ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 627/2007

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel

Ploiești, reclamanta SC R. SA Brașov, a solicitat, pe calea ordonanței

președințiale, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare

Fiscală și Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova, suspendarea

executării deciziei nr. 26/2006, emisă de Agenția Națională de Administrare

Fiscală susținând că pe rolul Curții de Apel Ploiești există o acțiunea de

anulare a acestei decizii și că executarea ei în acest moment ar provoca grave

prejudicii în activitatea societății.

Prin sentința civilă nr.

76 din 28 martie 2006 Curtea de Apel Ploiești, a admis cererea reclamantei și a

dispus suspendarea executării deciziei nr. 26/2006 până la soluționarea cererii

de suspendare formulată în dosarul de fond.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că sunt îndeplinite

cerințele dispozițiilor art. 581 C. proc. civ.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat recurs pârâtele, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

În dezvoltarea

motivelor de recurs se arată că în cauză nu sunt întrunite condițiile de

admisibilitate ale ordonanței președințiale, reclamanta nefăcând dovada

posibilității producerii unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.

În fine se mai

susține că instanța a avut în vedere criterii subiective, care sunt irelevante,

ci nu circumstanțele obiective ale cauzei.

Examinând actele și lucrările dosarului,

Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a aplicat greșit

dispozițiile art. 581 C. proc. civ. într-un litigiu de contencios

administrativ, considerând fără temei că aceste prevederi legale sunt

aplicabile și cererilor de suspendare a efectelor unui act administrativ.

Condițiile și cazurile în care poate fi

suspendată executarea unui act administrativ sunt prevăzute expres în art. 14-15

din Legea nr. 554/2004, ca lege specială, derogatorie de la dreptul comun, în

materia contenciosului administrativ.

Intimata nu a solicitat măsura de suspendare

în baza dispozițiilor art. 14 sau art. 15 din Legea nr. 554/2004 și nu a

dovedit îndeplinirea condițiilor prevăzute în această reglementare, iar

instanța de contencios administrativ a considerat eronat că suspendarea

executării actului administrativ poate fi dispusă și pe calea ordonanței

președințiale.

Compatibilitatea aplicării dispozițiilor art.

581 C. proc. civ. cu procedura reglementată de Legea nr. 554/2004 a fost

stabilită eronat de instanța de fond.

Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile Codului de procedură

civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de

autoritate dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate

în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte, precum și cu

procedura reglementată de această lege.

Norma de trimitere enunțată anterior nu poate

avea însă ca obiect decât acele dispoziții procedurale pentru care nu este

prevăzută o reglementare specială în legea contenciosului administrativ, în

baza căreia a fost sesizată a se pronunța în primă instanță Curtea de Apel

Ploiești.

În consecință, cererea de ordonanță

președințială formulată de intimată este inadmisibilă, pentru că măsura

provizorie de suspendare a executării unui act administrativ nu poate fi

soluționată într-o altă procedură judiciară decât cea reglementată în Legea nr.

554/2004, ca lege aplicabilă pentru fondul pricinii.

Astfel, Curtea de Apel Ploiești, sesizată pe

calea ordonanței președințiale, trebuia să respingă cererea ca inadmisibilă.

Neprocedând în modul arătat, prima instanță a

pronunțat o hotărâre cu încălcarea esențială a legii.

În consecință pentru

considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 312 C. proc. civ.,

recursul va fi admis, sentința atacată se va casa iar pe fond se va respinge

acțiunea ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare

Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova, împotriva

sentinței civile nr. 76 din 28 martie 2006 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială

și de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și pe fond respinge acțiunea ca inadmisibilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 februarie 2007.