ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2596/2020

Ședința publică din data de 8 decembrie 2020

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă sub nr. x/2019 la data de 14.02.2018, precizată la 06.03.2019, revizuentul A., în contradictoriu cu intimații Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București și B. a solicitat revizuirea exclusiv pe latura civilă a deciziei penale nr. 138A din 05.02.2019, pronunțate de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2015, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1, 3, 5 și 8 C. proc. civ.

La termenul din 09.05.2019, Tribunalul a pus în dezbatere și a reținut în pronunțare cauza asupra excepției necompetenței sale materiale în privința revizuirii întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1, pct. 3 și pct. 5 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 1472 din 19.05.2019, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis excepția necompetenței sale materiale în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe art. 509 pct. 1, 3 și 5 C. proc. civ., a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București, a disjuns judecata cererii de revizuire întemeiată pe art. 509 pct. 8 C. proc. civ. și a dispus înaintarea acesteia în vederea înregistrării sub număr de dosar separat la Registratura secției a IV-a, cu termen de judecată la data de 06.06.2019, cu citarea părților.

Curtea de Apel București, secția a IV- a civilă, prin decizia nr. 1376 A din 8 octombrie 2019 a admis excepția insuficienței timbrării și a anulat ca insuficient timbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A..

II. Calea de atac declarată în cauză

Împotriva deciziei nr. 1376 A din 8 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV- a civilă, revizuentul A. a formulat recurs.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 21 noiembrie 2019 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2.

II.1. Motivele de recurs:

Prin cererea de recurs, recurentul-revizuent a susținut că hotărârea atacată est nelegală, întrucât prin dispozitivul acesteia s-a stabilit că decizia în cauza este definitivă, ceea ce contravine prevederilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ. care stabilesc drepul de a beneficia de căile de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

De asemenea, recurentul-revizuent a susținut că prin citația emisă la 9 iulie 2019, primită la data de 22 iulie 2019, conform ștampilei poștale, a fost stabilită obligația de a achita taxa de timbru în cuantum de 300 RON, cu indicarea dreptului de reexaminare a cuantumului taxei de timbru. Arată că prin notele de scrise trimise la 23 iulie 2029 a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON și a cerut, în același timp, în interiorul termenului de 3 zile prevăzut de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, reexaminarea cuantumului taxei de timbru.

Astfel, consideră că prin neobservarea cererii de reexaminare, au fost încălcate prevederile imperative ale art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, contravenind în același timp și prevederilor art. 200 alin. (4) C. proc. civ., care stabilesc procedurile de regularizare a cererii deduse judecății.

II.2 Apărările formulate în cauză:

În cauză, intimații nu au formulat întâmpinare.

II.3 Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție:

În temeiul dispozițiilor art. 493 C. proc. civ., instanța a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în cuprinsul acestuia constatându-se că: prezenta cale de atac este formulată în termen legal, este legal timbrată, cererea de recurs îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității, iar părțile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate.

În ceea ce privește cerința impusă de lit. d) a art. 486 alin. (1) C. proc. civ., raportorul a reținut că deși recurentul-revizuent nu a indicat temeiul de drept al cererii de chemare în judecată, acestea s-ar putea încadra în dispozițiile prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părților în vederea formulării unui punct de vedere, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., astfel cum rezultă din dovezile de înmânare aflate la dosar.

Părțile nu au depus punct de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în cauză a fost fixat termen la data de 13 octombrie 2020, fără citarea părților, în vederea analizării admisibilității în principiu a recursului.

Prin încheierea din 13 octombrie 2020, Înalta Curte a admis în principiu recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1376A din data de 8 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. A fixat termen de judecată la data de 8 decembrie 2020, în ședință publică, cu citarea părților.

II.4 Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte reține următoarele:

Asupra chestiunii timbrajului, instanța supremă constată că pentru termenul de judecată din 8 octombrie 2019, revizuentul A. a fost citat, cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 300 RON, în termen de 10 zile de la primire, sub sancțiunea anulării cererii.

Totodată, i s-a pus în vedere revizuentului că are posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării.

Cu toate acestea, față de comunicarea emisă la data de 9 iulie 2019, revizuentul a înțeles să facă dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 100 RON - dosar revizuire -, neconformându-se dispozițiilor instanței de a depune taxa judiciară de timbru în cuantumul legal stabilit.

Notele scrise la care face referire revizuentul și care au însoțit dovada taxei de timbru în cuantum de 100 RON, nu pot fi echivalate cu o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, întrucât partea a solicitat "prorogarea deciziei instanței cu privire la această chestiune" în raport de judecarea "excepției de litispendență ce se impune a fi invocată".

De altfel, la termenul de judecată din data de 8 octombrie 2019, instanța i-a pus în vedere revizuentului să achite diferența taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON până la sfârșitul ședinței de judecată, însă acesta a menționat că este o condiție imposibil de îndeplinit.

Or, potrivit art. 197 C. proc. civ., "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."

Potrivit dispozițiilor art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 "Cererea de revizuire se taxează cu 100 RON pentru fiecare motiv de revizuire invocat".

După cum s-a arătat, revizuentul a fost citat cu mențiunea de a achita de timbru de 300 RON, în conformitate cu art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Deși avea această posibilitate legală, revizuentul nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condițiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și nici cerere de acordare a facilităților la plata taxei de timbru, conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din actul normativ anterior menționat.

Achitarea unei sume în cuantum de 100 RON, reprezintă doar o plată parțială, ce nu corespunde obligației legale de a timbra, astfel cum a fost stabilită și comunicată, potrivit legii, de către instanță, în condițiile în care taxa datorată este în cuantum de 300 RON.

Neîndeplinirea acestei obligații, imputabilă revizuentului, care a achitat taxă judiciară de timbru în cuantum doar de 100 RON, a determinat aplicarea de către instanța de revizuire a dispozițiilor art. 34 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în sensul anulării, ca insuficient timbrată, a cererii de revizuire.

În consecință, față de situația reținută, Înalta Curte constată că nu poate fi primită critica recurentului, în sensul că au fost încălcate dispozițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, câtă vreme, în cauză, nu a fost formulată o astfel de cerere de reexaminare, în condițiile prevăzute de lege.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1376A din data de 8 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1376A din data de 8 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 decembrie 2020.