ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1193/2020

Ședința publică din data de 17 iunie 2020

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Sectorului 3 București și înregistrată sub nr. x/2015, la data de 26.06.2015, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare între Ministerul Justiției, în calitate de vânzător și reclamantă, în calitate de cumpărător, privind transmiterea dreptului de proprietate asupra locuinței din București, str. x, tronson 1.

Prin sentința civilă nr. 10351 din 04.07.2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr. x/2015, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției, ca neîntemeiată.

La data de 14.03.2017, reclamanta A. a solicitat restituirea și punerea la dispoziția sa a recipisei de consemnare a prețului, înregistrată în registrul de valori la data de 08.03.2017.

Prin încheierea din 10.04.2017, Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis cererea de restituire a recipisei de consemnare a sumei de 200.000 RON nr. x/1, emisă de B., achitată cu chitanța seria x nr. x/30.01.2017, la dispoziția apelantei-reclamante A. și a respins cererea de restituire a taxei judiciare de timbru în cuantum de 510 RON, ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 648A/20.02.2017, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-reclamantă A., împotriva sentinței civile nr. 10351 din 04.07.2016, pronunțată în dosarul nr. x/2015 de Judecătoria Sectorului 3 București, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Justiției.

Împotriva deciziei și a încheierii din data de 10.04.2017, ambele pronunțate în dosarul nr. x/2015 de Judecătoria Sectorului 3 București, a declarat recurs reclamanta A., la data de 10.08.2017, cerere care a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 19.09.2017.

Prin decizia civilă nr. 310 din 11 aprilie 2019, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins excepția inadmisibilității invocată de recurentă, ca nefondată; a respins, ca rămasă fără obiect, excepția de neobligativitate a deciziei nr. 52/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Prin aceeași decizie, curtea de apel a respins cererea de repunere în termenul de declarare a recursului formulată de recurentă, ca nefondată, și a respins, ca tardiv, recursul declarat de recurenta-reclamantă A., împotriva deciziei civile nr. 648 A din 20.02.2017 și împotriva încheierii de ședință din data de 10.04.2017, ambele pronunțate de Tribunalul București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2015. De asemenea, a fost respinsă, ca nefondată, cererea formulată de recurentă privind restituirea diferenței de taxă judiciară de timbru.

Prin cererea formulată la data de 18.04.2019, recurenta-reclamantă A. a solicitat, în baza art. 442 din C. proc. civ., îndreptarea erorii materiale din dispozitivul hotărârii civile nr. 310/11.04.2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

La data de 30.05.2019, recurenta-reclamantă A. a formulat o cerere intitulată "Completare cerere de îndreptare" prin care a învederat instanței că înțelege să completeze cererea de îndreptare formulată în baza art. 442 C. proc. civ. și înregistrată la 18.04.2019, cu termen la 30.05.2019, care a privit numai dispozitivul hotărârii publicat pe site-ul instanței la 13.04.2019, cu îndreptarea erorilor pe care le conțin încheierea de ședință din 28.03.2019 și decizia redactată nr. 310/11.04.2019 despre al căror conținut a luat cunoștință în data de 28.05.2019, de la dosar

Prin încheierea din 18 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2015, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de recurenta - reclamantă A. la data de 18 aprilie 2019 ce vizează dispozitivul deciziei civile nr. 310 din 11 aprilie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III a civilă pentru cauze cu minori și de familie și a înaintat dosarul președintelui instanței pentru a desemna, în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (6) din R.O.I.I.J., judecătorii din compunerea completului de judecată ce va soluționa cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată la data de 30 mai 2019, ce vizează încheierea de dezbateri din data de 28.03.2019 și decizia civilă redactată, nr. 310/11.04.2019.

Împotriva "actului judecătoresc inclus în dispozitivul încheierii din 18.10.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2015 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie," a formulat recurs reclamanta A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 12 noiembrie 2019, sub nr. x/2019, și repartizată aleatoriu, spre soluționare, completului de filtru nr. 10.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatului Ministerul Justiției la data de 25 noiembrie 2019 (conform dovezii aflate la fila x), care nu a depus întâmpinare.

În motivarea căii de atac exercitate, recurenta a precizat că înțelege să declare recurs împotriva actului judecătoresc inclus în dispozitivul încheierii din 18.10.2019, prin care completul de judecată a înaintat dosarul președintelui instanței pentru a desemna, în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (6) din R.O.I.J., judecătorii din compunerea completului de judecată ce va soluționa cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată la data de 30.05.2019, ce vizează încheierea de dezbateri din data de 28.03.2019 și decizia redactată, nr. 310/11.04.2019.

În argumentarea exercitării căii de atac, reclamanta a susținut că măsura dispusă de complet, de înaintare a dosarului președintelui instanței pentru a desemna, în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (6) din R.O.I.J., judecătorii din compunerea completului de judecată ce va soluționa cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată la data de 30.05.2019, ce vizează încheierea de dezbateri din data de 28.03.2019 și decizia nr. 310/11.04.2019, a condus la întreruperea judecății cererii de îndreptare înregistrată la 18.04.2019, astfel cum a fost completată prin înscrisul denumit completare cerere îndreptare, depus în ședință publică de la termenul din 30.05.2019, față de respingerea cererii de preschimbare termen prin încheierea din 09.05.2019 și motivele ei, compunerea completului în ce o privește fiind stabilită cu autoritate de lucru judecat prin încheierea din 05.09.2019.

A mai menționat că întreruperea judecății este nelegală deoarece nicio dispoziție din C. proc. civ. sau din Regulament nu o reglementează în această situație. În plus, a mai arătat că dispozițiile art. 111 alin. (6) din Regulament, invocate ca temei pentru stabilirea unei alte compuneri a completului de judecată decât cea asupra căreia acesta a hotărât deja, nu are nicio incidență în situația dată deoarece "la data de 30 mai 2019 nu a înregistrat nicio cerere de îndreptare, or textul este incident numai în situația determinării compunerii completului cu 2 judecători din lista de permanentă de la data înregistrării cererii de îndreptare a erorilor materiale".

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a căii de atac.

Prin raport, s-a reținut că în temeiul art. 493 alin. (1) C. proc. civ., completul de filtru va aprecia asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs.

Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat la data de 24 martie 2020, conform dovezilor aflate la filele x, iar la data de 25 mai 2020, recurenta a depus punct de vedere la raport prin care a învederat că în mod greșit s-a reținut că a exercitat calea de atac împotriva încheierii din 18.10.2019, în condițiile în care recursul, în opinia sa, vizează "actul judecătoresc cuprins în dispozitiv prin care completul de judecată a înaintat dosarul președintelui instanței pentru a desemna judecătorii din compunerea completului de jduecată ce va soluționa cererea de îndreptare a erorilor material".

Examinând admisibilitatea recursului în raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 111 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii "(6) Cererile de îndreptare a erorilor materiale și cererile de completare sau lămurire a hotărârii se soluționează de completul care a pronunțat hotărârea a cărei îndreptare ori lămurire se solicită. Aceeași rezolvare se va da și contestațiilor la executare prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I din C. proc. pen. și de art. 712 alin. (2) din C. proc. civ.. În cazul completelor colegiale, judecătorii care au pronunțat hotărârea se vor reuni chiar dacă nu mai fac parte, împreună, din același complet. Dacă la data apariției oricăreia dintre situațiile menționate numai unul sau unii dintre respectivii judecători își desfășoară activitatea în cadrul secției, completul va fi întregit cu unul ori, după caz, 2 judecători din lista de permanență de la data înregistrării cererii de îndreptare a erorilor materiale sau a cererii de completare ori lămurire a hotărârii, respectiv a contestației la executare."

În cauza de față, prin încheierea din 18.10.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2015, instanța de apel a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată la data de 18.04.2019 de recurenta - reclamantă A. privind îndreptarea erorii materiale din cuprinsul dispozitivului deciziei civile nr. 310 din 11.04.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2015 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă pentru cauze cu minori și de familie.

Prin dispozitivul aceleiași încheieri, instanța a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (6) din R.O.I.I.J., înaintarea dosarului către președintele instanței pentru a desemna judecătorii din compunerea completului de judecată ce va soluționa cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată la data de 30.05. 2019, ce vizează încheierea de dezbateri din data de 28.03.2019 și decizia civilă redactată, nr. 310/11.04.2019.

Atât prin memoriul de recurs, cât și prin punctul de vedere la raport, reclamanta A. a indicat că exercită calea de atac împotriva soluției de înaintare a dosarului către președintele instanței pentru a desemna judecătorii din compunerea completului de judecată ce va soluționa cererea de îndreptare a erorilor materiale formulată la data de 30.05.2019, ce vizează încheierea de dezbateri din data de 28.03.2019 și decizia civilă redactată, nr. 310/11.04.2019.

Prin urmare, nemulțumirea petentei A., care a determinat exercitarea prezentei căi de atac, vizează o măsură administrativă, dispusă de completul de judecată, de înaintare, către președintele instanței, a dosarului în vederea desemnării componenței completului pentru soluționarea cererilor de îndreptare a erorilor materiale formulate la data de 30.05.2019, măsură pe care o apreciază ca reprezentând o întrerupere nelegală a cursului judecății.

Dispozițiile art. 111 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul cărora a fost dispusă măsura de înaintare a dosarului președintelui instanței, contestată de către petentă prin prezentul demers judiciar, reglementează măsuri organizatorice de la nivelul instanțelor de judecată, privind modalitatea de stabilire a componenței completelor de judecată în soluționarea cererilor de îndreptare a erorilor materiale și a cererilor de completare sau lămurire a hotărârilor judecătorești.

Pe de altă parte, conform prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

"Secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel."

Art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 permite exercitarea controlului de legalitate a hotărârilor judecătorești, așa cum sunt definite de art. 424 din C. proc. civ., legiuitorul român atribuind astfel secțiilor civile și de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție competența în soluționarea recursurilor împotriva actelor judecătorești de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale de atac, cu condiția însă ca prin aceste acte să fi fost întrerupt cursul judecății.

Întreruperea cursului judecății presupune intervenirea unui incident care provoacă o temporizare sau discontinuitate în evoluția progresivă a activității judiciare, ce reclamă o rezolvare pe cale contencioasă și o dezînvestire prematură a instanței.

Măsurile dispuse de către completul de judecată, în cuprinsul dispozitivului încheierii din 18.10.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2015, de înaintare a pricinii în vederea desemnării compunerii completului pentru soluționarea unei cereri de îndreptare a unei erori materiale, cum este cazul în speță, nu poate fi apreciat ca un caz de întrerupere a cursului judecății, în sensul arătat, susceptibile de recurs, în condițiile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004.

Ca atare, nefiind o situație care să vizeze întreruperea cursului judecății, actul judecătoresc inclus în dispozitivul încheierii din 18.10.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2015, nu este susceptibil de control la instanța ierarhic superioară.

Față de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "recurs împotriva actului judecătoresc inclus în dispozitivul încheierii din 18.10.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2015", formulată de reclamanta A..

PENTRU ACESTE MTOIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "recurs împotriva actului judecătoresc inclus în dispozitivul încheierii din 18.10.2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2015", formulată de reclamanta A..

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac și se comunică părților, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 iunie 2020.