ÎCCJ, Decizia nr. 89/2006
ÎCCJ, Decizia nr. 89/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Casarea hotărârii instanței de
apel pentru încălcarea principiului dublului grad de jurisdicție.
Cuprins pe materii :
Căi
extraordinare de atac. Recurs. Motive de casare.
Index alfabetic :
recurs
-
casare
-
nemotivare
-
principiul dublului grad de jurisdicție
C.proc.civ., art. 297 alin.(1), art. 312 alin.(5)
Când
instanța de apel și-a motivat hotărârea de desființare a
sentinței pe aspecte pe care nici unul dintre apelanți nu le-a
invocat și, deci nu a analizat nici apelul și nici cererea de
aderarea la apel formulată, se consideră că procesul a fost
soluționat fără a intra în cercetarea fondului, fiind incidente
dispozițiile art. 312 alin.(5) C.proc. civ., ceea ce atrage casarea
deciziei atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la
aceeași instanță.
ICCJ, Secția civilă și de
proprietate intelectuală, decizia civilă nr. 2321 din
8
aprilie 2008
Tribunalul
Gorj, prin sentința nr. 554/2005, a respins acțiunea formulată
de reclamanții P.G. și P.C., împotriva pârâților Primăria
Municipiului Târgu-Jiu și Consiliul Local Târgu-Jiu, pentru lipsa
calității procesuale active cu motivarea că față de
dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994, calitate procesuală au
numai moștenitorii proprietarului de la care a fost expropriat terenul.
Curtea
de Apel Craiova, prin decizia nr. 89/2006, a admis apelul declarat de
reclamanți, a desființat sentința tribunalului și a trimis
cauza spre rejudecare cu motivarea că instanța a omis analizarea
petitului principal, exproprierea, impunându-se introducerea în cauză
și citarea persoanelor expropriate, pentru ca hotărârea să le
fie opozabilă.
În
rejudecare, Tribunalul, prin sentința nr. 696/2006, a admis în parte
cererea formulată în contradictoriu și cu moștenitorii R.M.
și R.I. și a obligat pârâții să retrocedeze
reclamanților suprafața de 347 mp. situată în Târgu-Jiu.
Pentru
a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că
prin contractul de vânzare-cumpărare din 1995, R.M. și R.I. au
înstrăinat reclamanților 460 mp. din terenul ce a fost expropriat de
la R.S. în baza Decretului nr. 20/1974.
Potrivit
art. 35 din Legea nr. 33/1994, în situația în care imobilele expropriate
nu au fost utilizate în scopul pentru care s-a dispus exproprierea, foști
proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a
făcut o nouă declarare de utilitate publică. Întrucât din
raportul de expertiză efectuat, rezultă că din terenul
expropriat nu este afectată de utilități suprafața de 347
mp., cererea formulată este întemeiată.
Împotriva
sentinței au declarat apel P.G., P.C., R.M. și R.I., formulând cerere
de aderare la apel Primăria Municipiului Târgu-Jiu și Consiliul Local
al Municipiului Târgu-Jiu.
Curtea
de Apel Craiova, prin decizia nr. 627/2007 a admis apelurile declarate și
cererea de aderare la apel, a desființat sentința atacată
și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, cu
motivarea că retrocedarea se poate face numai în baza unei cererii formulate
de persoanele îndreptățite prevăzute de lege, aspect necercetat
de instanță în rejudecare.
De
asemenea, s-a reținut că nu s-au administrat probe privind
recunoașterea dreptului de proprietate asupra aceleiași
suprafețe de teren.
Împotriva
acestei decizii au declarat recurs Primăria Municipiului Târgu-Jiu și
Consiliul Local al Municipiului Târgu-Jiu, criticând hotărârea pentru
nelegalitate din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct.9 C.proc.civ.
Recurenții au susținut că trimiterea la dispozițiile Legii
nr. 33/1994 nu are nici o relevanță pentru că, pe de o parte,
exproprierea și-a atins scopul, iar pe de altă parte reclamanții
nu au făcut nici o dovadă din care să rezulte că ar fi titularii
vreunui drept de a promova o acțiune. Soluția ce trebuia
pronunțată era aceea de modificare și nu de desființare.
Analizând
decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte a
reținut cele ce succed:
Potrivit
dispozițiilor art. 297 alin.(1) C.proc.civ., trimiterea cauzei spre
rejudecare primei instanțe poate avea loc doar în două cazuri și
anume atunci când instanța a rezolvat procesul fără a intra în
cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părți care
nu a fost legal citată. Ipotezele avute în vedere de art. 297 alin.(1)
C.proc.civ. nu se regăsesc în cauza de față întrucât
soluția adoptată de prima instanță a fost dată pe
fondul pricinii, astfel cum rezultă din expunerea rezumată a
hotărârilor pronunțate și cu respectarea dispozițiilor art.
85 C.proc.civ.
Instanța
de apel și-a motivat hotărârea de desființare a
sentinței pe
aspecte
pe care nici unul dintre apelanți nu le-a invocat, de exemplu aspectele
referitoare la rămânerea irevocabilă a deciziei nr. 2586/2004, ori
cele referitoare la necercetarea de către prima instanță a
aspectelor referitoare la acordul pârâților privind retrocedarea
suprafeței de teren menționate către moștenitori
persoanelor expropriate.
În
schimb nu a arătat de ce reclamanții, care nu sunt succesorii celui
expropriat, au calitate procesuală activă, aspect invocat prin
cererea de aderare la apel. La rândul lor, reclamanții au invocat în apel
că scopul exproprierii nu a fost atins, întrucât s-au construit alte
imobile decât cele pentru care s-a dispus exproprierea.
Cererea
de aderare la apel nu a fost în niciun mod analizată.
Rezultă
astfel că, instanța de apel nu a analizat nici apelul și nici
aderarea la apel, motiv pentru care recursul a fost admis, întrucât
soluția ce trebuia pronunțată, urmare a analizării
criticilor formulate, ar fi fost de modificare și nu de desființare.
În
atare situație, cum instanța de apel a soluționat procesul
fără a intra în cercetarea fondului, în temeiul dispozițiilor
art. 312. alin.(5) C.proc.civ., recursul a fost admis, iar decizia
pronunțată a fost casată și drept consecință
cauza a fost trimisă la aceeași instanță pentru rejudecarea
apelului și a aderării la apel.