ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 304/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 304/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 304/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei;
La 22 iulie 2012 reclamantul C. a învestit Tribunalul Constanța cu o contestație împotriva Raportului de evaluare nr. 29364/G/II din 03 iulie 2013 emis de pârâta A. solicitând anularea acestuia.
Pârâta prin întâmpinare a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Constanța motivat de dispozițiile Legii nr. 554/2004 și art. 96 alin. (1) din N.C.P.C.
Prin sentința civilă nr. 4438/CA din 28 noiembrie 2013, Tribunalul Constanța a admis excepția necompetenței materiale și a declinat cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Constanța.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța sub nr. x/36 din 14 ianuarie 2014.
La 23 iunie 2014 s-a formulat cerere de intervenție în interes alăturat reclamantului de către B. Constanța.
Prin Încheierea din data de 22 septembrie 2014, Curtea de Apel Constanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes accesoriu reclamantului formulată de B. Constanța.
Instanța a reținut că B. Constanța „ nu justifică un interes alăturat reclamantului, care să impună permiterea pătrunderii acesteia în procesul ce se poartă între reclamant și emitentul actului administrativ contestat pentru nelegalitatea reținerii unei stări de incompatibilitate dintre cele prevăzute de Legea nr. 161/2003.
Calea de atac exercitată;
Împotriva Încheierii din data de 22 septembrie 2014 a formulat recurs reclamantul C.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit dispozițiilor art. 66 alin. (1) C. proc. civ.: cererea de intervenție principală se judecă odată cu cererea principală.
Potrivit dispozițiilor art. 67 alin. (1) C. proc. civ.: judecarea cererii de intervenție accesorie nu poate fi disjunsă de judecarea cererii principale, iar instanța este obligată să se pronunțe asupra acesteia prin aceeași hotărâre, odată cu fondul.
Prin urmare, față de dispozițiile legale anterior menționate și văzând și prevederile art. 466 alin. (1) aplicabile în virtutea art. 494 C. proc. civ. și având în vedere că Încheierea atacată este o încheiere premergătoare, instanța urmează a respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de C. împotriva Încheierii din 22 septembrie 2014 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2015.