ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1532/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 04 ianuarie 2012, sub nr. 2831/2/2012, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a chemat în judecată pe pârâta C. (fostă H.) A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate calitatea acesteia de colaborator al Securității. În drept, s-au invocat dispozițiile art. 3 lit. l), art. 2, lit. b), art. 8 lit. a) art. 11 alin. (1), art. 33 alin. (1) ale O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și 293/2008, coroborate cu art. 30, art. 31 alin. (2) și art. 35 alin. (5), lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S.

adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile art. 112 al C. proc. civ. Pârâta C. (H.) A., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii formulată de reclamantul C.N.S.A.S. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 5671 din 10 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâta C. (fostă H.) A., ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această sentință, Curtea de apel a reținut că activitatea pârâtei este sintetizată de Nota de Constatare nr. DI/537 din 08 martie 2011, întocmită de Direcția de Investigații a C.N.S.A.S.

Sub aspectul situației de fapt s-a reținut din documentele depuse la dosarul de rețea nr. R 120123 (cotă C.N.S.A.S.), că pârâta, fiind vânzătoare la un chioșc de ziare și tutun, a fost recrutată, în anul 1984, în scopul supravegherii informative a "zonei C.R." din Bacău. S-a reținut că pârâta a semnat un angajament, nedatat, preluând numele conspirativ "Ana", în cuprinsul căruia consimte "să sprijine organele MI cu probleme de competența acestora". Au fost reținute mențiunile din cuprinsul notei informative de la dosar, respectiv: "Sursa informează: are o cunoștință pe nume G.M., care este profesoară de sport (...), care domiciliază pe str. (...). Cea în cauză a întreținut relații de prietenie cu numitul I.M., zis P., fost inginer la I.P.J., Bacău (...), stabilit în S.U.A., orașul Philadelphia, P. este rudă cu soția medicului stomatolog L., care a plecat din țară (...).

L. mai are o rudă îndepărtată în Franța. Cu aceste cunoștințe, G.M. întreține relații de corespondență și în plus afirmă cu P. îi va trimite valută pentru a-l vizita în S.U.A., dorește căsătoria cu dânsa, dar ea nu-l iubește întrucât este îndrăgostită de numitul C.S., antrenor de scrimă la SC Bacău. C.S. o sfătuiește pe G.M. să facă vizita solicitată în S.U.A., ca pe urmă să-l cheme și pe dânsul, astfel cei doi să rămână ilegal în această țară". Totodată, s-a reținut și cuprinsul notei raport datată 11 octombrie 1984 furnizată verbal de către pârâtă și consemnată de către ofițerul de Securitate: "Sursa a informat următoarele: numitul T.N. (...), instrumentist la Filarmonica de stat Bacău, este venit din Botoșani.

Scopul venirii sale a fost de a se încadra în actuala Filarmonică pentru a pleca în străinătate, la Botoșani era un simplu profesor și nu avea cum ieși din țară. Sursa afirmă că cel în cauză se pronunță față de colegii de muncă, că tot ce-i românesc nu este bun, altfel se trăiește în străinătate. (...)." Potrivit definiției cuprins în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, a constatat prima instanță că din documentele invocate în paragrafele anterioare nu reiese în mod cert întrunirea primei cerințe, privind furnizarea de către pârâtă organelor de securitate de informații privind activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Astfel, sub un prim aspect, Curtea de apel a constatat că singurul înscris semnat de pârâtă din cele menționate anterior este cel intitulat "angajament", în cuprinsul căruia există consimțământul pârâtei de a sprijini "organele MI cu probleme de competența acestora". Cu privire la cele trei note informative pe baza cărora reclamantul își întemeiază constatarea privind calitatea de colaborator al fostei securități în ceea ce o privește pe pârâtă, s-a observat că aceasta din urmă contestă conținutul acestora, în sensul că nu corespunde realității susținerea că informațiile au fost furnizate de pârâtă.

A fost audiată în cauză la cererea pârâtei martora A.V., aceasta confirmând în declarația sa susținerea pârâtei potrivit cu care ofițerul de securitate ce a întocmit cele trei note informative a preluat informațiile din cuprinsul acestora din discuțiile pe care le purta în mod neoficial, cu vânzători ai chioșcurilor aflate într-un complex comercial, fiind prezent aproape zilnic în acea zonă și ulterior le-a prezentat ca fiind informații furnizate de pârâtă, în calitate de sursă a organelor de securitate. A fost avută în vedere Decizia nr. 672/2012 pronunțată de către Curtea Constituțională cu referire la sintagmele "indiferent sub ce formă" și "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității "conținute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, prin care s-a reținut că relatările verbale pot fi caracterizate prin subiectivism, arbitrariu și uneori simulare, iar acestea pot genera un conținut vag, neclar, incert, neverosimil, fictiv și inutil, astfel, cauzei privind constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, trebuind coroborate cu alte probe. Astfel, judecătorul fondului a constatat că din punct de vedere probator nu poate fi apreciată ca fiind dovedită condiția referitoare la furnizarea de informații, necesară pentru constatarea calității de colaborator al fostei Securități. În fine, s-a apreciat că analizarea îndeplinirii celei de-a doua cerințe, referitoare la îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului ca urmare a acestor informații, nu mai este necesară, dată fiind necesitatea ca cele două condiții la care face referire art. 2 lit. b) din ordonanță să fie îndeplinite cumulativ.

Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin motivele de recurs formulate a fost criticată hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, arătându-se că în cazul dedus judecății sunt întrunite ambele condiții cerute de textul de lege vizat pentru constatarea calității de colaborator al Securității. S-a susținut că prima instanță a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale, întrucât a aplicat eronat definiția legală a noțiunii de colaborator al Securității. După o succintă expunere a situației de fapt și a conținutului notei de constatare s-a arătat, în raport de concluziile Deciziei Curții Constituționale nr. 672/2012, că informațiile consemnate de către ofițerii Securității se coroborează cu cele ale martorei, care a afirmat că intimata s-a întâlnit cu ofițerul.

Procedura în fața instanței de recurs Intimata - pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Considerentele și soluția instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează: Dat fiind caracterul exhaustiv al considerentelor sentinței prin care Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat ca în temeiul art. 11(1) cu referire la art. 2 lit. b) teza I din O.U.G.

nr. 24/2008 să se constate calitatea de colaborator al Securității în persoana pârâtei C. (H.) A., instanța de control judiciar nu va mai relua în detaliu situația de fapt, susținerile/apărările părților, în preocuparea sa fiind criticile recurentului care impută primei instanțe modul de apreciere al materialului probator pus la dispoziție de către C.N.S.A.S.. Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, prin colaborator al Securității se înțelege "persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(...). Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor". Argumentul central al soluției pronunțate a fost acela că din perspectiva textului legal - art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2004 - și al Deciziei Curții Constituționale nr. 672 din 26 iunie 2012 care a constatat că sintagmele "indiferent sub ce formă" și "relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității din cuprinsul normei legale precizate sunt neconstituționale, câtă vreme înscrisurile depuse de reclamant la dosar nu se coroborează cu nicio altă probă care să emane de la pârât sau de la o terță parte, neputându-se concluziona, dincolo de orice dubiu rezonabil, că pârâta a fost colaborator al Securității așa cum susține autoritatea reclamantă.

Deși însuși recurentul citează parte din considerentele Deciziei nr. 672/2012 a Curții Constituționale, recunoscând caracterul obligatoriu al acestora, dă acestor considerente o interpretare pe care Curtea nu o poate primi. În decizia Curții Constituționale se constată că: "(...) pentru a da eficiență dreptului la un proces echitabil, și implicit dreptului la apărare, relatările verbale consemnate de lucrătorii Securității, nu pot fi administrate și apreciate, individual, ca probe unice, cu alte cuvinte, asemenea documente nu pot avea forță probantă luate izolat și, ca atare, nu pot servi ca temei al admiterii acțiunii în constatare, decât dacă, pe calea unei atente și complete analize, sunt coroborate cu datele sau informațiile provenite din alte documente sau rezultate din administrarea altui mijloc de probă". Recurentul C.N.S.A.S.

consideră că informațiile cuprinse consemnările ofițerilor de Securitate se coroborează cu declarația martorei A.V., în sensul că parata i-ar fi relatat acesteia că s-a întâlnit cu ofițerul de securitate. Or, relatarea despre această întâlnire nu face în niciun fel dovada conținutului informațiilor presupus furnizate, în raport de abordarea extrem de clară a autorității de jurisdicție constituțională din Decizia nr. 672/2012 în care se subliniază că "prin sintagmele legale în discuție se aduce atingere unui element esențial al procesului echitabil și anume principiul egalității armelor", precum și "dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constituție". Or, prin susținerile sale, recurentul C.N.S.A.S.

insistă asupra caracterului unilateral al probatoriului compus exclusiv din note și rapoarte ale ofițerilor de Securitate, nesocotind astfel principiul egalității armelor care semnifică tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unei instanțe. În speță, în absența unor materiale olografe provenind de la pârâtă, în mod judicios judecătorul fondului a reținut că nu se poate face aplicația art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2008 în privința acesteia, acțiunea în constatare formulată în baza art. 11(1) din ordonanță de către C.N.S.A.S. sprijinindu-se numai pe înscrisuri ce provin exclusiv de la lucrători ai fostei Securități. Ca urmare, constată instanța de recurs că o analiză a conținutului documentelor depuse de C.N.S.A.S.

- înscrisuri ale lucrătorilor Securității - nu este utilă. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Constatând că sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva Sentinței nr. 5671 din 10 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 martie 2014. Procesat de GGC - GV