ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1302/2019

Asupra conflictului negativ de competență;

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare, secția civilă, la data de 20 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, petenta A. a solicitat să se dispună punerea sub interdicție judecătorească a numitului B.; numirea/instituirea ca tutore al numitului B. pe reclamanta A., în calitate de fiică a acestuia; să se încuviințeze vânzarea imobilului - teren și casă, curți construcții a numitului B., conform titlului de proprietate nr. 31-133932 Satu Mare din data de 24.09.1993 în suprafața de 2 ha 2536 mp, din care 746 mp curți, construcții situate în localitatea Oar, comuna Vetiș.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 448 din 19 februarie 2019, Judecătoria Satu Mare, secția civilă, a admis excepția de necompetență teritorială și, în consecință, a declinat competența de soluționare a acțiunii civile formulate de petenta A., în contradictoriu cu intimatul B., în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Satu Mare a avut în vedere faptul că atât petenta, cât și intimatul domiciliază în municipiul Baia Mare, motiv pentru care competentă în soluționarea cererii este Judecătoria Baia Mare, în raport de dispozițiile art. 936 C. proc. civ., conform cărora "Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul".

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Baia Mare, secția civilă, prin Sentința civilă nr. 5736 din 24 mai 2019, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de către reprezentantul Ministerului Public, și a declinat soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de către petenta A., în contradictoriu cu intimatul B., având ca obiect punere sub interdicție, în favoarea Judecătoriei Satu Mare. A constatat intervenirea conflictului negativ de competență între Judecătoria Baia Mare și Judecătoria Satu Mare și a dispus trimiterea cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia, suspendând judecarea cauzei.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Baia Mare a reținut, în esență, că petentul are domiciliul în sat Oar, comuna Vetiș, nr. 81, județul Satu Mare, localitate care se află în circumscripția Judecătoriei Satu Mare.

A apreciat că petentul deși se află pe o perioadă determinată sau nedeterminată la o altă adresă decât cea de domiciliu, din cauza unor împrejurări independente de voința și consimțământul său, aceasta nu poate fi considerată o adresă de domiciliu.

Mai mult, a reținut că petentul apare cu reședința în Baia Mare începând cu data de 28 martie 2019, iar cererea a fost introdusă pe rolul instanței din Satu Mare la data de 20 noiembrie 2018.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare, secția civilă, la data de 20 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, petenta A. a solicitat punerea sub interdicție a intimatului B., numirea sa, în calitate de tutore al acestuia, precum și încuviințarea vânzării imobilului - teren și casă, curți construcții aparținând intimatului B., conform Titlului de proprietate nr. 31-x Satu Mare din data de 24.09.1993 în suprafața de 2 ha 2536 mp, din care 746 mp curți, construcții situate în localitatea Oar, comuna Vetiș.

Astfel, obiectului acțiunii civile, în raport de care se stabilește competența teritorială a instanței, vizează instituirea curatelei pentru o persoană fizică majoră care, din cauza afecțiunilor de care suferă, nu poate să își administreze bunurile sau să își apere interesele, în condiții corespunzătoare.

Potrivit prevederilor art. 94 pct. 1 lit. a) C. proc. civ., judecătoriile judecă, în primă instanță, "cererile date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel".

Dispozițiile art. 936 C. proc. civ. stipulează că "Cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă în a cărei circumscripție aceasta își are domiciliul."

Potrivit dispozițiilor art. 114 din același act normativ, "(1) Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".

Astfel, dispozițiile art. 936 C. proc. civ. instituie o normă specială de competență teritorială absolută în materia punerii sub interdicție, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că privește capacitatea persoanei fizice.

Înalta Curte constată că problema care a generat ivirea prezentului conflict de competență privește interpretarea diferită pe care instanțele de judecată aflate în conflict au dat-o noțiunii de domiciliu și relevanței juridice în legătură cu modificarea acestuia pe parcursul procesului.

Conform dispozițiilor art. 87 C. civ. "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală".

Totodată, art. 88 C. civ. definește reședința persoanei fizice ca fiind locul unde are locuința secundară.

Art. 91 din același act normativ prevede că, "(1) Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane. (3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune".

Înalta Curte reține că noțiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege, enunțate mai sus, vizează, în sens procedural, locuința unde se găsește în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare și pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluționării cauzei.

Prin urmare, noțiunea de "domiciliu" trebuie interpretată în sens larg, prezentând relevanță nu atât locuința statornică sau principală a acestei persoane, ci adresa unde locuiește efectiv.

Din cuprinsul anchetei sociale înregistrată sub nr. x din 16 ianuarie 2019, la Primăria comunei Vetiș, efectuată la domiciliul intimatului B., situat în Oar, comuna Vetiș, județul Satu Mare, rezultă că intimatul locuiește la fiica acestuia, în Baia Mare, întrucât necesită îngrijiri speciale, suferind de boala Alzheimer, tetrapareză, este imobilizat la pat și nu este transportabil, dovedite cu actele medicale anexate cererii de chemare în judecată, respectiv Certificat de încadrare în grad de handicap nr. x din 29 iunie 2017, foaia de observație clinică nr. 23901 și Evaluarea psihologică nr. x din 29 august 2017.

De asemenea, faptul că intimatul nu mai locuiește la adresa de domiciliu, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, este confirmată și de declarația martorei C., dată la secția 3 Poliție Rurală Satu Mare, la data de 19 decembrie 2018, precum și de procesul-verbal încheiat la data de 20 mai 2019 de către Judecătoria Baia Mare, conform căruia, pentru perioada 28 martie 2019 - 27 martie 2020, intimatul B. figurează cu reședința stabilită la domiciliul petentei, situat în Baia Mare, județul Maramureș.

Față de toate aceste împrejurări, Înalta Curte va ține seama de locuința efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesitățile probatorii și la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, circumstanțe în raport de care domiciliul menționat în buletinul de identitate al intimatului, respectiv localitatea Oar, comuna Vetiș, județul Satu Mare, apare ca fiind lipsit de relevanță.

Cum intimatul locuiește efectiv în Baia Mare, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Baia Mare, aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de punere sub interdicție judecătorească a acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de petenta A., în contradictoriu intimatul B., având ca obiect "punere sub interdicție", în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 iunie 2019.

Procesat de GGC - NN