ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2169/2015

Asupra cererii de

revizuire de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului

Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 8 iulie 2014,

reclamanta D.A.E. a chemat în judecată pe pârâta D.S.V.S.A. Dolj, solicitând ca

prin hotărârea ce se va pronunța să se constate încheiat pe durata

nedeterminată Contractul individual de muncă din 5 mai 2007 începând cu data de

1 ianuarie 2010.

Prin Sentința nr. 338

din 27 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a respins acțiunea

formulată de reclamanta D.A.E. în contradictoriu cu pârâta D.S.V.S.A. Dolj.

Prin Decizia nr.

2.127 din 28 aprilie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins,

ca nefondat, apelul declarat de reclamanta D.A.E. împotriva sentinței

tribunalului.

La data de 18 mai

2015, pe rolul Curții de Apel Craiova a fost înregistrată cererea de revizuire

formulată de reclamanta D.A.E. împotriva Deciziei civile nr. 2.127 din 28

aprilie 2015, invocând în drept dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ.

În motivare,

revizuenta a arătat că, Curtea de Apel Craiova a pronunțat hotărâri potrivnice

în cauze având același obiect. Prin Decizia nr. 1.206 din 7 aprilie 2014

pronunțată în Dosarul nr. 12224/63/2014 și prin Decizia nr. 1.205 din 7 aprilie

2014 pronunțată în Dosarul nr. 12193/63/2014, Curtea de Apel Craiova a respins

apelurile promovate de D.S.V.S.A. Dolj.

Revizuenta apreciază

că a fost discriminată față de alți colegi ai săi din cadrul D.S.V.S.A. Dolj,

cât și din cadrul altor D.S.V. din țară care au hotărâri judecătorești

definitive prin care s-au constatat încheiate pe durată nedeterminată

contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în aceleași

condiții cu al său și în baza acelorași acte normative, depanând mai multe

hotărâri judecătorești în acest sens.

Consideră revizuenta

că jurisprudența contradictorie și diferența de tratament dintre ea și colegii

săi care au hotărâri judecătorești favorabile poate fi asimilată unei

discriminări în sensul art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin Decizia nr.

3.074 din 29 iunie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a decimat

competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenta D.A.E.

împotriva Deciziei civile nr. 2.127 din data de 28 aprilie 2015 a Curții de

Apel Craiova, secția I civilă, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție,

în raport de dispozițiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ.

La data de 22 iulie

2015, dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție,

iar la termenul din 13 octombrie 2015, instanța a reținut cauza în pronunțare

asupra excepției inadmisibilității cererii de revizuire, ce va fi analizată cu

prioritate, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ.:

Revizuenta D.A.E. a

solicitat instanței anularea Deciziei nr. 2.127 din data de 28 aprilie 2015 a

Curții de Apel Craiova, secția I civilă, în contradictoriu cu intimata

D.S.V.S.A. Dolj, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., normă care deschide părților calea acestei căi extraordinare de atac, de

retractare, pentru cazul în care există hotărâri definitive potrivnice, date de

instanțe de același grad sau de grade deosebite, care încalcă autoritatea de

lucru judecat a primei hotărâri.

S-a susținut că

decizia a cărei anulare se cere este în contradicție cu alte decizii ale

aceleiași instanțe de apel (Curtea de Apel Craiova), pronunțate în pricini

similare (drepturi salariale), în privința altor salariați, cauze soluționate

în contradictoriu cu aceeași intimată.

În aplicarea

dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată cu

revizuirea este inadmisibilă, întrucât pentru a fi incidență teza de la art.

509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se cer a fi întrunite cumulativ anumite

condiții, care nu se verifică în cauză.

Astfel, este necesar

să fie vorba despre hotărâri definitive ale căror dispozitive sunt

contradictorii; hotărârile să fi fost pronunțate în același litigiu (ceea ce

presupune să fi existat tripla identitate de părți, obiect și cauză);

hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces (dosar),

ci în procese diferite și, în cea de-a doua cauză, să nu se fi invocat excepția

puterii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de

cea dintâi instanță.

Or, câtă vreme în

ipoteza susținută de revizuentă se afirmă o pretinsă contrarietate între

hotărâri definitive ale aceleiași instanțe pronunțate în cauze similare (iar nu

identice), în privința altor părți ce sunt salariați ai aceleiași intimate, nu

se poate obține anularea deciziei instanței de apel, întrucât practica

neunitară a unei instanțe nu poate fi remediată pe calea unei cereri de

revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru situația

descrisă nu este întrunită cerința ca hotărârile să fi fost pronunțate în cazul

unui litigiu cu privire la care să se verifice tripla identitate de părți,

obiect și cauză, față de cel anterior și a cărui autoritate de lucru judecat o

încalcă.

Instituirea normei de

la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. răspunde acestui imperativ al

respectării puterii de lucru judecat, dar și celui ai asigurării securității

raporturilor juridice, ceea ce înseamnă că o asemenea cale de atac nu ar putea

fi deturnată într-un "apel deghizat", de natură a permite rejudecarea

cauzei, pentru simplul fapt că "există două puncte de vedere diferite

asupra aceleiași chestiuni", constantă a jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, afirmată (de ex.), în Cauza Stanca Popescu c. României din

7 iulie 2009.

Revizuenta nu poate

susține ca motiv de revizuire existența unei discriminări în sensul art. 14 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, față de legislația internă și

condițiile expres prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.,

anterior analizate.

Față de cele ce

preced, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată

de revizuentă D.A.E.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentă D.A.E. împotriva

Deciziei civile nr. 2.127 din data de 28 aprilie 2015 a Curții de Apel Craiova,

secția I civilă.

Cu recurs în termen

de 30 de zile de la comunicare, la completul de 5 judecători.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 octombrie 2015.

Procesat

de GGC - N