ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3309/2014

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Revizuentul R.M.O. a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 1189 din 4 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 12630/63/2013, întemeiată în drept pe art. 509 alin. (1) pct. 8 Noul C. proc. civ. Prin această decizie a fost admis apelul declarat de apelanta-pârâtă D.S.V.S.A. Dolj, împotriva sentinței civile nr. 207 din 21 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 12630/63/2013, în contradictoriu cu intimatul-reclamant R.M.O., având ca obiect acțiune în constatare și a fost schimbată sentința în sensul că a fost respinsă acțiunea.

Curtea a apreciat că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale reglementând încheierea, executarea, prelungirea și încetarea contractului individual de muncă reținând că din interpretarea art. 82 C. muncii reiese că un contract individual de muncă pe durată determinată, constituind excepția de la regula prevăzută de art. 12 alin. (1) C. muncii, prelungirea acestuia este posibilă numai în cazuri excepționale, limitativ prevăzute de lege, respectiv de art. 83 C. muncii. Revizuientui arată că această decizie este contrară altor decizii pronunțate de aceeași instanță față de alți colegi ai acestuia și indică aceste decizii contrare ca fiind : Decizia nr. 12068 din 7 aprilie 2014 pronunțată în Dosarul nr. 12224/63/2014 și Decizia nr. 1205 din 7 aprilie 2014 pronunțată în Dosarul nr. 12193/63/2014, în care au fost respinse apelurile declarate de D.S.V.S.A.

Dolj. În motivarea cererii revizuientui arată că se consideră discriminat față de alți colegi ai acestuia din cadrul D.S.V.S.A. Dolj cât și din cadrul altor direcții sanitar veterinare din țară care au hotărâri judecătorești definitive prin care s-au constatat încheiate pe durată nedeterminată contractele individuale de muncă încheiate în aceleași condiții și în baza acelorași prevederi legale. Susține revizuientui că a depus aceste hotărâri judecătorești la dosar și consideră că jurisprudența contradictorie și diferența de tratament față de colegi ai acestuia care au hotărâri favorabile poate fi asimilată unei discriminări în sensul art. 14 din C.E.D.O. și invocă Cauza Beian împotriva României.

Înalta Curte, examinând cererea de revizuire prin prisma motivului invocat, o va respinge ca inadmisibilă pentru următoarele motive: În susținerea cererii, revizuientui face trimitere la soluțiile pronunțate de instanță în cauze similare, solicitând să fie admisă cererea de revizuire raportat la aceste decizii prin care instanțele au soluționat diferit cauze similare. Potrivit art. 509 pct. 8 Noul C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă sau nu fondul, poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Conform art. 431 Noul C. proc.

civ. nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleași cauze și pentru același obiect iar lucrul anterior judecat într-un alt litigiu poate fi opus de părțile acelui litigiu. Or, în speță, hotărârea invocată ca autoritate de lucru judecat nu a fost pronunțată într-un litigiu în care revizuientui să fi avut calitatea de parte pentru a o putea opune cu acest titlu deciziei a cărei revizuire se solicită. Hotărârile diferite au fost date în cauze asemănătoare, dar distincte în privința părților, hotărârea pronunțată în fiecare dosar producând efecte numai între părțile din respectivul dosar și neavând autoritate de lucru judecat asupra altor pricini similare doar prin obiect și cauză.

În realitate revizuentul, raportându-se impropriu la art. 509 pct. 8 Noul C. proc. civ., își manifestă nemulțumirea față de practica neunitară a instanțelor judecătorești. Așa fiind, Înalta Curte, constatând că hotărârile asupra cărora poartă cererea de revizuire de față nu se înscriu în cerințele de admisibilitate reglementate de art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul R.M.O. împotriva Deciziei nr. 1189 din 4 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în Dosarul nr. 12630/63/2013, ca inadmisibilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 octombrie 2014.