ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 246/2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 246/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului

de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 8686

din data de 30 iunie 2011 Tribunalul București, secția a Vl-a comercială, a respins

acțiunea formulată de reclamanta A.V.A.S. București în contradictoriu cu pârâta

SC I.F.I. SA, ca neîntemeiată, a anulat cererea de chemare în garanție formulată

de pârâtă, ca netimbrată și a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de

judecată în sumă de 4.310 RON către pârâtă.

Pentru a pronunța

această sentință, tribunalul a reținut, în esență, că deși prin nicio hotărâre nu

s-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare acțiuni din 30 decembrie

2004, A.V.A.S. s-a reînscris ca acționar al SC I.F.I. SA - Fabrica de calculatoare

electronice la data de 29 septembrie 2006, restituind pârâtei prețul acțiunilor,

respectiv suma de 1.100.011,79 RON prin OP din 5 octombrie 2007, susținere necontestată

de pârâtă.

Tribunalul a apreciat

ca neîntemeiată cererea reclamantei privind plata daunelor interese în sumă de

1.454.227,2 RON, întrucât nu au fost îndeplinite condițiile angajării

răspunderii contractuale a pârâtei, respectiv fapta ilicită, prejudiciul,

legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și culpa pârâtei.

Reclamanta nu făcut dovada faptei ilicite a pârâtei constând în neîndeplinirea unei

obligații asumate prin contractul de vânzare-cumpărare desființat prin acordul

părților ca o consecință a anulării licitației pentru privatizarea SC I.F.I. SA

- Fabrica de calculatoare electronice, din culpa reclamantei, care a înlăturat

de la licitație consorțiul reclamant în Dosarul nr. 7236/2004 al Tribunalului București.

Tribunalul a mai

reținut din raportul de contraexpertiză contabilă că deși pârâta a vândut mai multe

active ale societății, valoarea de tranzacționare a acțiunilor SC I.F.I. SA -

Fabrica de calculatoare electronice, în raport de activul net al societății nu

s-a diminuat între data transferului de proprietate asupra acțiunilor și

perioada reînscrierii reclamantei ca acționar, așa încât reclamanta A.V.A.S. nu

a suferit nici un prejudiciu.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamanta A.V.A.S., solicitând admiterea

acestuia, sch mbarea in tot a sentinței comerciale atacate, în sensul admiterii

cererii.

În motivarea apelului,

apelanta a arătat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru răspunderea

civilă delictuală, cât și cele prevăzute pentru răspunderea contractuală.

În ceea ce privește

răspunderea civilă delictuală apelanta a arătat că prejudiciul adus A.V.A.S. ca

urmare a diminuării valorii acțiunilor a fost stabilit prin raportul de expertiză

întocmit de expert I.C., prin care s-a reținut că urmare a actelor de administrare

efectuate în perioada cuprinsă între momentul anulării contractului de privatizare

- 30 martie 2006 și momentul reînscrierii A.V.A.S. ca acționar - 25 septembrie 2006,

s-a creat un prejudiciu cie 1.454.227,2 RON, ce rezultă din deprecierea valorii

de tranzacționare a acțiunilor cumpărate.

S-a mai susținut

că fapta ilicită constă și în faptul că prin vânzările de active aprobate de către

SC I.F.I. SA s-a produs în patrimoniul SC I.F.I. SA un prejudiciu de 462.540,25

euro, această reducere afectând și capitalul social al societății, astfel cum rezultă

din raportul de expertiză extrajudiciară, că deși potrivit dispozițiilor contractuale,

după pronunțarea deciziei nr. 1283/30 martie 2006, SC I.F.I. SA trebuia să se

abțină de la efectuarea de acte de dispoziție prin care să fie diminuat

patrimoniul SC I.F.I. SA și să efectueze numai acte de administrare până la

clarificarea situației juridice a contractului de privatizare, aceasta a

aprobat înstrăinarea unor active în condiții defavorabile societății,

încasându-se o sumă mai mică cu 462.540,25 euro decât valoarea reală a

acestora, fiind îndeplinită și condiția vinovăției. Întrucât cumpărătorul nu

și-a respectat obligațiile stabilite prin contract, a concluzionat apelanta-reclamantă

că sunt întrunite și condițiile răspunderii contractuale.

Curtea de Apel

București, secția a Vl-a civilă, prin decizia nr. 92 din 28 februarie 2012, a respins,

ca nefondat apelul reclamantei A.V.A.S..

În fundamentarea

acestei decizii instanța de control judiciar a reținut, în esență, că nu sunt îndeplinite

condițiile privind angajarea răspunderii civile delictuale și nici răspunderii

civile contractuale a intimatei SC I.F.I. SA prin raportare la faptul că

aceasta ar fi aprobat încheierea unor acte juridice, întrucât potrivit

contractului de vânzare-cumpărare acțiuni intimata își asumase obligații pe

care trebuia să le respecte, astfel că nu se putea abține de la efectuarea

acestor acte de administrare, că desființarea convențională a contractului s-a

produs la momentul restituirii prețului acțiunilor de către reclamantă - 5 octombrie

2007, ulterior reînscrierii acesteia ca acționar și ulterior înstrăinării activelor

respective, astfel că nu se poate reține săvârșirea de către intimata SC I.F.I.

SA a vreunei fapte ilicite constând în nerespectarea vreuneia din clauzele

contractului de privatizare sau în efectuarea vreunor acte de administrare,

acestea fiind exercitate în baza contractului.

Cu privire la

culpă, instanța de apel a apreciat că dovada recunoașterii de către reclamantă a

inexistenței acesteia în sarcina SC I.F.I. SA o reprezintă însuși faptul

restituirii prețului acțiunilor ce a făcut obiectul contractului de

privatizare, că în absența dovedirii prejudiciului și a faptei ilicite nu poate

fi pusă în discuție legătura de cauzalitate între aceste două elemente ale

răspunderii civile delictuale.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs reclamanta A.V.A.S. solicitând în temeiul art. 304

pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea

hotărârii recurate și, pe fond, admiterea acțiunii în sensul obligării initimatelor-pârâte

la plata sumei de 1.454.227,2 RON reprezentând daune rezultate ca urmare a

desființării contractului de vânzare-cumpărare acțiuni din 2004 datorate de cumpărător.

Recurenta-reclamantă

critică decizia atacată din perspectiva următoarelor aspecte:

Întrucât în prezent

A.V.A.S. este reînscrisă cu un procent mai mic întrucât prin contract a fost înstrăinat

un pachet de acțiuni reprezentând 59,39% din valoarea capitalului social, iar în

urma reînscrierii A.V.A.S. a redevenit proprietar pe un pachet de acțiuni reprezentând

45,69%, principiul repunerii părților în situația anterioară nu a fost respectat,

fiind necesară repunerea instituției recurente în situația anterioară încheierii

contractului de privatizare, recurentei trebuind să i se restituie acțiuni de o

valoarea egală cu cea înstrăinată prin contractul de privatizare, după cum rezultă

din Raportul de Expertiză extrajudiciară depus la dosarul cauzei, în patrimoniul

A.V.A.S. au revenit cele 504.940 acțiuni ale SC I.F.I. SA SA cu o valoare mult diminuată.

Apreciază recurenta-reclamantă

că în cauza de față sunt întrunite atât condițiile prevăzute de lege pentru răspunderea

civilă delictuală cât și cele prevăzute pentru răspunderea contractuală, făcând

trimitere la art. 998 actual 1349 C. civ., art. 999 și art. 1349 C. civ. și enumera

cele patru condiții necesare pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

Conchide recurenta

că în speță sunt îndeplinite condițiile de lege întrucât existența prejudiciului

adus A.V.A.S. ca urmare a diminuării valorii acțiunilor, a fost stabilită printr-un

raport de expertiză.

Se arată așadar

că prin raportul de expertiză întocmit de expertul contabil I.C., a fost stabilit

un prejudiciu adus A.V.A.S., ca urmare a actelor de administrare efectuate în perioada

cuprinsă între momentul anulării contractului de privatizare respectiv 30 martie

2006 și momentul reînscrierii A.V.A.S. ca acționar, respectiv 25 septembrie

2006, în valoare de 1.454.227,2 RON, valoare ce rezultă din deprecierea valorii

de tranzacționare a acțiunilor cumpărate, că prin al doilea raport de expertiza

întocmit de expertul contabil I.C., a fost stabilit un prejudiciu adus A.V.A.S.,

ca urmare a actelor de administrare efectuate în perioada cuprinsă între momentil

anulării contractului de privatizare respectiv 30 martie 2006 și momentul reînscrierii

A.V.A.S. ca acționar, respectiv 25 septembrie 2006, în valoare de 1.454.227,20 RON,

valoare ce rezultă din deprecierea valorii de tranzacționare a acțiunilor

cumpărate (suma pe care o consideră a fi cea corectă, și nu cea din al doilea

raport de expertiză întocmit de expertul C.C. în care se menționează suma de 322.694,90

euro).

Raportându-se

la concluziile raportului de expertiză menționat, prin care s-a stabilit că valoarea

acțiunilor a scăzut față de momentul încheierii contractului de privatizare, recurerta

arată că deși conform principiului repunerii părților în situația anterioară Autorității

trebuiau să i se restituie acțiuni de o valoarea egală cu cea înstrăinată prin

contractul de privatizare, după cum rezultă din Raportul de Expertiză extrajudiciară

depus la dosarul cauzei, în patrimoniul A.V.A.S. au revenit cele 504.940 acțiuni

ale SC I.F.I. SA SA, însă valoarea acestora este cu mult diminuată, după cum

rezultă din același Raport de Expertiză prin vânzările de active aprobate de

către SC I.F.I. SA în calitate de acționar majoritar s-a produs SC I.F.I. SA SA

un prejudiciu în valoare de 462.540,25 euro, reducerea datorându-se în fapt înstrăinării

unor bunuri din patrimoniul societății (ce afectează și capitalul social al societății)

- fapta ilicită.

Recurenta subliniază

că cum rezultă din Raportul de Expertiză extrajudiciară efectuat în cauză, după

momentul pronunțării Deciziei nr. 1283 din 30 martie 2006 de către Curtea de

Apel București, deși SC I.F.I. SA ar fi trebuit să se abțină de la efectuarea

de acte de dispoziția prin care să fie diminuat patrimoniul SC I.F.I. SA și să efectueze

numai acte de administrare ale societății până la clarificarea situației juridice

a contractului de privatizare, aceasta a aprobat înstrăinarea unor active în condiții

defavorabile societății, încasându-se în urma acestor operațiuni o sumă totală

mai mică cu 462.540,25 euro decât valoarea reală a acestora, reieșind astfel că

este îndeplinită și condiția vinovăției, prevăzute de lege și apreciind că sunt

întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii

civile delictuale.

Arată recurenta-reclamantă

că existența unui prejudiciu ca urmare a diminuării valorii acțiunilor deținute

de A.V.A.S. în prezent, este recunoscută în mod intrinsec prin cererea

formulată de pârâtă prin care solicită efectuarea unei tranzacții judiciare în

vederea stingerii prezentului litigiu, că potrivit dispozițiilor contractuale,

cumpărătorul SC I.F.I. SA avea obligația de a lua măsuri în vederea

nediminuării patrimoniului social al societății privatizate, că după anularea

procesului de licitație și a actelor subsecvente ar fi trebuit să se abțină de

la efectuarea de acte de dispoziție prin care să fie diminuat patrimoniul SC

I.F.I. SA SA și să efectueze numai acte de administrare a societății până la clarificarea

situației juridice a contractului de privatizare, aceasta aprobând înstrăinarea

unor active în condiții defavorabile societății, încasându-se în urma acestor operațiuni

o sumă totală mai mică cu 462.540,25 euro decât valoarea reală a acestora.

Apreciază recurenta

că procedând astfel cumpărătorul nu și-a respectat obligațiile stabilite prin contract,

fiind astfel întrunite și condițiile răspunderii contractuale.

În ceea ce privește

temeiul de drept al acțiunii formulate recurenta precizează că, în conformitate

cu prevederile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 25/2002, în situația desființării

unui contract de vânzare-cumpărare de acțiuni pe cale judiciară sau convențională,

stabilirea prejudiciilor cauzate Autorității „se face la solicitarea societății/Autorității,

pe baza unei expertize întocmite de persoane fizizice și/sau juridice abilitate

prin lege pentru astfel de operațiuni".

Prin întâmpinarea

formulata de intimata-pârâtă SC I.F.I. SA București a invocat excepția nulității

recursului în raport de art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., solicitând acmiterea

acestuia, motivat de faptul că niciuna dintre criticile formulate de recurentă nu

poate fi încadrată în drept.

Înalta Curte,

examinând cererea de recurs din perspectiva criticilor invocate, constatând întemeiată

excepția nulității cererii de recurs, invocată de intimata-pârâtă, reține nemotivarea

în drept a acesteia în raport de reglementarea cuprinsă în art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., pentru următoarele considerente.

Recursul, cale

extraordinară de atac, poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitale,

în reglementarea expresă și limitativă redată în art. 304 C. proc. civ..

Recurenta-reclamantă

își circumscrie criticile în mod global motivelor de modificare prevăzute de

art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ., raportându-se la hotărârea

instanței de control judiciar, din perspectiva situației de fapt reținută și a

probatoriului administrat. Chiar dacă în dezvoltarea criticilor

recurenta-reclamantă face referire la dispozițiile art. 998, 1349, 999 din C.

civ., la art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 25/2002, trimiterea este pur formală,

neregăsindu-se în argumente care să susțină eventuale motive de nelegalitate a

deciziei recurate din perspectiva art. 304 C. proc. civ..

Așadar, simpla

prezentare a motivelor de netemeinicie de către recurent, reiterarea unor situații

ce fapt, în lipsa unei argumentații în drept care să situeze criticile în sfera

temeiurilor de modificare indicate fac imposibilă exercitarea efectivă a

controlului de legalitate al instanței de recurs.

Practic, prin

criticile invocate recurenta-reclamantă își exprima nemulțumirea cu privire la soluțiile

pronunțate de instanțe, dar aduce în susținere argumente ce își propun să repună

în discuție situații de fapt precum și reinterpretarea probatoriului, (raportul

de expertiză) împrejurare care situează analiza acestora în sfera controlului de

temeinicie și nu în aceea a controlului de legalitate configurat expres și limitativ

de art. 304 C. proc. civ..

În considerarea

celor ce preced, constatând că recurenta nu s-a conformat obligației reglementată

de dispozițiile art. 302

1

lit. c) C. proc. civ. potrivit cărora cererea

de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de recurs și dezvoltarea

lor, Înalta Curte, având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică care

să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ., va admite excepția invocată

de intimata-pârâtă și va constata nulitatea cererii de recurs în temeiul art.

302 lit. c) C. proc. civ..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția

nulității invocată de intimata-pârâtă.

Constată nulitatea

cererii privind recursul declarat de recurenta-reclamantă A.V.A.S. București împotriva

deciziei nr. 92 din 28 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a Vl-a civilă, în temeiul art. 302

1

lit. c) C. proc. civ..

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședința publică, astăzi 29 ianuarie 2013.