale recurentelor pârâte,prezentate anterior.
Apărările
intimatului
Intimatul, prin
întâmpinarea depusă la dosar în temeiul art. 308 alin. (2) C. proc. civ. și
prin apărătorul său în instanță a solicitat respingerea recursurilor ca
nefondate.
Considerentele
instanței de recurs
Examinând sentința
atacată prin prisma criticilor formulate de recurente, a apărărilor cuprinse în
întâmpinare, cât și sub toate aspectele, în temeiul art. 304
1
C.
proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile declarate în cauză sunt
fondate, pentru argumentele expuse în continuare.
În primul rând,
Înalta Curte constată că raționamentul judecătorului fondului s-a bazat
exclusiv pe ideea că Ordinele Președintelui A.N.A.F. nr. 2406/2011 și nr.
2407/2011 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României deși, fiind
acte administrative cu caracter normativ, exista această obligație potrivit dispozițiilor
art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 și art. 5 alin. (4) din H.G. nr.
110/2009, aspect de natură a atrage sancțiunea inexistenței respectivelor acte
administrative și implicit nulitatea actelor administrative emise în baza
acestora, așa încât va analiza doar criticile formulate pe acest aspect.
În acest context,
Înalta Curte constată că esențială pentru soluționarea prezentei cauze este
calificarea Ordinelor Președintelui A.N.A.F. nr. 2406/2011 și nr. 2407/2011 ca
fiind acte administrative normative sau acte administrative individuale, în
raport de conținutul acestora și efectele produse în ordinea juridică.
Actul administrativ
normativ este acel act administrativ prin care se formulează reguli de drept
generale și impersonale, se stabilesc situații juridice cu același caracter,
aplicabile unui număr nedeterminat de subiecte de drept.
Actul administrativ
normativ, din punct de vedere material, al cuprinsului său, organizează
aplicarea legilor și se aseamănă cu acestea, pentru că edictează reguli, norme,
dispoziții generale și obligatorii pentru un număr nelimitat de subiecte.
Actul administrativ
individual este un act administrativ concret care privește aplicarea în concret
a legilor și se adresează unui subiect de drept determinat sau unei categorii
anume a subiectelor de drept.
Așadar, cele două
tipuri/categorii de acte administrative trebuie diferențiate atât în funcție de
obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor
cărora li se aplică, criterii în raport de care Înalta Curte constată că, atât
Ordinul nr. 2406/2011 privind structura organizatorică a A.N.V. și a unităților
subordonate acesteia, precum și Ordinul nr. 2407/2011, prin care au fost
aprobate statele de funcții pentru A.N.V. - aparat central și structuri
subordonate, precum și regulamentele pentru organizarea și desfășurarea
examenului de testare profesională a funcționarilor publici și personalului
contractual sunt acte administrative individuale, întrucât acestea nu prevăd
reglementări de principiu și nu au o aplicabilitate generală, nu se adresează
și nu produc efecte erga omnes, ci urmăresc stabilizarea unei situații juridice
precise în favoarea unui număr restrâns și bine definit de subiecte de drept,
respectiv funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul
Autorității Naționale a Vămilor.
Astfel, în mod greșit
prima instanța a reținut că Ordinele Președintelui A.N.A.F. nr. 2406/2011 și
respectiv nr. 2407/2011, ce au stat la baza Ordinului nr. 7146/2011, sunt acte
administrative cu caracter normativ, fără a observa că acestea produc efecte
numai în raport cu persoanele care au făcut parte din cadrul structurii A.N.V.,
respectiv ale căror funcții au fost supuse reorganizării prin reducerea
numărului de posturi, ca atare ele se adresează unui număr determinat de
subiecte de drept, neputându-se reține aplicabilitatea erga omnes a acestora,
rolul lor fiind acela de a aplica H.G. nr. 110/2009, privind organizarea și
funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, stabilind structura concretă și statul
de funcții al acestei autorități, inclusiv pentru direcțiile corespunzătoare
din teritoriu.
Odată stabilit faptul
că cele două ordine mai sus indicate sunt acte individuale, devin aplicabile,
în cauză, dispozițiile art. 11 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 24/2004 privind
normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,
republicată, potrivit cărora: „(2) Nu sunt supuse regimului de publicare în
Monitorul Oficial al României: b) actele normative clasificate, potrivit legii,
precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative
autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate.",
precum și dispozițiile art. 55 alin. (3) din Anexa 1 la H.G. nr. 561/2009
pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului,
pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici
publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în
vederea adoptării/aprobării, potrivit cărora: „Nu sunt supuse regimului de
publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, ordinele, instrucțiunile
și alte acte cu caracter normativ clasificate potrivit legii, precum și cele cu
caracter individual”.
Prin urmare, în mod
greșit a reținut instanța de fond că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.
11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 și art. 5 alin. (4) din H.G. nr. 110/2009
privind organizarea și funcționarea A.N.V., cerința publicării fiind prevăzută
de lege în raport de un act administrativ cu caracter normativ, iar nu
individual, cum este cazul ordinelor invocate în speță, emise în condițiile
art. 5 alin. (3) și art. 7, art. 8 și art. 9 din H.G. nr. 110/2009 privind
organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, modificată și
completată prin H.G. nr. 565/2011.
În aceste condiții,
în mod neîntemeiat a apreciat instanța de fond că cele două ordine, prin
nepublicarea în Monitorul Oficial al României, nu pot produce efecte juridice,
de unde a reținut, în mod greșit, caracterul nelegal al întregii proceduri de eliberare
din funcție a reclamantului, respectiv caracterul nelegal al tuturor actelor
emise în această procedură, inclusiv a Ordinului nr. 7146 din 2 august 2011,
prin care intimatul-reclamant a fost eliberat din funcția publică de inspector
vamal.
Totodată, constatând,
în acord cu instanța de fond, că recurenta Agenția Națională de Administrare
Fiscală este emitenta Ordinului nr. 2407/2011, prin care s-a dispus organizarea
examenului contestat în prezenta cauză, Înalta Curte constată că în mod corect
s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei recurente.
Deoarece în cererea
introductivă intimatul-reclamant a formulat și alte critici privind legalitatea
procedurii de concurs, care nu au fost examinate de prima instanță, ceea ce
echivalează cu o necercetare completă a fondului cauzei deduse judecății, în
sensul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., pentru a nu lipsi părțile de un grad
de jurisdicție, se va dispune, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și
completările ulterioare, precum și a dispozițiilor art. 312 alin. (1) - (3) C.
proc. civ., admiterea recursurilor declarate de Direcția Regională pentru
Accize și Operațiuni Vamale Iași, în nume propriu și pentru Autoritatea
Națională a Vămilor, precum și de către Agenția Națională de Administrare
Fiscală, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare,
pentru verificarea și soluționarea tuturor susținerilor intimatului-reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile
declarate de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale în numele și
pentru Autoritatea Națională a Vămilor și Agenția Națională de Administrare
Fiscală împotriva Sentinței nr. 451 din 22 decembrie 2011 a Curții de Apel
Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința
atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 2 octombrie 2012.
Procesat
de GGC - AZ