ÎCCJ, Decizia nr. 89/2006

Casarea hotărârii instanței de apel pentru încălcarea principiului dublului grad de jurisdicție. Cuprins pe materii : Căi extraordinare de atac. Recurs. Motive de casare. Index alfabetic : recurs - casare - nemotivare - principiul dublului grad de jurisdicție C.proc.civ., art. 297 alin.(1), art. 312 alin.(5) Când instanța de apel și-a motivat hotărârea de desființare a sentinței pe aspecte pe care nici unul dintre apelanți nu le-a invocat și, deci nu a analizat nici apelul și nici cererea de aderarea la apel formulată, se consideră că procesul a fost soluționat fără a intra în cercetarea fondului, fiind incidente dispozițiile art. 312 alin.(5) C.proc. civ., ceea ce atrage casarea deciziei atacate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

ICCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr. 2321 din 8 aprilie 2008 Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 554/2005, a respins acțiunea formulată de reclamanții P.G. și P.C., împotriva pârâților Primăria Municipiului Târgu-Jiu și Consiliul Local Târgu-Jiu, pentru lipsa calității procesuale active cu motivarea că față de dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994, calitate procesuală au numai moștenitorii proprietarului de la care a fost expropriat terenul. Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 89/2006, a admis apelul declarat de reclamanți, a desființat sentința tribunalului și a trimis cauza spre rejudecare cu motivarea că instanța a omis analizarea petitului principal, exproprierea, impunându-se introducerea în cauză și citarea persoanelor expropriate, pentru ca hotărârea să le fie opozabilă.

În rejudecare, Tribunalul, prin sentința nr. 696/2006, a admis în parte cererea formulată în contradictoriu și cu moștenitorii R.M. și R.I. și a obligat pârâții să retrocedeze reclamanților suprafața de 347 mp. situată în Târgu-Jiu. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare din 1995, R.M. și R.I. au înstrăinat reclamanților 460 mp. din terenul ce a fost expropriat de la R.S. în baza Decretului nr. 20/1974. Potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994, în situația în care imobilele expropriate nu au fost utilizate în scopul pentru care s-a dispus exproprierea, foști proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică.

Întrucât din raportul de expertiză efectuat, rezultă că din terenul expropriat nu este afectată de utilități suprafața de 347 mp., cererea formulată este întemeiată. Împotriva sentinței au declarat apel P.G., P.C., R.M. și R.I., formulând cerere de aderare la apel Primăria Municipiului Târgu-Jiu și Consiliul Local al Municipiului Târgu-Jiu. Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 627/2007 a admis apelurile declarate și cererea de aderare la apel, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, cu motivarea că retrocedarea se poate face numai în baza unei cererii formulate de persoanele îndreptățite prevăzute de lege, aspect necercetat de instanță în rejudecare.

De asemenea, s-a reținut că nu s-au administrat probe privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra aceleiași suprafețe de teren. Împotriva acestei decizii au declarat recurs Primăria Municipiului Târgu-Jiu și Consiliul Local al Municipiului Târgu-Jiu, criticând hotărârea pentru nelegalitate din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct.9 C.proc.civ. Recurenții au susținut că trimiterea la dispozițiile Legii nr. 33/1994 nu are nici o relevanță pentru că, pe de o parte, exproprierea și-a atins scopul, iar pe de altă parte reclamanții nu au făcut nici o dovadă din care să rezulte că ar fi titularii vreunui drept de a promova o acțiune. Soluția ce trebuia pronunțată era aceea de modificare și nu de desființare.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte a reținut cele ce succed: Potrivit dispozițiilor art. 297 alin.(1) C.proc.civ., trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe poate avea loc doar în două cazuri și anume atunci când instanța a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părți care nu a fost legal citată. Ipotezele avute în vedere de art. 297 alin.(1) C.proc.civ. nu se regăsesc în cauza de față întrucât soluția adoptată de prima instanță a fost dată pe fondul pricinii, astfel cum rezultă din expunerea rezumată a hotărârilor pronunțate și cu respectarea dispozițiilor art. 85 C.proc.civ.

Instanța de apel și-a motivat hotărârea de desființare a sentinței pe aspecte pe care nici unul dintre apelanți nu le-a invocat, de exemplu aspectele referitoare la rămânerea irevocabilă a deciziei nr. 2586/2004, ori cele referitoare la necercetarea de către prima instanță a aspectelor referitoare la acordul pârâților privind retrocedarea suprafeței de teren menționate către moștenitori persoanelor expropriate. În schimb nu a arătat de ce reclamanții, care nu sunt succesorii celui expropriat, au calitate procesuală activă, aspect invocat prin cererea de aderare la apel. La rândul lor, reclamanții au invocat în apel că scopul exproprierii nu a fost atins, întrucât s-au construit alte imobile decât cele pentru care s-a dispus exproprierea.

Cererea de aderare la apel nu a fost în niciun mod analizată. Rezultă astfel că, instanța de apel nu a analizat nici apelul și nici aderarea la apel, motiv pentru care recursul a fost admis, întrucât soluția ce trebuia pronunțată, urmare a analizării criticilor formulate, ar fi fost de modificare și nu de desființare. În atare situație, cum instanța de apel a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, în temeiul dispozițiilor art. 312. alin.(5) C.proc.civ., recursul a fost admis, iar decizia pronunțată a fost casată și drept consecință cauza a fost trimisă la aceeași instanță pentru rejudecarea apelului și a aderării la apel.